2
Ri Jesús nu'on chi nic'achoj jun ri caminak ruk'a-rakan
(Mt. 9:1-8; Lc. 5:17-26)
Tok xk'ax yan ca'i-oxi' k'ij, ri Jesús xtzolij ri pa tinamit Capernaum, y xc'axataj chi rija' c'o pa jun jay chiri' pa tinamit. Romari' cha'anin xquimol-apu-qui' eq'uiy vinak ri achique lugar c'o-vi. Xquinojsaj-apu-qui' pa jay, ronojel chuchi' ri jay niquipitz'ila-vi-qui'. Y ri Jesús nutzijoj ri ruch'abel ri Dios* chique. Jac'ari' tok ec'o (xe'apon, xe'ebos) riq'uin, quic'amon-apu jun ri caminak ruk'a-rakan; (ecaji', yaquiji') chique rije' ec'amayon-pe richin. Y roma man juba' ta oc ri quimolon-apu-qui' chiri', ri e'uc'uayon-apu ri niyavej man xetiquer ta xe'oc-apu ri pa jay ri c'o-vi ri Jesús, romari' xejote' pa ruvi' ri jay y ja ri pa ruchojmil ri Jesús xquelesaj-vi-e juba' ruvi' ri jay. Chiri' c'a xquikasaj-vi-ka ri varo'el ri achok chuvech c'o-vi-e ri caminak ruk'a-rakan. Tok ri Jesús xutz'et chi riq'uin ronojel cánima epetenak, rija' xu'ij che ri caminak ruk'a-rakan: Valc'ua'l, ri amac xe'an yan perdonar, xcha' che. Chiquicojol ri quimolon-apu-qui' pa jay, etz'uyul-apu jujun achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés. Rije' quire' niquinojij pa tak cánima: ¿Achique roma quila' nu'ij la achi la'? Xa itzel nu'on chuvech ri Dios, roma xaxe ri Dios nibano perdonar mac,* yecha'. Jac'a ri Jesús pa ránima reteman-vi ri yetajin chunojixic pa tak cánima.* Romari' cha'anin xu'ij chique: ¿Achique roma quire' ninojij rix pan ivánima? ¿Achique c'a ri más man c'ayef ta richin nin-ij che re caminak ruk'a-rakan? ¿Ja chi xe'an yan perdonar ri rumac, o ja ri nin-ij che chi ticataj y tuc'uaj-e ri ruvaro'el? 10 Vacami c'a, richin chi rix nivetemaj chi yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol yo'on-pe uchuk'a' chuve richin nin-en perdonar mac pa ruvi' ri roch'ulef,* titz'eta' c'a. Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij che ri caminak ruk'a-rakan: 11 Nin-ij c'a chave: Cacataj, tac'uaj-e la avaro'el y cabin chi'avacho, xcha' che. 12 Jari' tok ri niyavej xcataj-e, xuc'ol-e ri ruvaro'el, y chiquivech conojel xel-vi-e, y conojel can achique na xquina', niquiya' ruk'ij ri Dios y niqui'ij: Man jun bey katz'eton chi quire' nibanataj, xecha'.
Ri Jesús nu'ij che ri Leví chi tutzekle'ej
(Mt. 9:9-13; Lc. 5:27-32)
13 Xbe chic c'a ri Jesús jun bey chuchi' ri lago, y eq'uiy vinak ri xequimolo-qui' riq'uin, y xerutijoj riq'uin ruch'abel ri Dios. 14 Jac'ari' pa rubey xutz'et ri Leví, ruc'ajol jun achi rubinan Alfeo. Ri Leví tz'uyul ri achique lugar nuc'ul-vi can ri impuestos, y ri Jesús xu'ij che: Quinatzekle'ej, xcha'. Ja c'a xcataj-pe, y xutzekle'ej.
15 Y c'o jun k'ij ri Jesús c'o-apu chuchi' mesa chiracho rija', eq'uiy c'a c'uluy tak impuestos y vinak ri ni'ix aj-mac chique ec'o-apu chuchi' mesa junan riq'uin ri Jesús y ri ru-discípulos, roma eq'uiy ri ebenak chirij. 16 Tok ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés y ri achi'a' fariseos xquitz'et chi ri Jesús niva' quiq'uin c'uluy tak impuestos y quiq'uin vinak ni'ix aj-mac chique, rije' xquic'utuj chique ri discípulos: ¿Achique roma niva' y nukum ruya' quiq'uin la c'uluy tak impuestos y quiq'uin la aj-mac tak vinak? xecha'. 17 Tok ri Jesús xrac'axaj ri tzij re', quire' xu'ij: Man chique ta ri utz niquina' nic'atzin-vi ri aj-k'omanel, xa chique ri yeyavej. Y yin man xipe ta chicoyoxic ri niquinojij chi choj quic'aslen, yin xipe chicoyoxic ri aj-mac,* richin tiquijala' quino'oj y tiquiya' can ri mac,* xcha' chique.
Nic'utux che ri Jesús achique roma man niqui'en ta coch'on vayijal ri ru-discípulos
(Mt. 9:14-17; Lc. 5:33-39)
18 Ri ru-discípulos ri Juan ri Bautista y ri yetzekle'en quichin ri achi'a' fariseos, can c'o k'ij niqui'en coch'on vayijal. Y c'o c'a ri quire' xec'utun-apu che ri Jesús: Ri ru-discípulos ri Juan y ri yetzekle'en quichin ri fariseos, c'o k'ij niqui'en coch'on vayijal. Jac'a ri a-discípulos rat, ¿achique roma man niqui'en ta coch'on vayijal? xecha' che. 19 Ri Jesús xu'ij chique: ¿Utz cami chi ri ec'o pa jun c'ulubic man yeva' ta tok c'a c'o na ri ala' ri c'o pa ruc'ulubic quiq'uin? Manak che'el man ta xqueva', roma c'a c'o na ri ala' aj-c'ulubel quiq'uin. 20 Pero xque'erila' k'ij chi ri ala' xteleses-e chiquicojol, ja chupan tak ri k'ij ri' xtiqui'en coch'on vayijal. 21 Man jun vinak xtucusaj jun c'ac'ac' c'ojobel richin nuc'ojoj jun tziek ri xa tzia'k chic. Roma ri c'ac'ac' c'ojobel c'a nuc'ol na ri' y xa nujec' ri tzia'k chic, romari' más nirak'ach'itaj-ka. 22 Y man jun niyaco c'ac'ac' vino chupan tzia'k tak tz'un. Roma ri c'ac'ac' vino yerubojij-e ri tz'un, y nitix-e ri vino y ri tz'un man jun chic yec'atzin-vi. Ri ruchojmil, ja chi ri c'ac'ac' vino niyac chupan c'ac'ac' tak tz'un. Quiri' ri ejemplo xutzijoj ri Jesús.
Pa jun sábado ri k'ij richin uxlanen, ri discípulos yequik'upula' rutza'n tak trigo
(Mt. 12:1-8; Lc. 6:1-5)
23 Pa jun sábado ri k'ij richin uxlanen, ri Jesús y ri ru-discípulos yek'ax pa jun juyu' ri ticon trigo chuvech, y ri discípulos yequik'upula-e rutza'n ri trigo ebenak.* 24 Roma c'a ri', ri achi'a' fariseos quire' xqui'ij che ri Jesús: Que'atz'eta' la a-discípulos; ru-ley ri Dios man juba' nuya' lugar chi ni'an achel ri yetajin riq'uin. ¿Achique roma yequik'up rutza'n ri trigo vacami, tok ri k'ij re' richin uxlanen? 25 Pero ri Jesús xu'ij chique: ¿Man jun bey ibanon leer ruch'abel ri Dios ri achique xqui'en ri David y ri ebenak chirij chupan ri ojer can tiempo tok yevayijan chiri'?* 26 Ri David xoc pa racho ri Dios chucanoxic achique niquitij chupan ri tiempo tok ja ri Abiatar ri nimalaj sacerdote. Y masque ru-ley ri Dios nu'ij chi xaxe ri sacerdotes israelitas c'o quik'a' che ri pan ri sujun chic chuvech ri Dios,* pero ri David xutij y hasta xuya' chique ri ebenak chirij, xcha' ri Jesús. 27 (Chuka', ka) quire' xu'ij chique: Ri sábado ri k'ij richin uxlanen,* xa richin jun favor chique ri vinak tok xyo'ox, y man xeyo'ox ta ri vinak richin jun favor che ri k'ij ri'. 28 Roma c'a ri', rix tivetemaj chi ri Rajaf ri k'ij richin uxlanen, ja yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, xcha' ri Jesús.
* 2:2 Is. 61:1; Mt. 5:2; Mr. 6:34; Lc. 8:1; Hch. 8:25; Ef. 2:17; He. 2:3. * 2:7 Job 14:4; Is. 43:25. * 2:8 1 S. 16:7; 1 Cr. 29:17; Sal. 7:9; 139:1; Jer. 17:10; He. 4:13. * 2:10 Is. 53:11. * 2:17 Mt. 18:11. * 2:17 Lc. 15:7; 1 Ti. 1:15. * 2:23 Dt. 23:25. * 2:25 1 S. 21:1-6. * 2:26 Lv. 24:5-9. * 2:27 Ex. 23:12; Dt. 5:14.