5
Ri Jesús yerelesaj itzel tak espíritu riq'uin jun achi aj-Gadara
(Mt. 8:28-34; Lc. 8:26-39)
Ri Jesús y ri ru-discípulos xek'ax yan apu juc'an ruchi' ri lago, y (xe'apon, xe'ebos) pa jun lugar quichin ri aj-Gadara. Tok ri Jesús xel-e chupan ri canoa, jari' xuc'ul roma jun achi ri elenak-pe pa camposanto. Ri achi ri' c'o itzel espíritu riq'uin, y ja ri pa camposanto c'o-vi jumul. Man jun vinak nitiquer niximo richin, nis-ta riq'uin cadena. Q'uiy (mul, paj) ximilo'n ruk'a-rakan che ch'ich' y che cadena, jac'a rija' man c'ayef ta chi eruc'ojpilo'n ri cadena y erumutun ri ch'ich'. Can man jun nitiquer chirij. Chi chak'a' chi pak'ij nibiyaj pa tak juyu' y ri pa camposanto, nisiq'uin y nusocola-ri' che abaj. Tok ri achi ri' xutz'et-apu ri Jesús chi naj, junanin xbe-apu riq'uin y xxuque'* chuvech. Rija' riq'uin ronojel ruchuk'a' xu'ij-apu che: Rat Jesús ri Ruc'ajol ri nimalaj Dios pa ruvi' ronojel, ¿achique najo' chuve? Taya' atzij chuvech ri Dios chi man yinaya' pa k'axomal, nicha'. Quiri' xu'ij-pe, roma ri Jesús xu'ij che ri itzel espíritu chi tel-e riq'uin ri achi. Y ri Jesús xuc'utuj che: ¿Achique abi'? xcha'. Legión nubi', roma roj q'uiy, xcha-pe ri itzel espíritu. 10 Y jani na nuc'utula-apu quemelal che ri Jesús chi man querelesaj-e chupan ri lugar ri'. 11 Chiri' chorak'aric jun juyu', eq'uiy ak yeva'. 12 Y conojel ri itzel tak espíritu ri ec'o riq'uin ri achi, niquic'utula' quiquemelal chuvech ri Jesús, y niqui'ij: Taya' lugar chike chi nkujoc quiq'uin la ak ec'o chila', xecha'. 13 Ri Jesús xu'ij chique chi utz. Xe'el c'a e ri itzel tak espíritu riq'uin ri achi, y xe'oc quiq'uin ri ak. Ri ak ec'o cami ca'i' mil, y conojel c'a niquitelela-qui' xebe chuvech jun rak'aric juyu' c'a pa ya', y chiri' xejik'-vi.
14 Ri yeyuk'un quichin ri ak xe'enimaj, y xbequiya' rutzijol pa tinamit y ri pa tak juyu', y ri vinak xepe c'a richin nuquitz'eta' ri achique xbanataj. 15 Tok xe'uka ri c'o-vi ri Jesús, xquitz'et chi tz'uyul ri achi ri xec'uje' q'uiy itzel tak espíritu riq'uin, rucusan rutziak* y man nich'ujyej ta chic achel ri rubanon-pe, y romari' xa xquixi'ij-qui'. 16 Ri xetz'eto ri achique xbanataj riq'uin ri achi ri xec'uje' itzel tak espíritu riq'uin, y ri achique xbanataj quiq'uin ri ak, xquitzijoj ronojel chique ri xequimolo-qui' chiri'. 17 Romari' ri aj chiri' xquic'utuj favor che ri Jesús chi tel-e chupan ri qui-lugar.* 18 Jac'a tok ntoc-e ri Jesús pa canoa chiri', ri achi ri xec'uje' itzel tak espíritu riq'uin, nuc'utula' quemelal che chi tuya' lugar chi ni'e chirij.* 19 Jac'a ri Jesús man xuya' ta lugar, xa quire' xu'ij-e che: Cabin chi'avacho quiq'uin ri achak'-animal, y tatzijoj chique ri nimalaj favor xu'on ri Ajaf aviq'uin, y ri nimalaj rupokonaxic avech xu'on, xuche'ex. 20 Xel c'a e ri achi chiri', xbe pa tak tinamit richin ri Decápolis, y nutzijola' ri nimalaj favor ri xu'on ri Jesús riq'uin. Y conojel ri ye'ac'axan, can achique na niquina'.
Ri Jesús nuc'achojrisaj jun ixok, y nuya' chic ruc'aslen rumi'al ri Jairo
(Mt. 9:18-26; Lc. 8:40-56)
21 Xe'oc c'a e ri Jesús y ri ru-discípulos pa canoa* richin xek'ax chic apu juc'an ruchi' ri lago. Jac'a tok (xe'apon, xe'ebos) juc'an, eq'uiy vinak ri xuquimolo-qui' riq'uin.* Y rija' chuchi' ri ya' xc'uje-vi. 22 Y c'o c'a jun achi rubinan Jairo ri can c'o ruk'ij chupan ri sinagoga ri xjel-apu chiri', y tok xutz'et ri Jesús, ja xbexuque' chuvech. 23 Rija' riq'uin quemelal quire' nu'ij che: Ri numi'al xe chic nijilo. Tabana' favor, jo' chuvij richin na'aya' ri ak'a' pa ruvi' richin nic'achoj y nic'ase' can, xcha'.
24 Xbe c'a ri Jesús chirij ri achi, y eq'uiy vinak etzekleyon-e richin, y can niquipitz'ila' ebenak. 25 Pero c'o c'a jun ixok ri ja doce juna' nibin ruquiq'uel roma jun yabil.* 26 Ri ixok re' q'uiy c'ayef ruk'asan roma ri jalajoj aj-k'omanela' benak-vi; ronojel ruméra ruq'uison chic, y man jun ak'on rutaken ri yabil, xa más nuya-pe ruchuk'a' ri yabil chirij. 27 Tok ri ixok re' xrac'axaj rutzijol ri Jesús, xjel-apu chirij chiquicojol ri vinak y (xutz'om, xuchop) apu ruchi' ri rutziak.* 28 Quiri' xu'on roma quire' ru'in-pe pa ránima: Xa riq'uin ta juba' (nintz'om, ninchop) apu ruchi' ri rutziak, yic'achoj. 29 Y xe quiri' xu'on ri ixok, jari' xtane' chi nibin ri ruquiq'uel. Can xuna' chi xc'achoj riq'uin ri ruk'axomal. 30 Ri Jesús can jari' xuna' chi c'o uchuk'a' xel-e riq'uin.* Xtzu'un c'a can chirij chiquicojol ri vinak, y xu'ij: ¿Achique (xtz'amo, xchapon) pe ri nutziak? xcha'. 31 Ri ru-discípulos xqui'ij che: Rat natz'et chi la vinak yatquipitz'ila' epetenak, ¿y c'a najo' navetemaj (achique, acu'x) xuya-apu ruk'a' chavij? xecha'. 32 Pero ri Jesús c'ula' nitzu'un richin nrojo' nretemaj (achique, acu'x) ri xuya-apu ruk'a' chirij. 33 Jac'ari' tok ri ixok roma xuna'ej chi xa xc'achoj riq'uin ri ruyabil, nibarbot ruxi'in-ri' xbexuque' chuvech y xu'ij che ronojel ri ruk'asan pa ruk'a' ri yabil. 34 Jac'a ri Jesús xu'ij che ri ixok: Numi'al, roma riq'uin ronojel avánima* xape viq'uin, romari' xacolotaj chuvech ri ayabil. Vacami catzolij, ri avánima xril uxlanen. Ri yabil ri rat ruyo'on-pe pa c'ayef man chic xtitzolij ta pe.
35 C'a nich'o na ri Jesús riq'uin ri ixok chiri', tok ec'o e'elenak-pe chiracho ri achi c'o ruk'ij pa sinagoga ri quire' xqui'ij che: Jairo, ri ami'al (xcom, xquen) yan ka. ¿Achique chic roma ni'e ri Tijonel chavij? xecha' che.
36 Tok ri Jesús xrac'axaj ri xe'ix che ri achi, rija' quire' xu'ij che: Man taxi'ij-avi', xaxe tanimaj pan avánima* chi nic'achoj ri ami'al, xcha'. 37 Y ri Jesús man xuya' ta lugar chi xebe chic ch'aka' chirij, xaxe ri Pedro, y ri ca'i' quichak'-quinimal qui' quibinan Jacobo y Juan.* 38 Jac'a tok (xapon, xebos) chiracho ri achi c'o ruk'ij pa sinagoga, ri Jesús xutz'et chi yech'ujlan, y xutz'et ri ye'ok' y jani na sic' niqui'en. 39 Tok xoc-apu ri pa jay, rija' xu'ij chique: ¿Achique roma yixok' y yixch'ujlan? Ri xten re' man caminak ta, xa niver, xcha'. 40 Jac'a rije' xa xetze'en chirij ri Jesús. Xpe c'a rija' xerelesaj-pe conojel ri vinak. Xaxe ri te'ej-tata'aj y ri oxi' discípulos xerucusaj-apu ri achique lugar c'o-vi ru-cuerpo ri xten. 41 Jac'ari' (xutz'om, xuchop) apu ruk'a' ri xten y xu'ij che: Talita cumi, xcha'. Ri tzij re' nu'ij: Nóya, chave nin-ij-vi chi cacataj. 42 Xe xu'ij* quiri' ri Jesús, jari' xcataj-pe ri xten, y nibin, roma doce chic rujuna'. Y ri ec'o chiri' jani na xquixi'ij-qui' tok xquitz'et ri xbanataj. 43 Pero ri Jesús xu'ij chique chi man jun tiquelesaj rutzijol,* y xu'ij chi tiquitzuku' ri xten.
* 5:6 Fil. 2:10, 11. * 5:15 Lc. 8:27, 35. * 5:17 Job 21:14. * 5:18 Lc. 8:38. * 5:21 Mt. 9:1; Lc. 8:37. * 5:21 Gn. 49:10. * 5:25 Lv. 15:25. * 5:27 Mr. 3:10; Lc. 6:19. * 5:30 Lc. 6:19. * 5:34 Mr. 10:52; Lc. 7:50; 17:19; 18:42; Hch. 14:9. * 5:36 Jn. 11:40. * 5:37 Mt. 17:1. * 5:42 Sal. 33:9. * 5:43 Mt. 12:16; 17:9; Mr. 3:12; Lc. 5:14.