7
Man tikanic'oj quic'aslen ri vinak
(Lc. 6:37, 38, 41, 42)
Man tinic'oj rij quic'aslen ri vinak,* richin quiri' man xtinic'ox ta rij ri ic'aslen rix. Roma ja achel runic'oxic rij quic'aslen ni'en rix, quiri' runic'oxic xti'an rij ri ic'aslen rix, y ja achel retexic quic'aslen ni'en rix, quiri' retexic xti'an ri ic'aslen rix. Y rat, ¿achique roma ja ri ch'uti q'uin ocunak pa ruvech jun chic ri natz'et y man nana' ta ka ri che' ocunak pan avech? Y, ¿achique ak'a' rat richin quire' na'ij che ri jun chic: Taya' lugar chuve chi ninvelesaj ri ch'uti q'uin ocunak pan avech, yacha' che, y xa jun che' ocunak pan avech? Rat xa ca'i' rupalaj ri yatajin riq'uin. Na'ey tavelesaj ri che' ocunak pan avech,* y quiri' xcatzu'un utz, richin yatiquer navelesaj ri q'uin pa ruvech ri jun chic.
Ronojel ri can lok'olaj vi, man que'iya' chiquivech vinak ri e'achel tz'i', ni man tiya' ri can c'o rakale'n chiquivech ri e'achel ak. Roma ri chicop re', xa niquixak' che akan ri niyo'ox chiquivech, y c'o che'el chi yecataj chirij ri niyo'on chique y niquixil chi eyaj.*
Ri Dios nkurac'axaj tok nika'an orar
(Lc. 11:9-13; 6:31)
Tic'utuj c'a ri nic'atzin y xtiyo'ox-pe chive;* ticanoj c'a ri achique nijo' y xtivil.* Quixch'o-apu chuchi' ri jay y can xtijak-vi-pe chivech. Roma xa achique na jun ri nic'utun, can nuc'ul-vi; ri nicanon, nril; y ri nich'o-apu chuchi' jay, can nijak-vi-pe chuvech. Rix ri rix tata'aj, ¿achique ta jun chive nuya' jun abaj pa ruk'a' ri ralc'ua'l, tok ri ac'ual xa jun pan nuc'utuj? 10 ¿O nuya' cami jun cumatz pa ruk'a', tok ri ac'ual xa jun quer nuc'utuj? 11 Rix masque man can ta utz ino'oj, pero iveteman niya' utz tak sipanic chique ri ivalc'ua'l. ¡Cuánto más ri Itata' chicaj!* Rija' can nuya-pe utz tak sipanic chique ri yec'utun che. 12 Roma c'a ri', achel nika chivech rix chi can ta utz quino'oj niqui'en ri vinak iviq'uin, quiri' mismo tibana' rix quiq'uin rije'.* Roma jari' ruc'u'x ri ley ri xyo'ox che ri Moisés,* y ruc'u'x ri quitz'iban can ri profetas ojer.
Ri puerta co'ol ruvech
(Lc. 13:24)
13 Quixoc c'a chupan ri puerta co'ol ruvech.* Roma jani na (nim, tij) ruvech ri puerta y ri bey ri ni'e chupan ri lugar quichin ri manak chic che'el yecolotaj, y más eq'uiy ri ye'oc chiri'. 14 Pero co'ol oc ruvech ri puerta y co'ol oc ruvech ri bey ri ni'e chupan ri lugar quichin ri c'o quic'aslen richin jumul, y man eq'uiy ta ri ye'ilo richin.
Jun che' nitemetaj achique chi che' riq'uin ri ruvech ri nuya'
(Lc. 6:43, 44)
15 Rix tibana' cuenta ivi' chiquivech ri niquik'ebaj-qui' chi eyo'ol rubixic ri nu'ij-pe ri Dios pa cánima,* ri achel ovejas ri man jun oc quimac ye'oc chi'icojol, pero pa tak cánima xa e'achel c'uxunel tak utuva'.* 16 Pero riq'uin nitz'et ri achique chi c'aslen quic'uan, rix nivetemaj quivech. Achel jun mata q'uix, man nuya' ta uva, y jun mata (xulu-quiej, zarza), man nuya' ta higo. 17 Quiri' mismo xa achique na che', si utz, utz ruvech nuya'. Jac'a ri che' man utz ta, man utz ta ruvech nuya'. 18 Jun che' utz, manak che'el nuya' itzel tak ruvech, y jun che' man utz ta, manak che'el nuya' utzulaj tak ruvech. 19 Y ronojel che' ri man nuya' ta utzulaj tak ruvech, nikases y niyo'ox pa k'ak'.* 20 Roma c'a ri', rix xtivetemaj achique chi vinak ri ec'o chi'icojol riq'uin nitz'et ri achique chi c'aslen quic'uan.
Ri Jesús nu'ij chi ec'o ri xtu'ij chique chi man jun bey xretemaj quivech
(Lc. 13:25-27)
21 Man conojel ta ri ye'in ¡Ajaf! ¡Ajaf!* chuve, ri xque'oc richin ri aj-chicaj gobierno. Xaxe ri yebano ri nurayij ri Nata'* chicaj. 22 Y tok xterila' ri k'ij ri', eq'uiy ri xque'in chuve: ¡Ajaf! ¡Ajaf! Roj pan abi' xkatzijoj ruch'abel ri Dios, pan abi' xekelesaj* itzel tak espíritu pa cánima ri vinak, y pan abi' xekabanala' q'uiy milagros,* xquecha'. 23 Jac'a yin quire' xtin-ij chique ri xque'in quiri': Yin man jun bey xin-ij chi rix vichin. Quixel-e* viq'uin, rix ri rix banoy itzel tak no'oj, xquicha' chique.
Ri jay tz'uyuban chupan abaj, y ri jay tz'uyuban pa (sanayi, sanayil)
(Lc. 6:46-49)
24 Xa achique na jun nac'axan ri ch'abel re yitajin chubixic, y nu'on ri nu'ij, ninjunumaj riq'uin jun achi ri jabel ninojin, roma chupan abaj xupaba-vi ri racho. 25 Xpe c'a job, xepe cak'ik', xumol-pe-ri' rakan tak ya', y ronojel ri' xberuc'aka-ri' chirij ri jay ri',* pero man xtzak ta, roma chupan abaj* tz'uyul-vi. 26 Pero xa achique na jun nac'axan ri ch'abel re yitajin chubixic y xa man nu'on ta ri nu'ij ri ch'abel ri', ninjunumaj riq'uin jun nacanic achi ri xupaba' racho pa ruvi' (sanayi, sanayil). 27 Xpe c'a job, xepe cak'ik', xumol-pe-ri' rakan tak ya', y ronojel ri' xberuc'aka-ri' chirij ri jay ri', y xa xtzak, chi ronojel xvuluvu'.* Quiri' ri ch'abel ri xeru'ij ri Jesús.
28 Y tok xtane' chubixic re', ri vinak can achique na xquina'* che ruchojmil ruch'abel ri Dios ri achok riq'uin yerutijoj-vi. 29 Roma nik'alajin chi riq'uin ri Dios petenak-vi,* y man achel ta yetijon ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés.
* 7:1 Ro. 2:1; Stg. 4:11. * 7:5 Mt. 5:23, 24; Jn. 8:7. * 7:6 Pr. 9:7, 8; 23:9; Hch. 13:45. * 7:7 Mt. 21:22; Mr. 11:24; Jn. 15:7. * 7:7 Pr. 8:17; Jer. 29:12, 13. * 7:11 Ro. 8:32. * 7:12 Lv. 19:18; Lc. 6:35. * 7:12 Gá. 5:14. * 7:13 Jn. 10:7, 9. * 7:15 Dt. 13:1-5. * 7:15 Mi. 3:5; Hch. 20:29; Ro. 16:17; 2 Ti. 3:5. * 7:19 Mt. 3:10; 25:41-46; Jn. 15:2, 6. * 7:21 Is. 29:13; Ez. 33:31; Os. 8:2, 3; Lc. 6:46. * 7:21 Ro. 2:13; Stg. 1:22. * 7:22 Lc. 10:17-20. * 7:22 1 Co. 13:2. * 7:23 Sal. 5:5; 6:8; Mt. 25:41. * 7:25 Jn. 16:33; Hch. 14:22; 2 Ti. 3:12; 1 P. 1:6, 7. * 7:25 2 Ti. 2:19. * 7:27 He. 10:31; 2 P. 2:20. * 7:28 Mt. 13:54; Mr. 1:22; Lc. 4:32. * 7:29 Jn. 7:46.