11
Tok xquen (xcom) ri Lázaro
Chupan c'a ri ti tinamit rubini'an Betania ri quitinamit ri María y ri Marta* ri rach'alal, c'o c'a jun yava'. Ri yava' ri' rubini'an c'a Lázaro. Re María re', jac'are' ri xyo'on jubulej ak'on chirij ri raken ri Ajaf Jesús y xerusu' riq'uin ri rusmal tak ruvi'. Xa ruxibal c'a rija' ri Lázaro, ri yava'. Y ri María y ri Marta ri e rana' ri Lázaro, xquitek c'a rubixic chire ri Jesús: Ajaf, vacami c'a nikaya' rutzijol chave chi ri kaxibal Lázaro, ri janíla navajo' rat, yava'. Kajinek c'a pa varabel.
Y tok ri Jesús xrac'axaj c'a ri takon-el rubixic chire, rija' xubij: Ri Lázaro yava', roma nic'atzin c'a chi nik'alajin ri ruchuk'a' ri Dios. Ri yabil c'a ri noc chire, man c'a xtitiquir ta xtuc'uaj pa camic. Xa can xtik'alajin na c'a ri ruchuk'a' ri Dios, richin queri' yin ri Ruc'ajol ri Dios xtinc'ul ta c'a nuk'ij-nuc'ojlen, xcha' ri Jesús.
Ri Jesús can janíla c'a nrajo' ri Marta, chuka' ri María ri rach'alal, y ri Lázaro. Can che oxi' janíla c'a yerajo'. Y tok rija' xrac'axaj chi ri Lázaro c'o yabil chapayon richin, c'a pa rox c'a k'ij xbe chutz'etic, roma c'a xc'oje' na chic ca'i' k'ij chupan ri lugar ri c'o-vi.§ Y jac'a tok ic'ovinek chic ri ca'i' k'ij, ri Jesús xubij chique ri rutijoxela': Vacami kojtzolin c'a pa Judea, xcha' chique.
Y ri rutijoxela' xquibij c'a chire: Tijonel, xecha' c'a chire. Xa c'are' c'a can ri' tok ri achi'a' ri can c'o-vi quik'ij re chikacojol roj israelitas quic'ualon chic abej chavij richin yatquicamisaj.* ¿Can navajo' c'a chi yatzolin chila' vacami? xecha' ri tijoxela' chire ri Jesús.
Pero ri Jesús xubij chique: Ri k'ij ruc'uan c'a cablajuj horas. Ri nibiyaj pak'ij, man c'a xtupajq'uila' ta (xtuchek'ila' ta) raken, roma can c'o ri sakirisayon richin re ruvach'ulef. Can ronojel vi c'a nutz'et roma ri sakil ri'. 10 Jac'a ri nibiyaj pa k'eku'n, can nupajq'uila-vi (nuchek'ila-vi) ri raken; roma xa manek ri sakil pa ruvi'.
11 Y tok ri Jesús rubin chic ka ronojel re', xch'on chic jun bey chique ri rutijoxela' y xubij: Ri Lázaro ri ketaman ruvech, niver. Roma c'a ri' jare' yibe chuc'asoxic, xcha' chique ri rutijoxela'.
12 Y jari' tok ri rutijoxela' xquibij chire: Ajaf, vi ri Lázaro xa niver, xa xtic'achoj, xecha'.
13 Y ri Jesús xa chirij ajc'a ri rucamic ri Lázaro xch'on-vi tok xubij chi niver, pero ri rutijoxela' xk'ax chiquivech chi can varan vi. 14 C'ari' ri Jesús can jebel c'a k'alaj ri xubij chique. Rija' xubij c'a: Ri Lázaro xquen (xcom). 15 Y can janíla c'a yiquicot, xcha' ri Jesús, roma man pa Betania ta inc'o-vi tok xquen (xcom) ri Lázaro, richin queri' c'o k'ij chive rix richin chi más nicuker ic'u'x. Vacami jo' c'a pa Betania, acuchi c'o-vi ri Lázaro, xcha' ri Jesús.
16 Jac'a ri tijoxel ri rubini'an Tomás, y nibix chuka' Dídimo chire; rija' xubij c'a chique ri tijoxela' ri can e rachibil vi: Jo' c'a chirij ri Jesús, richin chi vi rija' xticamisex, can jac'a chuka' ri' tikac'ulvachij roj, xcha'.
Ri Jesús can c'o-vi c'aslen riq'uin
17 Y ri Jesús y ri rutijoxela' xe'apon c'a pa Betania. Ri k'ij c'a tok xe'apon rije', caji' yan k'ij tic'oje' ri caminek pa jul. 18 Ri tinamit Betania man nej ta nicanej-vi can chire ri tinamit Jerusalem. Ri quicojol xa juba' ruvi' nic'aj legua. 19 Y e q'uiy c'a achi'a' ri can c'o-vi quik'ij chiquicojol ri israelitas ri xepe chiri' y xe'apon chiquik'ejeloxic (chiquik'ijaloxic) ri Marta y ri María, roma ri rucamic ri quixibal Lázaro. 20 Tok ri Marta xapon c'a rutzijol riq'uin chi petenek ri Jesús, junanin xel-el richin xbe chuc'ulic. Y ri María man c'a xunabej ta, xa xc'oje' can ri chiri' pa jay. 21 Y ri Marta tok xapon c'a riq'uin ri Jesús, rija' xubij chire: Ajaf, ri nuxibal xquen (xcom). Xa ta vave' atc'o-vi, c'a q'ues ta re vacami. 22 Pero yin vetaman chi ri xtac'utuj chire ri Dios vacami, ri Dios can xtuya-vi chave, xcha' ri Marta chire ri Jesús.
23 Jac'ari' tok ri Jesús xubij chire ri Marta: Ri axibal Lázaro xtic'astej, xcha' ri Jesús.
24 Y ri Marta xubij chire ri Jesús: Ja', yin can vetaman chi xtic'astej; roma tok xtapon ri ruq'uisibel k'ij, conojel c'a ri caminaki' xquec'astej, xcha' rija'.
25 Ri Jesús xubij c'a chire ri Marta: Yin can yitiquir-vi yenc'asoj ri e caminek chic el,§ y can yitiquir-vi ninya' c'aslen.* Romari' ri niniman vichin, man jun rubanon vi caminek chic, roma xtic'oje' ruc'aslen. 26 Xabachique c'a vinek ri c'a c'o na ruc'aslen chuvech re ruvach'ulef y yirunimaj yin, man c'a xtapon ta chupan ri camic ri can richin jantape'. ¿Nanimaj c'a re'? xcha' ri Jesús chire ri Marta.
27 Y ri Marta xubij chire ri Jesús: Ja', Ajaf. Can ninnimaj c'a ronojel ri nabij; roma can vetaman-vi chi ja rat ri Cristo ri Ruc'ajol ri Dios, ri can c'o-vi c'a chi nipe na chuvech re ruvach'ulef, xcha' ri Marta.
Tok ri Jesús xrok'ej ri Lázaro
28 Tok ri Marta rubin chic c'a can re ch'abel re' chire ri Jesús, xbe chiroyoxic ri María ri rach'alal. Y tok xapon c'a, ri Marta xubij pa ruxiquin ri María: Ri Ajaf xoka' y vacami yaroyoj, xcha' chire.
29 Ri María, can xe c'a xrac'axaj-el queri', can jari' xyacatej-el ri acuchi tz'uyul-vi y junanin xbe. Rija' xbe c'a acuchi c'o-vi ri Jesús. 30 Ri Jesús can c'a man jani c'a toc-apo chupan ri ti tinamit Betania, xa can c'a c'o na ri acuchi xbec'ul-vi roma ri Marta. 31 Y ri vinek israelitas ri ec'o chiri' pa jay, ri yek'ejelon (yek'ijalon) richin ri María, tok xquitz'et chi junanin xyacatej, xel-el y xbe; ri vinek ri' junanin chuka' xquitzekelbej-el, roma rije' xquich'ob chi ri María nibe chuchi-jul richin nrok'ej ri ruxibal.
32 Jac'a tok ri María xapon acuchi c'o-vi ri Jesús y xutz'et, xxuque-ka chiraken y xubij chire: Ajaf, ri nuxibal xquen (xcom). Xa ta vave' atc'o-vi, man ta caminek vacami, xcha'.
33 Jac'a tok ri Jesús xutz'et chi ri María nok' y que chuka' ri' ye'ok' conojel ri quivinak israelitas ri xe'apon k'ejelonel (k'ijalonel) richin ri María, ri ránima ri Jesús jun vi xuben xuna' rija' y xpe c'a bis riq'uin. 34 Y c'ari' c'a xuc'utuj: ¿Acuchi ximuk-vi ri Lázaro? xcha'.
Y rije' xquibij: Ajaf, jo' y nekac'utu' c'a chavech acuchi xkamuk-vi, xecha' chire.
35 Y ri Jesús xok'.§ 36 Jac'ari' tok ri vinek israelitas ri k'ejeloy (k'ijaloy) quichin ri Marta y ri María, xquibila' c'a: Titzu' la Jesús, nrok'ej ri Lázaro. Nik'alajin chi can janíla xrajo', xecha'.
37 C'ari' ec'o c'a chique ri vinek ri' xquibila' c'a chirij ri Jesús: Rija' can xtiquir c'a xuben chire ri moy richin xtzu'un.* ¿Man ta cami c'a xtiquir ta xuben chire ri Lázaro chi man ta xquen (xcom)? xecha'.
Ri Lázaro caji' yan k'ij caminek-el tok xc'asox roma ri Jesús
38 Tok ri Jesús xapon c'a chuchi' ri jul, xtzolin chic c'a pe ri bis riq'uin. Ri jul ri mukul-vi can ri Lázaro, jun jul ri c'oton chuvech jun juyu', y tz'apel can ruchi' riq'uin jun abej. 39 Y jac'ari' tok ri Jesús xubij: Tivelesaj la abej tz'apebel ruchi' la jul, xcha' rija'.
Jac'a ri Marta, ri rana' can ri Lázaro ri xquen-el (xcom-el), xubij chire ri Jesús: Ajaf, can caji' yan c'a k'ij ri'. Xa petenek chic ruchuvirinen ninch'ob yin, xcha'.
40 Pero ri Jesús xubij chire ri Marta: Yin can nubin chic c'a chave chi vi xtanimaj, can xtatz'et c'a ri nuben ri ruchuk'a' ri Dios, xcha' chire.
41 Y jari' tok xquelesaj c'a ri abej tz'apebel ruchi' ri jul acuchi c'o-vi ri caminek. C'ari' ri Jesús xtzu'un c'a chicaj y xubij: Nata', matiox ninya' chave, roma can xinavac'axaj c'a pe. 42 Yin vetaman chi can jantape' vi yinavac'axaj. Y ronojel c'a re', can ninbij coma re vinek re quimolon-pe-qui' viq'uin vacami, richin chi tiquinimaj chi can ja rat ri xatakon-pe vichin chuvech re ruvach'ulef.
43 Tok ri Jesús rubin chic c'a ka re ch'abel re', can riq'uin c'a ronojel ruchuk'a' xch'on y xubij: Lázaro, cayacatej y catel c'a pe, xcha'.
44 Y ri Lázaro, ri caminek chic el, xbe'el-pe. Ri ruk'a-raken ri caminek, jebel c'a biron-el (baron-el) pa tak tziek, y ri ruvech tz'apel c'a el riq'uin jun xax tziek. C'ari' ri Jesús xubij: Que'isolo' can la tziek chirij, richin chi utz nibiyin y nitiquir nitzolin-el, xcha'.
Ri achi'a' ri can c'o quik'ij chiquicojol ri israelitas xquich'ob yan c'a chi niquicamisaj ri Jesús
45 Y e q'uiy c'a vinek israelitas k'ejeloy (k'ijaloy) richin ri María, xquinimaj ri Jesús tok xquitz'et ri xuben,§ chi xuc'asoj ri caminek. 46 Pero ec'o ch'aka' ri xebe quiq'uin ri achi'a' fariseos y xbequitzijoj chique ri achique ri xuben ri Jesús. 47 Y can ja yan c'a ri' ri principal-i' tak sacerdotes y ri achi'a' fariseos xquimol-qui' y xecoyoj chuka' ri ch'aka' chic achi'a' ri junan yek'aton tzij quiq'uin, y xquibij chique: ¿Achique c'a nikaben?* Roma ri achin rubini'an Jesús ruchapon samaj y q'uiy milagros ri yerubanala' chiquivech ri vinek richin tiquinimaj. 48 Y vi can xtikaya' c'a k'ij chire, can conojel c'a ri vinek xqueniman richin. Y tok xtiquinabej-pe ri vinek romanos, xtoquivulaj can ri jay ri acuchi nikaya-vi ruk'ij ri Dios y xkojquiq'uis chuka' can roj ri ojc'o chupan re ruvach'ulef re', yecha' c'a rije'.
49 C'ari' c'o jun ri xch'on. Ri xch'on jac'a ri Caifás ri nimalej sacerdote chupan ri tiempo ri'. Rija' c'o c'a ri chiri', roma rija' jun chique ri can c'o-vi quik'ij. Y tok rija' xch'on, xubij c'a: Xa man jun ivetaman rix. 50 Can man nich'ob ta c'a juba' chi xa más utz chike roj chi xaxe ri jun niquen (nicom) pa kaq'uexel konojel y mani yojquen (yojcom) konojel xaxe roma ri jun ri', xcha'.
51 Ri Caifás tok xch'on y xubij queri', man can ta ja ri runojibal rija' ri xrucusaj; man que ta ri'. Ri ch'abel ri xerubij rija', can jac'a ri Dios ri xyo'on-pe chire. Roma can jac'a rija' ri nimalej ru-sacerdote ri Dios ri tiempo ri', romari' ri Dios xuya' c'a k'ij chire richin chi xubij yan chi ri Jesús c'o c'a chi niquen na (nicom na) pa quiq'uexel ri vinek richin ri ruvach'ulef ri'. 52 Y ri Jesús can man xe ta c'a pa quiq'uexel ri vinek richin ri ruvach'ulef ri' tok xtiquen (xticom), xa can xtiquen c'a (xticom c'a) richin yerumol conojel ri vinek ri can e ralc'ual vi ri Dios ri e talutajinek chuvech re ruvach'ulef.§ 53 Y can jac'a k'ij ri' tok ri achi'a' ri can c'o quik'ij, xquiya' yan can chiquivech chi xtiquicamisaj ri Jesús.
54 Roma c'a ri', ri Jesús man chic xtz'et ta coma ri achi'a' ri can c'o-vi quik'ij chiquicojol ri israelitas.* Rija' xa xbe c'a pa jun chic tinamit. Xbe pa jun tinamit ri rubini'an Efraín, y ri tinamit c'a ri' chunakaj apo ri tz'iran ruvach'ulef c'o-vi. Y xc'oje' c'a ka chiri' e rachibilan ri rutijoxela'.
55 Y jac'ari' tok napon yan ri k'ij richin ri pascua, ri jun quinimak'ij ri israelitas. Romari' can janíla yan c'a e q'uiy vinek ri xe'el-pe pa tak quitinamit, richin xebe pa tinamit Jerusalem. Can xebe yan c'a roma c'o chi nequich'ajch'ojirisaj-qui' chuvech ri Dios. 56 Y ri vinek niquicanola' c'a ri Jesús. Rije' e pa'el chupan ri rachoch ri Dios y niquic'utula' c'a chiquivech: ¿Achique c'a nich'ob rix? ¿Xtipe cami chupan re nimak'ij? yecha' c'a ri vinek ri'.
57 Jac'a ri principal-i' tak sacerdotes y ri achi'a' fariseos, can quelesan chic c'a rutzijol chi xabachique c'a vinek ri xtetaman ta acuchi c'o-vi ri Jesús, tubij chique rije', richin chi niquichop.
* 11:1 Lc. 10:38. 11:2 Jn. 12:3. 11:4 Jn. 9:3. § 11:6 Jn. 10:40. * 11:8 Jn. 10:31. 11:10 Jn. 12:35. 11:24 Dn. 12:2; Lc. 14:14; Jn. 5:29; 1 Ts. 4:14. § 11:25 Jn. 6:39, 40, 44. * 11:25 Jn. 1:4; 5:21; 6:35; 14:6; Col. 3:4; 1 Jn. 1:1, 2; 5:11. 11:26 Jn. 8:51. 11:27 Mt. 16:16; Jn. 4:42; 6:69. § 11:35 Is. 53:3; Ro. 12:15. * 11:37 Jn. 9:6, 7. 11:43 Sal. 33:9; Lc. 7:14; 8:54. 11:44 Jn. 19:40. § 11:45 Jn. 2:23; 12:18. * 11:47 Mt. 26:3, 4; Mr. 14:1; Lc. 22:2. 11:48 Jn. 12:19. 11:52 Jn. 10:16. § 11:52 Is. 49:6; 1 Jn. 2:2. * 11:54 Jn. 7:1. 11:55 Jn. 2:13; 6:4. 11:55 Nm. 9:6; 1 S. 16:5; Job 1:5.