23
Y ri Pablo xerutz'et c'a ri achi'a' pa comon vi nyebanun mandar y juzgar, y xbij cheque: Achi'a' ri rix nuvinak yin, man jun c'a achique tüj nuna' ri vánima, roma ri nuc'aslen chuvüch ri Dios choj c'a rubanun-pe, xbij.
Romari' ri Ananías ri nimalüj sacerdote xbij c'a cheque ri yec'o-apu chunakaj ri Pablo, que tiquiya' jun paj k'a' chiruchi'. Pero ri Pablo chanin xbij-apu chin ri Ananías: ¡Ri nbanun c'a quere' chave rat ja ri Dios! ¡Rat jun achi ri xa ca'i' rupalüj! Roma rat tz'uyul c'a pe chiri' richin nabün juzgar pa nuvi', y chuka' nac'usaj pa nuvi' ronojel ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés nabij, ¿pero achique c'a roma tok rat nabün que quich'ay, y ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés man quiri' tüj ri nbij? xbij ri Pablo.
Y ri vinük quimolon-qui' chiri' xquibij c'a chin ri Pablo: ¿Achique roma tok itzel ncach'o-apu chin la nimalüj ru-sacerdote ri Dios? xquibij chin.
Y ri Pablo xbij: Nuvinak israelitas, yin man vetaman tüj ri' que ja rija' ri nimalüj sacerdote, roma si ta vetaman man ta xinbij ri quiri' ninbij-ka, roma chupan ri rutzij ri Dios nbij c'a: Man itzel cach'o chirij jun ri nbanun mandar richin ri atinamit, nbij, xbij ri Pablo.
Y ri Pablo retaman que chiquicojol ri achi'a' pa comon nyebanun mandar y juzgar, yec'o c'a achi'a' saduceos y yec'o c'a chuka' fariseos. Romari' rija' riq'uin ruchuk'a' xch'o-apu y xbij: Nuvinak israelitas, yin yin fariseo, y quiri' chuka' ri nata'. Y vocomi rix nibün juzgar pa nuvi', roma yin nuyo'on vánima que ri caminaki' nyec'astüj-vi, xbij ri Pablo.
Y tok ri achi'a' fariseos y saduceos xcac'axaj ri xbij-ka ri Pablo, xquitz'om c'a nquich'ojila' chiquivüch, y ca'i' xel-vi ri quimolonic ri'. Roma ri saduceos man nquinimaj tüj que ri caminaki' nyec'astüj, ni man nquinimaj tüj chuka' que yec'o ángeles y espíritus, pero ri achi'a' ye fariseos nquinimaj-vi ri'. Y juis c'a pa quichi' nquibün. Y ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés ri yec'o quiq'uin ri achi'a' fariseos xecatüj c'a y xquibij: Ri jun achi re' man jun itzel rubanun. Y riq'uin ba' jun espíritu o jun ángel takon-pe roma ri Dios, ri biyon chin ri tzij ri nyeruk'alajrisaj chikavüch. Y si quiri', man c'a c'uluman tüj que nkujel ch'ojinela' chirij ri Dios, xquibij.
10 Y ca'i' c'a xel-vi ri jun quimolonic ri'. Juis c'a ri nquibila' chiquivüch. Xquitz'om c'a qui' riq'uin tzij. Romari' ri jun achi Comandante xeroyoj c'a ri soldados richin xbequelesaj-pe ri Pablo y tiquic'uaj-e c'a pa jay ape' yec'o-vi ri soldados, roma xunuc que ri vinük ri' nquik'ach'ij ri Pablo.
11 Y ri jun chic c'a ak'a' ri', ri Ajaf Jesucristo xuc'ut-ri' chuvüch ri Pablo, y xbij chin: Man c'a taxbij-avi', xa taya' avánima, roma cachi'el ri nuk'alajrisasic xabün chere' pa tinamit Jerusalén, nc'atzin c'a que quiri' nye'abana' pa tinamit Roma, xbij chin.
Yec'o achi'a' ri xejo'on xquicamsaj ta ri Pablo
12 Y pa ruca'n k'ij chin ri ch'onük ri Ajaf Jesucristo riq'uin ri Pablo, yec'o c'a cheque ri israelitas pan evatül xquinucula' achique ri nquibün chin ri Pablo. Y xquibij que man xqueva' tüj ni man xquetij tüj ya', si man nyetiquer tüj nquicamsaj. Y xquibij chuka' que ja ta c'a ri Dios ri nyo'on castigo pa quivi', si xtiquik'üj ri quitzij. 13 Y ri xebin que pan evatül nquibün quiri', yec'o xa bama cuarenta achi'a' israelitas. 14 Ri achi'a' ri' xe'apon quiq'uin ri más nimalüj tak sacerdotes y ri rajatük achi'a' ri c'o quik'ij, y xbequibij cheque: Roj kanucun chic c'a que nkacamsaj ri Pablo, y kabin chic que man nkuva' tüj nixta nkutij ya' c'a hasta jampe' nkutiquer chirij, y si xtikak'üj ri katzij, ja ta c'a ri Dios nyo'on-pe castigo pa kavi'. 15 Y vocomi nkajo' c'a que rix y ri ch'aka chic pa comon nyixbanun mandar y juzgar nye'ibij tüj chin ri achi Comandante, que rix nijo' que nuc'u'üx-apu ri Pablo chivüch ri chuak' roma c'o más nijo' nic'utuj chin. Y roj nkak'elebej pa bey, y nkacamsaj ri Pablo, xquibij.
16 Pero ronojel re' xac'axüx roma jun ala' ral ri rana' ri Pablo. Romari' ri ala' ri' xbe y xoc-apu chupan ri jay ape' yec'o-vi ri soldados, roma chiri' c'o-vi ri Pablo, y xberubij chin ri Pablo ronojel ri rac'axan-e. 17 Y tok ri Pablo xrac'axaj ri', xroyoj c'a jun Capitán, y xbij chin: Tac'uaj ba' ri ala' re' chuvüch ri achi Comandante, roma c'o jun nrajo' nbij chin, xbij chin.
18 Ri Capitán xuc'uaj na vi e ri ala' c'a chuvüch ri achi Comandante, y xberubij chin: Ri Pablo ri c'o pa cárcel xinroyoj, y xuc'utuj favor chuve richin tinc'ama-pe ri ala' re' chavüch, roma c'o nrajo' nbij chave, xbij.
19 Y ri achi Comandante xuc'uaj c'a e, xuyukej-e lojc'an chic, y c'ateri' xuc'utuj chin: ¿Achique c'a ri najo' nabij chuve? xbij chin.
20 Y ri ala' xbij c'a chin: Jun molaj cheque ri nuvinak israelitas xquiya' c'a chiquivüch que nquic'utuj-pe favor chave, que chuak' tac'uaj ri Pablo chiquivüch ri achi'a' pa comon nyebanun mandar y juzgar, roma nquibij-pe chave que c'o más ri ncajo' nquic'utuj chin ri Pablo. 21 Pero rat man tanimaj ri', roma yec'o ye más ye cuarenta achi'a' ri nyek'eleben richin ri Pablo pa bey, y ri achi'a' ri' quibin c'a que man nyeva' tüj nixta nyetij ya', hasta jampe' nyetiquer nquicamsaj, y que ja ta ri Dios ri nyo'on castigo pa quivi', si xtiquik'üj quitzij. Y vocomi xaxe chic c'a coyoben ri achique nabij-e rat, xbij ri ala'.
22 Y ri achi Comandante xbij chin ri ala' que titzolij, y man tutzijoj que xberubij yan can chin rija'.
Tok ri Pablo xuc'u'üx pa tinamit Cesarea chuvüch ri gobernador rubini'an Félix
23 Y jari' tok ri achi Comandante xeroyoj ye ca'i' Capitanes, y xbij cheque que a las nueve chupan ri ak'a' ri', nrajo' c'a que quichojmirsan chic qui' ye setenta soldados ri nyebe chirij quiej y caji' ciento soldados ri nyebe chicakün. Nic'aj c'a cheque rije' ri que'uc'uan chuka' e lanzas. Richin nyebe c'a pa tinamit Cesarea. 24 Y chuka' tibana' quic'ojlen jun ca'i' ruquiej ri Pablo, richin nyerutz'uyubej, roma yin ninjo' que rix nic'uaj-e ri Pablo c'a chuvüch ri gobernador Félix. Y ninjo' c'a que man jun tuc'ulachij-e pa bey.
25 Y xutz'ibaj c'a e jun vuj richin nquijüch pa ruk'a' ri gobernador, y chupan ri vuj ri' rubin c'a e: 26 Yin Claudio Lisias nintük c'a e saludos chave rat nimalüj ka-gobernador Félix. 27 Ja ri jun achi ri uc'uan-apu chavüch, tz'amon c'a coma ri israelitas y xa bama xquicamsaj. Y ja yin y ri soldados ri xojapon chucolic pa quik'a' ri vinük, roma xinnabej que rija' jun achi romano. 28 Chanin c'a xinc'uaj chiquivüch ri achi'a' pa comon nyebanun mandar y juzgar chiquicojol ri israelitas, roma xinjo' xinvetamaj achique rumac ri ye rubanalun y romari' nquisujuj. 29 Y xintz'et c'a que nquisujuj roma man nbün tüj ri nbij ri qui-ley rije'. Pero man roma tüj ri' c'uluman ta que ntz'apis pa cárcel o ncamsüs ta. 30 Y vocomi xintük-e ri achi re' aviq'uin, roma xbix-pe chuve que ri vinük israelitas quik'eleben ri achi re', richin nquicamsaj. Y xinbij chuka' cheque ri vinük ri ye tz'amayon ch'a'oj chirij ri Pablo, que quebe c'a aviq'uin rat richin nyequibij achique ri ye rubanalun. Ri nurayibül yin que utz ta avüch. Quiri' c'a nbij ri vuj ri'.
31 Y ri soldados xquibün-vi c'a ri xbix cheque. Xquic'uaj-e ri Pablo c'a pa jun tinamit rubini'an Antípatris ri ak'a' ri'. 32 Pa ruca'n k'ij xquitz'om chic e bey. Y xaxe ri setenta soldados ri ye benük chirij quiej, xaxe chic ri' ri xebe chirij ri Pablo, y ri caji' ciento soldados xetzolij can. 33 Y tok xe'apon pa tinamit Cesarea ri ye uc'uayon-e richin ri Pablo, xbequijacha' c'a ri vuj pa ruk'a' ri Félix ri gobernador, y xquijüch chuka' apu ri Pablo chin. 34 Y tok rutz'eton chic c'a ri nbij ri vuj, ri gobernador ri' xuc'utuj c'a chin ri Pablo que achique ruch'ulef petenük-vi. Tok rac'axan chic c'a can que pa ruch'ulef Cilicia petenük-vi, 35 xbij c'a chin: Tok nyeka-pe ri ye sujunela' chavij, ninvac'axaj c'a chuka' ri tzij ri nye'abij richin nato-avi', xbij ri gobernador.
Y xbij c'a chuka' ri gobernador ri' que tuc'u'üx ri Pablo c'a pa palacio richin ri Herodes, y tichajix coma soldados.