4
Ri Pedro y ri Juan xetz'am y xe'uc'u'üx chiquivüch ri ye más-nimalüj vi chiquicojol ri israelitas
Ri Pedro y ri Juan c'a nyech'o na c'a chiquivüch ri vinük, tok xeka-pe ri sacerdotes ye cachibilan-pe ch'aka ri achi'a' saduceos, y chuka' ri achi uc'uey quichin ri achi'a' ye chajinela' pa racho ri Dios. Y ri achi'a' c'a re' juis catajnük-pe coyoval chiquij ri Pedro y ri Juan, roma nyequitijoj ri vinük. Nquitzijoj c'a cheque ri vinük achique rubanic tok ri Jesús xc'astüj y xa camnük chic e, y romari' conojel chic ri caminaki' nyec'astüj chuka', nquibij c'a cheque ri vinük. Romari' xequitz'om-e ri ca'i' apóstoles ri', y xequiya' pa cárcel. Y man xechojmirsüs tüj c'a ri k'ij ri', roma xa xkak'ij yan chiri'. Xa c'a ja ri ruca'n k'ij. Y ye q'uiy c'a cheque ri vinük xetaken ri rutzij ri Dios. C'a ri k'ij ri', xaxe ri achi'a' yec'o colope' jun vo'o' mil.
Chupan c'a ri ruca'n k'ij, xquimol-qui' chiri' pa tinamit Jerusalén ri ye más nimalüj chiquicojol ri israelitas, ri rajatük tak achi'a' c'o quik'ij, y ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés. Y chuka' ri Anás ri nimalüj sacerdote, ri Caifás, ri Juan, ri Alejandro, y conojel chic c'a ri ye coxpochel ri nimalüj tak sacerdotes, xquimol chuka' apu qui' quiq'uin. Y c'ateri' c'a xquitük quic'amic ri Pedro y ri Juan. Y tok yec'o chic c'a apu chiri' chiquivüch, xquic'utuj c'a cheque: ¿Achique yo'on k'ij chive richin que rix nibün quere'? ¿Y achique chok pa rubi' richin xic'achojrisaj ri achi? xquibij.
Y ri Pedro, nojnük c'a ri ránima riq'uin ri Lok'olüj Espíritu, xbij c'a cheque: Rix achi'a' ri rix más nimalüj chupan ri katinamit Israel, y rix chuka' rajatük ri c'o ik'ij: Rix nic'utuj c'a cheke pari' ri utz ri xkabün chin jun achi yava', richin nivetamaj achique rubanic tok xc'achoj. 10 Tivetamaj c'a rix ri rixc'o-pe chere', y tiquetemaj c'a chuka' conojel ri kavinak israelitas, que ri jun achi ri c'o chere' chivüch xc'achoj tok xkabij pa rubi' ri Jesucristo ri aj-Nazaret, ri Jesucristo ri xitük rucamsasic chuvüch ri cruz, pero ri Dios xbün que xbec'astüj-pe chiquicojol ri caminaki'. Ja pa rubi' rija' xc'achoj ri jun achi re'. 11 Ri Jesús ibanun c'a chin cachi'el ri rutz'iban can pa rutzij ri Dios que man jun nc'atzin-vi, cachi'el nquibün ri ch'aka banuy tak jay chin jun abüj, nquibij que xa man nc'atzin tüj. Pero ri Abüj re' xa jare' ri nc'atzin richin que man ntzak tüj ri jay. Y ri Jesús xban c'a chin vocomi que ja rija' ri más nc'atzin. 12 Y man jun chic c'a ri nilitüj tüj colonic riq'uin. Roma chuvüch ri ruch'ulef xa man jun chic ri yo'on tüj pe cheke roj vinük richin nkucolotüj ta, xbij ri Pedro.
13 Y tok ri achi'a' ri ye más nimalüj vi xequitz'et ri Pedro y ri Juan, xe' xquica'yej. Roma stape' (aunque) manak q'uiy achique quetamalon, manak xbiri' quiq'uin. Juis c'a k'alüj que rije' xec'uje' riq'uin ri Jesús. 14 Y man jun c'a xquibij chic cheque ri ye ca'i' apóstoles, roma c'o-apu ri achi ri xc'achojrisüs. Pa'ül-apu chiri' quiq'uin. 15 Y ri Pedro y ri Juan xe'elesüs c'a e ri ape' yec'o-vi ri achi'a' pa comon ye banun mandar y juzgar, richin quiri' pa quiyon na ri achi'a' ri' nyenucun can. 16 Y ri achi'a' re' nquibila' c'a chiquivüch: ¿Achique c'a nkabün cheque? Roma man jun vinük chere' pa Jerusalén ri man ta etamayon que xbanatüj jun nimalüj milagro. Y romari' roj man nkutiquer tüj nkevaj chuka'. 17 Y xaxe c'a richin man nbiyin más rutzijol ri xbanatüj, quekaxbij-e, richin quiri' man nquitzijoj chic ri Jesús cheque ri vinük.
18 Y tok xe'oyox chic c'a apu ri Pedro y ri Juan, xbix c'a cheque que man chic quequitijoj ri vinük, que man chic tiquitzijoj ri Jesús cheque ri vinük. 19 Pero ri Pedro y ri Juan xech'o-apu, y xquibij cheque: Tibij na c'a cheke: ¿Achique ta nbij ri Dios, xa ta ja ri nibij rix ri nkabün y man nkabün tüj ri nbij rija'? 20 Roj man nkutiquer tüj nkabün que man ta chic nkabij cheque ri vinük ri xkatz'et y xkac'axaj riq'uin ri Jesús, xquibij.
21 Y jari' tok ri achi'a' pa comon nyebanun mandar y juzgar, q'uiy c'a ri xquibij-e cheque ri Pedro y ri Juan xe richin nyequixbij. Y c'ateri' xquiya-e k'ij cheque richin xebe. Xa man jun xquil xquibün ta cheque, roma ri vinük xa nquiya' c'a ruk'ij ri Dios roma ri achi xc'achojrisüs. 22 Roma ri achi c'a ri' más chic cuarenta rujuna', pero xc'achoj roma ri milagro ri'.
Ri takenela' nquic'utuj c'a cuchuk'a' chin ri Dios
23 Y tok ri Pedro y ri Juan xesek'opis-e, choj xetzolij c'a quiq'uin ri cachibil, y xbequitzijoj c'a cheque ronojel ri bin-e cheque coma ri más nimalüj tak sacerdotes y ri rajatük tak achi'a' ri c'o quik'ij. 24 Y tok ri cachibil xcac'axaj ri xquitzijoj, junan c'a xquibün orar conojel y xquibij c'a chupan ri qui-oración: Nimalüj Ajaf Dios, rat ri xabanun ronojel, rat ri xabanun ri caj y ri yec'o chupan, rat ri xabanun ri ruch'ulef y ri yec'o chuvüch, rat ri xabanun ri mar y ri yec'o chupan. 25 Rat ri xabün que xsamüj ri Lok'olüj Espíritu pa ránima ri asamajel xubini'aj David, richin xbij:
Xa pa quirayibül ri vinük tok pa tak ruch'ulef xaxe itzel tak quinojibül nyequibanala',
y ri vinük ri yec'o pa tak tinamit xaxe ri man jun rakalen ri nyequinojij.
26 Y nyebecatüj-pe ri reyes richin ri ruch'ulef.
Y ri más nimalüj chiquicojol xquimol c'a qui',
richin xecatüj chavij rat Ajaf Dios, y chirij chuka' ri Jesucristo ri Jun ri acha'on-pe y atakon-pe.
Quiri' rutz'iban can ri David.
27 Y ketzij vi, que cachi'el ri tz'iban can, quiri' ri xbanatüj. Roma ri rey Herodes y ri jun chic gobernador rubini'an Poncio Pilato, ch'aka ri israelitas y ch'aka chic ri man ye israelitas tüj, xquimol-qui' chere' pa tinamit Jerusalén richin xecatüj chirij ri Jesús ri lok'olüj Ac'ajol ri xatük-pe. 28 Pero nc'atzin c'a que nbanatüj na ri ja pan ak'a' rat c'o-vi, y ri anucun-pe ojer-ojer, y jare' vi ri xquibün rije'. 29 Ajaf, vocomi c'a tatz'eta' que ri vinük re' nyexbin, roma catanük coyoval chikij roj asamajela'. Y romari' roj nkac'utuj c'a chave que tabana' cheke que man ta jun xbiri' kiq'uin richin nkatzijoj ri atzij. 30 Y nkac'utuj c'a chuka' chave, que riq'uin ri avuchuk'a' nyec'achoj ta ri yava'i', y que nyeban ta milagros xaxe pa rubi' ri Jesús ri lok'olüj Ac'ajol. Y ronojel re' nc'atzin ta richin nk'alajin que ketzij ri nkatzijoj cheque ri vinük, xquibij.
31 Y tok xetane' riq'uin ri oración, ri ape' quimolon-vi-qui' xsilon juis. Y tok nojnük chic c'a ri cánima riq'uin ri Lok'olüj Espíritu, man jun c'a xbiri' cheque rije' richin nquitzijoj ri rutzij ri Dios.
Ri takenela' xquijachala' chiquivüch ri quichajin
32 Y jaru' c'a ri vinük ri quitaken chic, junan c'a quivüch y jun cánima quibanun. Man jun c'a ri nbin que xe ta richin ka rija' ri ruchajin, roma jun quibanun conojel. 33 Ri apóstoles riq'uin c'a cuchuk'a' nquitzijoj ri rubanic tok xc'astüj-pe ri Ajaf Jesús chiquicojol ri caminaki', y nim ri utzilüj sipanic ri nspaj-pe ri Dios c'o pa quivi' conojel. 34 Y chiquicojol c'a ri quitaken chic ri Dios, man jun c'a meba'il, roma ri c'o culef y c'o cacho, nyequic'ayila' y ri rajil nquic'uaj-apu. 35 Nquic'uaj-apu cheque ri apóstoles, y ri tumin ri' ntalux c'a chiquivüch ri c'o nc'atzin cheque. 36 Quiri' c'a c'o jun achi chiquicojol rubini'an José. Y ri José ruxquin-rumam can ri Leví, ri nabey sacerdote israelita ri xc'uje' ojer can, y alaxnük pa ruch'ulef pa ya' rubini'an Chipre. Pero ri apóstoles xquiya' chic c'a jun rubi'. Romari' tok xubini'aj Bernabé. Y jare' ri jun chic rubi' ri xquiya' ri José, roma rija' nucukuba-vi quic'u'x conojel. 37 Y ri Bernabé c'a re' xuc'ayij c'a jun rulef, y ri rajil xberujacha' pa quik'a' ri apóstoles.