7
Tok ri Esteban paban c'a apu chiquivüch ri nyebanun juzgar pari'
Y ri nimalüj sacerdote xuc'utuj c'a chin ri Esteban: ¿Ketzij c'a ri c'ateri' nbix-ka chavij?
Ri Esteban xbij: Nuvinak israelitas y rix ri más-nimalüj chupan ri katinamit, tivac'axaj c'a ri ninbij chive vocomi: Ri Dios ri c'o ruk'ij, xuk'alajrisaj-ri' chuvüch ri kaxquin-kamama' can Abraham. Y ri' ja ri ojer can, tok c'a c'o na c'a chiri' chupan ri lugar rubini'an Mesopotamia, tok c'a man jani rutzijol que nyec'uje' tüj pa tinamit Harán. Jari' tok ri Dios xbij chin ri Abraham: Catel-pe chiquicojol ri avoxpochel, y taya' can ri aruch'ulef, y ncabec'uje' c'a pa jun ruch'ulef ri ninc'ut chavüch, xbij ri Dios chin. Y ri Abraham xuya-vi c'a can ri Caldea ri lugar ape' c'o-vi, y xc'o pa tinamit Harán. Y camnük chic c'a can ri rutata' ri Abraham chiri' pan Harán, tok ri Dios xuc'ün c'a pe ri Abraham chupan ri ruch'ulef Canaán ape' rojc'o-vi vocomi. Y ri Dios man jun c'a ulef xuya' ta can chin ri Abraham chupan ri ruch'ulef re', stape' (aunque) ta xaxe richin npa'e-vi. Man jun vi ri xrichinaj can. Pero ri Dios xuchok'obej-vi c'a chin que ri ruch'ulef re' ntoc richin rija' y hasta c'a chirij ri rucamic ja xa cheque ri ruxquin-rumam can. Quere' xbij ri Dios chin ri Abraham, stape' (aunque) man jun ralc'ual chiri'. Y xbix c'a chuka' chin roma ri Dios, que ri ruxquin-rumam rija' nyebec'uje' c'a pa jun chic ruch'ulef quiq'uin jun vi chic quivüch vinük. Y ri vinük ri' nyequiya' pa samaj y nquibün cheque que nquitij pokonül caji' ciento juna'. Y ri Dios xbij c'a chuka' que ri vinük ri nyebanun quiri' cheque ri ruxquin-rumam can ri Abraham, que ja rija' nuya' c'a castigo pa quivi'. Y c'ateri' c'a nye'el-pe chiquicojol ri vinük ri', y nyepu'u chupan ri lugar re', chinusamajixic y chuya'ic nuk'ij, xbij. Y ri Dios xbün c'a chuka' jun trato riq'uin ri Abraham. Ri trato ri' c'o c'a jun retal. Y ri retal ri trato ri', ja ri circuncisión ri nban cheque ri achi'a'. Ri circuncisión xa ja jun retal pa quich'acul que rije' xe'oc rutinamit ri Dios. Y tok ri Abraham xalüx ri ruc'ajol rubini'an Isaac, xbün c'a ri circuncisión chin tok xa c'ateri' ocho ruk'ij. Quiri' chuka' xbün ri Isaac tok xalüx ri Jacob ri ruc'ajol. Y ja chuka' xbün ri Jacob quiq'uin ri doce ruc'ajol ri xe'oc tata'aj kichin roj ri aj-Israel.
Y ri ch'aka c'a ruc'ajol ri Jacob itzel c'a xquina' chin ri quichak' rubini'an José, roma ja rija' ri más njo'ox. Y romari' tok xquic'ayij-e, y xuc'u'üx-e c'a pa ruch'ulef Egipto. Jac'a ri Dios c'o-vi riq'uin ri José, 10 y xucol chuvüch ronojel pokonül. Xbün c'a chin que ri Faraón ri rey richin ri ruch'ulef Egipto utz xutz'et y xutz'et chuka' que c'o etamabül riq'uin. Y romari' ri rey xbün que ri José xoc chuka' jun ri nbanun mandar pari' ri Egipto, y pa ruk'a' chuka' rija' xujüch-vi ri rupan ri racho richin nuchajij.
11 Y c'ateri' pa ruch'ulef Egipto y pa ruch'ulef Canaán, xpu'u c'a jun vayjül, jun nimalüj pokonül. Y ri kaxquin-kamama' can ri yec'o pa ruch'ulef Canaán man c'a nquil tüj chic achique nquic'ux. 12 Y ri Jacob ri rutata' ri José, xapon rutzijol riq'uin que chiri' pa ruch'ulef Egipto c'o trigo. Romari' xerutük c'a e chulok'ic trigo ri ruc'ajol, ri ye kaxquin-kamama' can roj. 13 Y ja tok xebe chic jun bey, jari' tok ri José xuk'alajrisaj-ri' chiquivüch ri runimal y ruchak' que ja rija' ri José. Y roma ri Faraón xretamaj ye achique ri runimal y ruchak' ri José, romari' xretamaj que jun hebreo vi. 14 Y jari' tok ri José xutük quic'amic ri Jacob ri rutata' y ri roxpochel. Ye setenta y cinco chiconojel. 15 Y quere' c'a rubanic tok xxule-ka ri Jacob pan Egipto. Chiri' xcom-vi rija' y ri ye ruc'ajol ri ye kaxquin-kamama' can roj. 16 Pero más tarde ri quich'acul, pa jun lugar rubini'an Siquem, chiri' xemuk-vi. Xemuk pa jun xolal, ape' c'o quic'ojlibül richin nyebemuk-vi can caminaki'. Ri jun xolal re', ja ri Abraham ri lok'oyon can cheque ri ye ralc'ual ri achi rubini'an Hamor.
17 Y ri k'ij c'a richin nbanatüj ri rusujun ri Dios chin ri Abraham, ri xbün jurar chin que nyeruc'amon chic pe chupan ri jun ruch'ulef, xa nakaj chic c'o-vi. Y ri tinamit Israel chuka' rutz'amon c'a ninimür y nq'uiyür chiri' pan Egipto. 18 Y ja tiempo ri' tok chiri' pan Egipto xoc c'a can jun c'ac'a' rey ri xa man xretamaj tüj e ruvüch achique xbün ri José. 19 Y ri c'ac'a' rey re' xuch'üc ri kavinak israelitas. Y xbün c'a cheque que xquic'usaj pokonül ri kaxquin-kamama' can, tok xbün c'a cheque que ri calc'ual xa c'a pa calaxic xebetorix can, roma xrajo' que man ta xeq'uiyür. 20 Chupan c'a ri tiempo ri' xalüx ri Moisés chiri' chuka' pan Egipto. Y chuvüch ri Dios, ri ac'ual re' galán jabel. Oxi' c'a ic' ri xilix coma ri rute-rutata'. 21 Y c'ateri', nc'atzinej c'a que xbemalix can pari' ri rakün-ya', xbequiya' c'a can. Pero ri xilon chin y xuc'uan-e ri ac'ual ja ri rumi'al ri rey, ri rey ri nbix chuka' Faraón chin. Ri rumi'al ri rey Faraón cachi'el ral c'a xbün chin ri Moisés. 22 Y roma c'a ri' ri Moisés xtijox-vi jabel riq'uin ronojel ruvüch etamabül ri c'o quiq'uin ri nimak' tak vinük aj-Egipto. Y jun nimalüj achi vi. Y nk'alajin tok c'o nbij y tok c'o nbün.
23 Ja tok ri Moisés rutzakon chic cuarenta rujuna', xalüx pa ránima richin xbe chiquitz'etic ri ruvinak israelitas. 24 Y xutz'et c'a que jun aj-Egipto juis c'a nchapon chin jun israelita, ruvinak rija'. Y richin nuto' ri ruvinak ri' y nutzolij ruq'uexel chin, xucamsaj ri achi ri', ri juis nchapon. 25 Y pa ránima rija' que ri ye ruvinak israelitas xtiquinabej que ja rija' ri takon-pe roma ri Dios richin nyerucol-e pa quik'a' ri aj-Egipto, pero xa man quiri' tüj xbanatüj. Ri israelitas xa man xquinabej tüj que jari' ri rusamaj. 26 Y pa ruca'n k'ij, yec'o c'a ye ca'i' vinük israelitas nquibün oyoval, y ri Moisés xapon c'a apu quiq'uin, y xrajo' ta xoc chiquicojol richin que man ta nquibün oyoval. Romari' rija' xbij cheque: ¿Achique c'a roma nibün oyoval? Rix ichak'-ivi'. Rix israelitas rix ca'i', xbij cheque. 27 Jac'a ri jun cheque ri nquibün oyoval, ri nc'o ruvi' nbün, xunim-e ri Moisés, y xbij: ¿Achique xbin chave rat que nim ak'ij y que ncatiquer chuka' nabün mandar pa kavi'? 28 ¿O xa najo' nquinacamsaj, cachi'el xabün chin ri jun achi aj chere' pan Egipto, ivir?, xbij. 29 Y tok ri Moisés xrac'axaj quiri', jari' tok xanmüj-e y xuya' c'a can ri ruch'ulef Egipto y xbe c'a pa jun chic ruch'ulef ri rubini'an Madián. Y chiri', chiquicojol vinük ri man ye israelitas tüj, chiquicojol ri' xc'uje-vi. Chiri' xc'ule-vi chuka', y xec'uje' ye ca'i' ruc'ajol.
30 Y ye c'unük chic c'a cuarenta juna' xc'uje' ri Moisés chiri' pa ruch'ulef Madián, jari' tok rija' xuc'ut-ri' jun ángel chuvüch pa jun ruxulu-quiej, jun k'ayis ri c'o ruq'uixal y nc'at pa k'ak'. Re' xutz'et pa tz'iran ruch'ulef, ri ape' c'o-vi ri juyu' rubini'an Sinaí. 31 Y tok ri Moisés xutz'et re', xsatz ruc'u'x. Y richin nutz'et jabel, xjel-apu. Pero jari' tok xbech'o-pe ri Ajaf chin, y xbij c'a: 32 Ja yin ri Dios ri xquitakej ri axquin-amama' can. Ja yin c'a ri qui-Dios ri Abraham, ri Isaac y ri Jacob, xbij. Y ri Moisés man c'a xtiquer tüj chic xtzu'un-apu, xa nbarbot c'a roma xbiri'. 33 Y ri Ajaf xbij c'a chuka' chin ri Moisés: Tavelesaj la axajab chi avakün, roma la ape' rat pa'ül-vi, jun lok'olüj lugar, roma yin kajnük-pe aviq'uin chere'. 34 Y vocomi ncatintük c'a e pan Egipto, chucolic ri nuvinak, roma nintz'et c'a que juis pokonül nquic'usaj, y vac'axan chuka' ri ok'ej ri nquibün, y jare' xinka-pe chiquicolic, xbij ri Ajaf chin ri Moisés.
35 Y ri Esteban xbij c'a chuka': Ja ri Dios ri xtakon-e ri Moisés chiquicolic ri ruvinak, y que ja chuka' rija' ri nuc'uan quichin. Y ri xto'on richin ri Moisés, ja ri ángel ri xuc'ut-ri' chuvüch chupan ri ruxulu-quiej, jun k'ayis c'o ruq'uixal y nc'at. Y ri Moisés re', jare' ri xetzelüs coma ri ruvinak, y achique chok chin bin-vi: ¿Achique biyon chave que nim ak'ij y ncatiquer chuka' nabün mandar pa kavi'? Ja Moisés re' ri xtak-e roma ri Dios. 36 Ja rija' ri xcolon-pe quichin ri kaxquin-kamama' can chiri' pa ruch'ulef Egipto. Rija' c'o c'a milagros ri man jun bey ye tz'eton tüj ri xerubanala' chiquivüch ri vinük, richin quiri' tik'alajin que ja ri Dios ri takayon-e richin. Yec'o c'a ri xerubanala' chiri' pa ruch'ulef Egipto, pa nimalüj ya' rubini'an Mar Rojo, y pa tz'iran ruch'ulef. Cuarenta c'a juna' xquibün pa tz'iran ruch'ulef ri'. 37 Y ri Moisés xbij c'a chuka' cheque ri kavinak ri tiempo ri': Ri Kajaf Dios nuyüc c'a pe jun ri nk'alajrisan ri rutzij cheque ri kaxquin-kamam can, cachi'el rubanun viq'uin yin. Tivac'axaj c'a rutzij ri rusamajel ri Dios. Y ri samajel ri' jun kavinak, xbij can ri Moisés. 38 Ri Moisés xc'uje' c'a chiquicojol ri ye cha'on roma ri Dios, pa tz'iran ruch'ulef. Y ja chuka' rija' ri xbin cheque ri kaxquin-kamama' can ri tzij ri xbij ri ángel richin ri Dios ri xc'uje' pari' ri juyu' Sinaí. Chin vi c'a rija' xjach-vi ri tzij richin c'aslen y rija' tuya' cheke roj.
39 Xa ja chic c'a ri kaxquin-kamama' can ri' man xetaken tüj chin ri Moisés. Pa ruq'uexel que xetaken ta chin, ri cánima rije' chanin xetzolij c'a chila' pa ruch'ulef Egipto. 40 Y tok ri Moisés c'a c'o c'a pari' ri juyu' Sinaí, xquibij c'a chin ri Aarón: Que'abana' c'a vachbül richin nye'oc ka-dios, y jari' ri nye'uc'uan kichin. Roma ri Moisés ri xelesan-pe kichin pan Egipto, man ketaman tüj achique roma tok man tzolijnük tüj pe. 41 Y xquibün c'a ruvachbül jun vit vacx. Y juis c'a nyequicot riq'uin ri xa ja rije' ri xebanun-ka. Romari' xequicamsala' c'a chico chuvüch, richin nquiya' ruk'ij. 42 Y jari' tok ri Dios xeruya' can ri kavinak, roma rije' xa xquitz'om nquiya' quik'ij dios (tiox) ri man ye ketzij tüj. Ri Dios xuya' c'a k'ij cheque que tiquiya' na c'a quik'ij quivachbül conojel ri ye tz'etetül chicaj. Quiri' c'a quitz'iban can ri achi'a' ri xek'alajrisan ri rutzij ri Dios ojer can. Chupan ri ye tz'iban can, ri Dios nbij c'a:
Rix vinük aj-Israel, tok xixbiyin cuarenta juna' pa tz'iran ruch'ulef,
¿xe'icamsala' ri chico richin xe'isuj chuve yin? Xa man vichin tüj yin xibün quiri'.
43 Pa ruq'uexel que quiri' ta xibün, xa xe'itelela' ruvachbül ri racho ri dios Moloc,
ri ruvachbül ri ch'umil, ri i-dios rubini'an Renfán.
Y ja vachbül ri' ri xe'ibanala' rix, richin xiya' quik'ij.
Roma c'a ri' yin, xbij ri Dios, ninbün chive que nyixbec'uje' c'a más cala' chin ri ruch'ulef Babilonia.
Quiri' nbij chupan ri ye tz'iban can coma ri rusamajela' ri Dios.
44 Y tok ri kaxquin-kamama' can xebiyin pa tz'iran ruch'ulef, chi jumul c'a quic'uan ri racho ri Dios banun riq'uin tziük, y chiri' c'a nuk'alajrisaj-vi-ri' ri Dios chiquivüch. Ri racho ri Dios ri', cachi'el c'a ri xrajo' ri Dios, quiri' rubanic xban chin, roma ri Dios xuc'ut-vi chuvüch ri Moisés ri rubanic nrajo' que nban chin. 45 Y ja racho ri Dios ri' ri quic'amon-pe ri kaxquin-kamama' can tok xe'oc-pe chupan ri ruch'ulef re', tok ye c'amon-pe roma ri Josué. Y xec'uje' c'a ka chere', tok quitz'amon chic nyequich'üc ri vinük ri yec'o chupan ri ruch'ulef re'. Ja ri Dios xto'on quichin. Y ri racho ri Dios ri quic'amon-pe tok xeka-pe, jari' ri c'o pa ru-tiempo ri rey David ojer can tiempo. 46 Y ri Dios utz xutz'et ruc'aslen ri rey re'. Romari' tok rija' xuc'utuj c'a favor chin ri Dios que tuya' k'ij chin richin que nbün jun racho, ri Dios ri ru-Dios vi ri kaxquin-kamama' can Jacob chuka'. 47 Pero man ja tüj c'a ri rey David ri xbanun ri jay. Ri Dios man xuya' tüj k'ij que quiri'. Xa c'a ja ri Salomón ri ruc'ajol ri rey David, jari' ri xbanun ri racho ri Dios. 48 Pero chuka' man ta nc'atzin que c'o ta jun jay ape' nc'uje-vi ri nimalüj Dios. Romari' c'o ri jun achi ri xk'alajrisan ri rutzij ri Dios ojer can, rutz'iban can: 49 Ri Ajaf Dios nbij c'a:
Ja ri caj ri nutz'uyubal,
y ri ruch'ulef nupalibal.
Man nc'atzinej tüj que rix nibün jun jay richin ntoc vacho.
Y man nc'atzinej tüj que nibün jun lugar ape' nibün c'ojlen richin nquinuxlan.
50 Rix nibij que nc'atzin jun jay chuve richin que nquic'uje' chupan. Manak. Xaxe na pe' tika-pe chi'ic'u'x que ja yin ri xinbanun ronojel.
Quiri' nbij ri rutz'iban can ri rusamajel ri Dios.
51 Y ri Esteban xbij c'a chuka' cheque: Rix covirnük ri ivánima chupan ri itzel, roma man nijo' tüj nivac'axaj ri nbij ri Dios chive, ni man niya' tüj chuka' k'ij richin ntoc pa tak ivánima, y man jun bey nijo' que ja ta ri Lok'olüj Espíritu ri nuc'uan ivichin. Y cachi'el xquibanala' ri ojer tak kaxquin-kamama' can, quiri' c'a chuka' nibün rix vocomi. 52 ¿C'o ta jun cheque ri k'alajrisüy rutzij ri Dios ojer can, ri man ta xutij pokonül pa quik'a' ri kaxquin-kamama' can? Man jun tüj. Ri kaxquin-kamama' can xequicamsaj c'a ri xebin que ri Jesús ri choj, npu'u na vi. Y tok xka-pe c'a ri Jesús, ja chic c'a rix ri xixjachon richin, y xic'utuj que ticamsüs. 53 Y ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés, ángeles c'a ri xebin chin. Y ja ley re' ri ic'ulun rix. Y stape' (aunque) ángeles ri xebin, rix man nitakej tüj, xbij ri Esteban.
Tok ri Esteban xcamsüs
54 Y tok ri achi'a' pa comon nyebanun mandar y juzgar xcac'axaj ri xbij-ka ri Esteban, xcatüj c'a coyoval, y nquijach'ach'ela' c'a quey chirij ri Esteban roma itzel xquitz'et rija'. 55 Pero ri Esteban jun achi c'a ri nojnük ránima riq'uin ri Lok'olüj Espíritu. Romari', tok rija' xtzu'un chicaj, xutz'et c'a ri ruk'ij ri Dios, y xutz'et chuka' ri Jesús pa'ül-apu pa rajquik'a' (ru-derecha) ri Dios. 56 Y jari' tok xbij: Yin nintz'et que la caj jakül y nintz'et ri Jesús ri xalüx-ka-pe chikacojol c'o-apu pa rajquik'a' (ru-derecha) ri Dios, xbij.
57 Y ri vinük c'a ri nye'etzelan richin ri Esteban, xaxe richin que man ncac'axaj tüj, xquitz'apila' c'a pa tak quixiquin. Ri vinük c'a re' juis c'a pa quichi' xquibün tok xebe chirij ri Esteban richin xbequic'ama-pe. 58 Y xquelesaj c'a e c'a chuchi' ri tinamit, y xquitz'om ruc'akic chi abüj richin nquicamsaj. Y ri xetz'ucun c'a tzij chirij ri Esteban xquisovila' ri quitziek ri cachi'el coton riq'uin ri jun ala' rubini'an Saulo, richin quiri' utz nyec'akon. 59 Y ri Esteban xbün c'a orar tok tz'amon ruc'akic chi abüj, y nbij c'a: Vajaf Jesús, tac'ulu' c'a ri vánima.
60 Y jari' tok rija' xxuque', y riq'uin c'a ruchuk'a' xch'o y xbij: Vajaf, man c'a tabün cheque que ncakalej ri nquibün chuve, xbij.
Y xe c'a xbij quere', xcom.