2
Tok xalüx ri Jesús
Y chupan c'a ri k'ij ri', pa ru-tiempo ri César Augusto ri jun nimalüj rey, jari' tok xtak rubixic cheque conojel vinük que nyeban jun tz'ibaxic bi'aj. Man jun bey banatajnük ta quiri'. Pero tok xban ri nabey tz'ibaxic bi'aj ri', jari' tok c'a gobernador ri achi rubini'an Cirenio, chiri' pa ruch'ulef Siria. Y ri vinük pa ruch'ulef Israel nc'atzinej c'a que nyequitz'ibaj quibi' pa tak quitinamit ri quixquin-quimama' can. Y chiri' pa ruch'ulef Galilea c'o jun tinamit rubini'an Nazaret. Y chiri' pa Nazaret c'o c'a jun achi rubini'an José. Y ri José c'a ri', nc'atzinej c'a que nbe chutz'ibaxic ri rubi' c'a pa Belén, ri jun tinamit c'a pa Judea ncanaj-vi can, roma ye aj chiri' ri ye ruxquin-rumama' can. Chiri' c'a pa tinamit Belén xalüx-vi ri rey David, y ri José ruxquin-rumam can c'a ri rey David. Y ri José rachibilan ri María ri rixjayil chic, roma pa nabey xaxe c'a ruc'utun richin que nc'ule' riq'uin. Chi ye ca'i' rije' xebe c'a pa Belén chutz'ibaxic quibi'. Y ri María xa nakaj chic c'a ri alanic chirij. Y chiri' c'a pa tinamit Belén yec'o-vi tok ri María xtz'aküt ri ruk'ij. Rija' xc'uje' c'a ral vit ala'. Ri María jabel xubolkotij ri ac'ual pa c'ul, y xuliba' pa jun quivaybül avüj. Pa jun ruc'ojbül quivay avüj xalüx-vi ri nabey vit ral ri María, roma nojnük chic ri posada.
Tok xquic'ut-qui' ri ángeles chiquivüch ri yuk'uy quichin ovejas
Y yec'o c'a yuk'uy nyequivaraj qui-ovejas pa k'ayis nakaj ncanaj-vi can chin ri tinamit Belén. Jari' tok xuc'ut-ri' jun ángel chiquivüch ri yuk'uy quichin ovejas ri', jun ángel ri petenük chila' chicaj riq'uin ri Ajaf Dios. Y rije' juis nquixbij-qui' roma ri ángel, y roma chuka' ri rusakil ri Ajaf Dios ri xsakrisan quichin. 10 Pero ri ángel xbij cheque: Man tixbij-ivi'. Tivac'axaj na pe' ri ninjo' ninbij chive, richin juis quicot. Y man xe tüj chuka' ivichin rix ri quicot re', xa quichin conojel vinük chuka'. 11 Tivac'axaj c'a ri ninbij chive: Chiri' pa Belén, ri rutinamit can ri rey David, vocomi xalüx ri Colonel, ri Cristo ri Ajaf. 12 Ri retal richin vi ja vit ac'ual ri' ri xivil, nitz'et c'a que bolkotin jabel pa c'ul y cotz'oban pa jun quivaybül avüj, xbij ri ángel.
13 Jari' chuka' xek'alajin-pe ch'aka chic ángeles ri ye petenük chila' chicaj. Ye juis. Y rije' nquiya' c'a ruk'ij ri Dios, y nquibij:
14 ¡Vocomi, chila' chicaj juis ruk'ij nuc'ul ri Dios!
¡Y chere' chuvüch ri ruch'ulef xka-pe yan ri uxlanen. Xka-pe yan chiquicojol ri vinük, roma ri utzilüj rusipanic ri Dios!
15 Xe xquibij can quiri' ri ángeles, jari' xebe chila' chicaj. Y xe c'a xebe ri ángeles ri', ri yuk'uy quichin ovejas jari' xquibila-ka chiquivüch: Jo' junanin pa tinamit Belén. Jo' chin nkatz'et ri ac'ual ri xalüx chila'. Roma ri Ajaf Dios xutük-pe ri rutzijol cheke.
16 Y richin c'a que nyequitz'eta', ri yuk'uy ri' junanin c'a xebe pa tinamit. C'o na vi ri María, ri José, y ri ac'ual cotz'oban c'a pa jun quivaybül avüj. 17 Ri yuk'uy quichin ovejas ri', xe xquitz'et ri ac'ual, xquitz'om c'a rutzijosic ri xbix cheque roma ri ángel pari' ri jun vit ac'ual re'. 18 Y conojel c'a ri vinük ri nye'ac'axan quichin, xsatz quic'u'x tok xcac'axaj ri utzilüj tak tzij ri nquitzijoj ri yuk'uy. 19 Y ri María xeruyüc c'a pa ránima ronojel ri tzij ri', y nunuc chuka' pari' ri tzij ri'. 20 Ri yuk'uy xetzolij c'a. Pero rije' nquiyala' c'a ruk'ij ri Dios y nquinimirsala' ri rubi'. Rije' quiri' c'a nquibün roma ronojel ri quitz'eton y cac'axan chic. Xbanatüj-vi c'a cachi'el ri rubin can ri ángel.
Ri vit ac'ual Jesús xuc'u'üx pa racho ri Dios
21 C'a man jani rutzijol que nc'uje' ta c'a ral ri María chiri', tok jun ángel xbij que ri ac'ual ri nralaj nubini'aj Jesús. Y quere' c'a xubini'aj can ri ac'ual tok c'a ocho k'ij xalüx. Y ja k'ij ri' chuka' tok xban ri circuncisión chin, ri jun retal ri xquibün ri israelitas pa ruch'ac'ul jun ac'ual ala' que ja richin ri tinamit ri Dios, cachi'el ri nbij ri rutzij ri Dios que nc'atzinej que nban.
22 Y tok xtz'aküt c'a ri k'ij cachi'el nbij ri ley richin ri Moisés, que ri ixoki' ri xe'alan nc'atzinej que nquich'ajch'ojrisaj-qui', ri María quiri' vi xbün. Y tok xebe c'a chubanic ri ch'ajch'ojrisanic ri' c'a chila' pa racho ri Dios pa Jerusalén, ri María y ri José xquic'uaj c'a chuka' ri Jesús richin que jari' nbequic'utu' can ri ac'ual pa racho ri Dios. 23 Quiri' xquibün roma ri ley richin ri Ajaf Dios nbij que ronojel nabey ac'ual ala' pa tak familia, richin vi ri Dios. 24 Ri José y ri María xquibün-vi c'a ri nbij chupan ri ley richin ri Ajaf Dios, ri nch'o pari' ri ch'ajch'ojrisanic. Rije' xquiya' c'a chuvüch ri Dios ca'i' palomas, roma ri ley nbij-vi c'a: Ca'i' palomas ye nimak' o ca'i' tak cocoj.
25 Y chiri' pa tinamit Jerusalén ri tiempo ri', c'o c'a jun achi rubini'an Simeón. Ri jun achi c'a ri', choj ri ruc'aslen y yo'ol ruk'ij ri Dios. Ri Simeón, c'o-vi c'a ri Lok'olüj Espíritu riq'uin y royoben chuka' tok npu'u ri Cristo chucolic ka rija' y chiquicolic ri ch'aka chic israelitas. 26 Y ri Lok'olüj Espíritu ruk'alajrisan chic c'a chin ri Simeón que man ncom tüj yan nabey si nabey man rutz'eton tüj can ruvüch ri Cristo, ri nutük-pe ri Ajaf Dios. 27 Y chupan c'a ri k'ij tok ri te'ej-tata'aj xquic'uaj ri ac'ual pa racho ri Dios richin nquibün cachi'el ri nbij ri ley, ja k'ij ri' chuka' tok xapon ri Simeón pa racho ri Dios, roma quiri' xrajo' ri Lok'olüj Espíritu. 28 Ri Simeón xuch'elej c'a ri ac'ual, y richin que xuya' ruk'ij ri Dios, xbij c'a:
29 Ajaf Dios, vocomi c'a xa utz chic que nquinavelesaj-e, xa c'o chic e uxlanen pa vánima nquibe,
roma cachi'el ri abin chuve, quiri' xbanatüj.
30 Ri runak'-nuvüch xquitz'et yan can c'a ri Colonel ri petenük aviq'uin rat,
31 ri xaya-pe rat quichin conojel ri vinük.
32 Ja rija' chuka' ri Sük quichin ri vinük man ye israelitas tüj, roma ja rija' ri nk'alajrisan ri abey rat chiquivüch.
Y roj ri atinamit Israel, roma chikacojol xalüx-vi ri Colonel, q'uiy utz nkil y nc'uje' kak'ij, xbij ri Simeón.
33 Y ri José y ri María ri te'ej xsatz quic'u'x tok xcac'axaj ri xubila' ri Simeón pari' ri ac'ual. 34 Y jari' tok ri Simeón xbün jun oración coma ri José y ri María, richin ja ta ri Dios ri nuya' ru-bendición pa quivi'. Tok rubanun chic ka orar ri Simeón, xbij c'a chin ri María, ri rute' ri ac'ual: Tavac'axaj na pe', ri ac'ual re' nim ri samaj yo'on-pe chin roma ri Dios. Y roma rija', ye q'uiy cheque ri kavinak israelitas nyecolotüj. Y ye q'uiy chuka' ri nyetzak, roma juis nquetzelaj. 35 Roma c'a rija' tok nyek'alajin-pe ri itzel c'o pa tak cánima ri vinük.
Y ri Simeón xbij chuka' chin ri María: Roma ri itzel ri nban chin ri Jesús, npu'u k'oxon aviq'uin rat. Nana' c'a que cachi'el jun ch'ich' ri nusoc ri avánima, xbij ri Simeón.
36 Chiri' c'a pa racho ri Dios c'o c'a jun ixok rubini'an Ana. Rija' jun ri nk'alajrisan c'a richin ri nbix chin roma ri Dios. Rija' rumi'al can jun achi rubini'an Fanuel, y ruxquin-rumam can ri Aser, ri jun achi xc'uje' ojer can. Ri Ana ri' ya ri'j chic oc. Rija' c'a man q'uiy tüj c'o rujuna' tok xc'ule'. Y xaxe siete juna' xquic'uaj-qui' riq'uin ri rachijil, roma xa chanin xcom-e ri achi chuvüch. 37 Man riq'uin tüj ri' man xc'ule' tüj jun bey chic. C'o chic c'a ochenta y cuatro rujuna', y nc'uje' c'a pa racho ri Dios k'ij-k'ij. Q'uiy mul c'a nbün que man nva' tüj, richin nbün orar. Nuya' c'a ruk'ij ri Dios chi pak'ij chi chak'a'. 38 Tok ri Ana xutz'et ri vit ac'ual Jesús, rija' xbe-apu riq'uin. Y juis c'a xmatioxin chin ri Dios roma ri ac'ual ri', roma xunabej que jari' ri Colonel. Y xutz'om c'a rutzijosic cheque ri vinük ri ye oyobeyon richin ri Colonel re', chiri' pa tinamit Jerusalén.
Tok ri José y ri María xetzolij pa tinamit Nazaret
39 Ri José y ri María xquibün c'a ronojel ri nuchilabej ri Ajaf Dios chupan ri ru-ley, ri nc'atzinej que nquibün tok c'ate ba' xalüx jun ac'ual. C'ateri' xetzolij chi cacho chiri' pa tinamit Nazaret. Ri tinamit ri' c'a pa ruch'ulef Galilea ncanaj-vi can. 40 Y ri ac'ual xutz'om c'a ruq'uiyilen, y xa ntajin nc'uje-e más ruchuk'a'. Rija' ntajin nq'uiyür más runa'oj, y c'o ri utzilüj sipanic ri nspaj-pe ri Dios pari'.
Tok chiri' pa racho ri Dios ri ac'ual Jesús nch'o c'a quiq'uin ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés
41 Ri María y ri José ri ye rute-rutata' ri Jesús, ronojel c'a juna' nyebe pa tinamit Jerusalén. Rije' nyebe chiri' pa Jerusalén tok napon ri k'ij richin ri quinimak'ij ri israelitas ri rubini'an pascua. 42 Y xapon chic c'a jun bey ri k'ij richin ri quinimak'ij ri'. Ri Jesús rutz'aksan chic c'a doce rujuna' tok xebe c'a pa Jerusalén. Xebe c'a pa tinamit, cachi'el vi nquibün ri quivinak israelitas. 43 Tok c'unük chic can c'a ri quinimak'ij ri israelitas ri rubini'an pascua, ri María y ri José xetzolij chicacho. Pero rije' man quetaman tüj c'a que ri ac'ual Jesús xa xcanaj can chiri' pa tinamit Jerusalén. 44 Ri José y María quiyo'on-ka cánima que ri ac'ual benük, y quiri' xebiyin jun k'ij. Pero tok xquinabej que man benük tüj, c'ateri' tok xquic'utula' na cheque ri coxpochel y cheque ri quetaman quivüch. 45 Y roma ri man xquil tüj, ri José y ri María xetzolij chic jun bey chucanoxic ri ac'ual c'a pa tinamit Jerusalén.
46 C'a pa rox k'ij tok quisatzon ri ac'ual, c'ateri' tok ri José y ri María xbequila'. Rije' xquil c'a ri ac'ual chiri' pa racho ri Dios chiri' pa Jerusalén. Ri ac'ual tz'uyul-apu quiq'uin ri achi'a' ye etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés, nrac'axaj ri nquibij y c'o chuka' ri nyeruc'utula-apu rija' cheque. 47 Y conojel c'a ri xcac'axaj ri nbij ri ac'ual xsatz quic'u'x, roma ri nc'utux-pe chin coma ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés, ri ac'ual jabel vi ntiquer nbij-apu cheque. Rija' nk'alajin-vi que ronojel jabel nk'ax chin y c'o etamabül riq'uin. 48 Chiri' c'a pa racho ri Dios c'o-vi ri Jesús tok ri María y ri José xbequila'. Rije' xesatz quic'u'x. Y jari' tok ri rute' xbij chin ri ral: ¿Achique c'a roma tok quere' xabün cheke? ¿Achique roma tok xacanaj can y man jun xabij cheke? Tatz'eta' la'. La atata' y yin juis chic rat kacanon. Y nk'oxon chic kánima roma man jun bey ncatkilon.
49 Y jari' tok rija' xbij cheque: ¿Achique c'a roma tok juis nquinicanoj? Chinuvüch yin, rix jabel vi ivetaman que ja ri nrajo' ri Nata' Dios jari' ri nc'atzinej que ninbün.
50 Jac'a ri tzij ri xbij ri ac'ual cheque ri José y María man xk'ax ta cheque.
51 Y c'ateri' ri ac'ual junan c'a xtzolij quiq'uin rije' chicacho, ri c'o-vi pa tinamit Nazaret. Ri ac'ual juis nutakej quitzij. Y ronojel c'a ri xbanatüj pa Jerusalén riq'uin ri ac'ual, ri María xeruyüc c'a pa ránima. 52 Y riq'uin ri benük ri tiempo, ri Jesús chuka' ntajin ruq'uiyilen, y quiri' chuka' ri etamabül ri c'o riq'uin benük pa jotol. Juis c'a jabel chuvüch ri Dios, y juis c'a chuka' jabel chiquivüch ri vinük.