16
Ri ejemplo chirij jun samajel ri man utz ta xu'on
Ri Jesús xu'ij chuka' chique ri ru-discípulos: Xc'ue' jun achi beyom. Y ri achi re' c'o jun rusamajel ri ruyo'n parui' ronojel rubeyomal. Y che ri achi beyom xbe'ix chi ri rusamajel ri ruyo'n parui' rubeyomal, nuq'uis ri beyomel benak. Y ri patrón xutak royoxic ri samajel ri'. Y cuando xoka ri samajel, ri patrón xu'ij che: ¿Anchique na'ij chue chirij ri xo'ix chawij? Cami ninjo' nintzu' anchique rubanon ronojel ri beyomel pa ak'a', roma cami manak chic xcasamaj wiq'uin, xcha' ri patrón che. Y ri samajel xunojij: ¿Anchique xtin-en cami? Roma ri nu-patrón numaj nusamaj. Y xa ta ninsamajij ri ulef, ri' nrojo' q'uiy wuchuk'a', y man yitiquier ta chic. Y xa ta ninc'utuj nu-limosna pa tak bey, yiq'uix. Y cuando xunojij yan, xu'ij: Cami can weta'n chic anchique xtin-en, chi quiri' jec'o ri yec'ulu nuech pa tak cocho, cuando xquileses-e we' pa nusamaj. Ri samajel re' xeroyoj chijujun conojel ri c'o quic'as riq'uin ri ru-patrón, y xuc'utuj che ri na'ey: ¿Jani' ac'as riq'uin ri nu-patrón? Y ri achi ri c'o ruc'as xu'ij: Ren cien barriles aceite de olivo nuc'as riq'uin, xcha'. Y ri rusamajel ri achi beyom xu'ij che: Ja ruwuj ri ac'as re'. Cami cach'oquie' y tabana' jun chic ch'anin. Y xe chic cincuenta barriles aceite ac'as tabana-ka chupa. Y cuando xapon jun chic ri c'o ruc'as, ri samajel xuc'utuj che: Y ret ¿jani' ac'as? Ri achi xu'ij: Ren cien medidas trigo nuc'as, xcha'. Y ri samajel xu'ij che: Ja ruwuj ri ac'as re', cami tabana' chic jun. Y xe chic ochenta medidas trigo ac'as tabana-ka chupa, xcha'. Y cuando ri ru-patrón xuc'oxaj ri nu'on ri jun itzel samajel ri', xu'ij: C'o runo'j (runa'oj), xcha'. Y ri Jesús chuka' xu'ij: Can quiri' niqui'en ri winak ri man quiniman ta ri Dios. Can c'o quino'j (quina'oj) chiquiwech ka reje'; can más c'o quino'j (quina'oj) que chiquiwech ri quiniman ri Dios y je richi chic ri sakil.
Y ren nin-ij chiwe, xcha' ri Jesús. Q'uiy mej (paj) ri beyomel chi ri rech-ulef, man utz ta rucusaxic ni'an coma ri winak. Pero xa rix ri jix ralc'ual ri Dios jix beyom, can ticusaj ri ibeyomal chi ye'ito' ri can nic'atzin chi yeto'x. Chi quiri' cuando ri ibeyomal xtiq'uis, xtic'ul iwech chicaj, chupa ri jay ri manak xquieq'uis.
10 Jun ri can utz nu'on riq'uin jun ex ri xa manak más rakalen, can utz chuka' xtu'on riq'uin ri can q'uiy rakalen. Pero ri man utz ta nu'on riq'uin jun ex ri xa manak más rakalen, xa quiri' chuka' xtu'on riq'uin ri can c'o-wi rakalen. 11 Y xa riq'uin ri beyomel chi ri rech-ulef, rix man utz ta niben, ¿xtujach como ri Dios ri ketzij beyomel pa ik'a'? 12 Roma xa man utz ta niben riq'uin ri beyomel chi ri rech-ulef ri xa xok'nen pa ik'a', quiri' chuka' xtiben riq'uin ri ketzij beyomel, xa ta nujach ri Dios chiwe ri beyomel ri can iwichi-wi rix.
13 Y man jun samajel ri yec'ue' ca'i' ru-patrón, roma man nitiquier ta nisamaj quiq'uin ri je ca'i' pa jun tiempo. Roma xa nrojo' jun patrón, itzel nutzu' ri jun chic. Y xa can nunimaj rutzij ri jun, man nitiquier ta nu'on quiri' riq'uin ri jun chic. Y quiri' chuka', manak modo chi c'o ta jun ri benak ránima chirij ri beyomel, y nrojo' chuka' nu'on ri nrojo' ri Dios,* xcha' ri Jesús.
14 Y cuando ri achi'a' fariseos xquic'oxaj ri xu'ij ri Jesús xetze'n-ka chirij, roma reje' can benak cánima chirij ri beyomel. 15 Y ri Jesús xu'ij chique: Rix can niben chiquiwech ri winak anche'l can choj ri ic'aslen. Pero ri Dios reta'n anchique ri c'o pa iwánima, y man utz ta jixrutzu'. Y más que can utz jixtz'et y chuka' can nim banon chiwe coma ri winak.
Ri rutzij ri Dios man xtiq'uis ta
16 Y cuando ri Juan Bautista man jani tutz'om rutzijoxic rutzij ri Dios, ja ri ru-ley ri Moisés y ri tz'iban can coma ri achi'a' ri xek'alajin rutzij ri Dios ojer can, jari' ri xecuses. Pero desde que xoka ri Juan, can ja' xtzijos-pe ri utzilaj tzij ri nich'o'n chirij ri ru-gobierno ri Dios. Y je q'uiy winak ri yalan quitijon-pe quik'ij roma can niquijo' chi ja' ta ri Dios nibano gobernar quichi.*
17 Y chuka' nin-ij chiwe chi can más fácil chi ri rech-ulef y ri rocaj yeq'uis, pero ri nu'ij chupa ri ley can man jun tzij ri xe quiri' xtic'ue' can,* xcha' ri Jesús.
Ri winak je-c'ulan man utz ta niquijach-qui'
18 Y ri Jesús xu'ij chuka': Xa c'o jun achi ri nujach-ri' riq'uin ri raxayil y nuc'om-pe jun chic ixok, ri achi re' nu'on mac chech ri Dios. Y xa c'o jun achi ri nuc'uan-e ri ixok ri rujachon-ri' riq'uin ri rachijil, chuka' ri achi ri' nu'on mac chech ri Dios.*
Ri achi beyom y ri Lázaro
19 Y ri Jesús xu'ij chuka': Xc'ue' jun achi yalan beyom. Ri achi re' ruyon jabel tak tziak ri yalan cajil ri yerucusaj, y k'ij-k'ij yeru'on nimalaj tak nimak'ej. 20 Xc'ue' chuka' jun achi ri nuc'utuj limosna y nojinak ruch'acul riq'uin ch'ac. Raja' rubinan Lázaro, y can chuchi-rocho ri beyom nic'ue-wi-apo. 21 Ri Lázaro yalan nurayij nutaj ruchi' tak wey ri yetzak chuxe' ru-mesa ri beyom. Y ri tz'i' ye'apon riq'uin chi niquirak' ri ch'ac c'o chirij. 22 Y jun k'ij ri achi re' xcom-e, y xuc'uax-e coma ri ángeles chi xapon riq'uin ri Abraham. Y chuka' ri achi beyom xcom, y xmuk. 23 Y cuando raja' nu'on chic sufrir chupa ri lugar ri can richi-wi sufrimiento, c'a naj xtzu'n-e, y xutzu' ri Abraham, chuka' xutzu' ri Lázaro rak'el-apo riq'uin ri Abraham. 24 Y ri achi beyom riq'uin ruchuk'a' xch'o'n, y xu'ij che ri Abraham: Nata' Abraham, tajoyowaj nuech. Tabana' favor ta'ij che ri Lázaro, chi tuxak'aba' rui-ruk'a', y tataka-pe we', chi noruya-ka chutza'n wak'. Roma can yalan nin-en sufrir chupa ri k'ak' re', xcha'. 25 Pero ri Abraham xu'ij che: Ret walc'ual, toka pa awi', chi cuando xac'ase' chech-ulef, can utz ac'aslen xac'uaj, roma can q'uiy abeyomal xc'ue'. Y ri Lázaro can yalan xu'on sufrir roma can man jun rubeyomal xc'ue', pero cami, raja' c'o utzilaj ruc'aslen ri xorila' we', y ret xa jun c'aslen chi sufrimiento ri xawil. 26 Y chuka' manak modo, roma c'o jun nimalaj siwan chikacojol. Romari', xa c'o jun chake roj nrojo' napon iwiq'uin, man nitiquier ta. Y xa ta jun chiwe rix nrojo' nipe we' kaq'uin roj, man nitiquier ta chuka', xcha' ri Abraham. 27 Y ri achi beyom xu'ij: Xa quiri', ninjo' ninc'utuj favor chawe ret nata' Abraham. Tataka' juba' ri Lázaro chech-ulef pa rocho ri nata'. 28 Roma jec'o wo'o' wach'alal, y ninjo' chi ne'ch'o'n ta chique chi quiri' man yepe ta we' chupa ri jun lugar chi sufrimiento, xcha'. 29 Y ri Abraham xu'ij che: Reje' c'o rutzij ri Dios ri rutz'iban can ri Moisés quiq'uin. Chuka' rutzij ri Dios tz'iban can coma ri achi'a' ri xek'alajin rutzij ri Dios ojer can. Jari' tiquinimaj, xcha' ri Abraham. 30 Y ri achi beyom xu'ij: Can quiri', nata' Abraham. Pero xa c'o jun caminak ri nic'astaj-e y napon quiq'uin ri wach'alal, can xtiquiya' can ri quimac y xtiqui'en ri nrojo' ri Dios, xcha' ri beyom. 31 Pero ri Abraham xu'ij che: Xa man niquinimaj ta rutzij ri Dios ri rutz'iban can ri Moisés, ni man niquinimaj ta chuka' ri quitz'iban can ri achi'a' ri xek'alajin ri rutzij ri Dios ojer can, can man xtiquinimaj ta chuka' jun ri nic'astaj-e chiquicojol ri caminaki'.
* 16:13 Mt 6:24 * 16:16 Mt 11:12-13 * 16:17 Mt 5:18 * 16:18 Mt 5:32; Mr 10:11-12; 1 Co 7:10-11