8
Ixoki' ri xeto'n richi ri Jesús
Jun jani' k'ij después che ronojel re', ri Jesús xbe pa tak nim y cocoj tak tenemit, y ri cablajuj discípulos je-benak riq'uin. Y raja' nutzijoj ri utzilaj rutzij ri Dios ri nich'o'n chirij ri ru-gobierno ri Dios. Y jec'o chuka' jujun ixoki' ri je-benak chirij. Ri ixoki' re', jari' ri xe'leses-e itzel tak espíritus quiq'uin y ch'aka chic rech yabil roma ri Jesús. Chiquicojol ri ixoki' re' benak ri María, ri ni'ix chuka' Magdalena che. Y riq'uin ri ixok re' xe'leses-e wuku' itzel tak espíritus, roma ri Jesús. Chiquicojol ri ixoki' ri je-benak chirij ri Jesús, benak ri Juana, raxayil ri jun achi rubinan Chuza. Y ri achi re' jun rusamajel ri Herodes. Chuka' benak ri Susana. Y jec'o chuka' ch'aka chic ixoki' ri je-benak ri can yeto'n richi ri Jesús.* Ri ixoki' re' xequilij ri Jesús y ri ru-discípulos riq'uin ri quibeyomal.
Ri ejemplo chirij ri ija'tz'
Je q'uiy winak xquimol-qui' riq'uin ri Jesús. Ri winak ri' pa ronojel tenemit je-petenak-wi. Romari' can je q'uiy winak xquimol-ka-qui' chiri'. Ri Jesús xutzijoj jun ejemplo chique y xu'ij: C'o jun achi ri xbetico. Y cuando ri achi nutic ri ija'tz', juba' ri ija'tz' xeka pa bey, romari' ri winak yek'ax parui'. Y xepe ri chicop ri c'o quixic' ri yebe chicaj, xquitaj-e ri ija'tz'. Y ch'aka chic ija'tz' xeka chiquicojol abaj. Ri ija'tz' re' xebos-pe, pero cuando xpe ruchuk'a' ri k'ij, xechaki'j-ka, roma man rex ta ri ulef ri anchi' xka-wi ri ija'tz'. Y juba' chic ija'tz' xeka chiquicojol k'ayis ri c'o quiq'uixal. Y cuando xe'el-pe, junan xeq'uiy quiq'uin ri q'uix. Pero roma ri q'uix yalan xeq'uiy, ri tico'n xejik' chiquicojol. Y ri ch'aka chic ija'tz' xeka pa jun utzilaj ulef, y jabel xeq'uiy y xquiya' a cien quiwech, xcha'. Y cuando ri Jesús xu'ij yan ronojel re', can riq'uin ruchuk'a' xch'o'n, y xu'ij: Ri c'o ruxiquin, can tuc'oxaj ri xin-ij, xcha' chique.
Y ri discípulos xquic'utuj che ri Jesús anchique ri xrojo' xu'ij chique riq'uin ri jun ejemplo. 10 Y ri Jesús xu'ij chique: Man jun mej (bey) can ta k'alajin utz anchique modo nu'on gobernar ri Dios, pero chiwe rix yo'n lugar chi nina'ej. Pero ri winak ri man jinquinimaj ta, riq'uin ejemplos yich'o'n-wi chique, chi quiri' xe niquitzu' y man niquitzu' ta utz ri niquitzu', y xe niquic'oxaj y man niqui'en ta entender ri niquic'oxaj.*
11 Y quiere' nu'ij ri ejemplo: Ri ija'tz' junan nu'on riq'uin rutzij ri Dios. 12 Ri juba' ija'tz' ri xeka pa bey, junan riq'uin rutzij ri Dios ri nic'oxex coma ri winak. Ri itzel junanin nipe, y nulesaj-e ri rutzij ri Dios pa tak cánima ri winak, chi quiri' ri winak man niquinimaj ta ri Dios, y man yecolotaj ta chuka'. 13 Y ri ija'tz' ri xeka can chiquicojol tak abaj, junan riq'uin rutzij ri Dios ri nic'oxex coma ri winak. Ri winak ri' can yalan yequicot cuando niquic'on-ka rutzij ri Dios pa cánima. Pero roma man nika ta ka ri ruc'amal (ruxe') ri rutzij ri Dios pa cánima, can man yelayoj ta yequicot, xe jun jani' oc k'ij utz niquiya' cánima riq'uin ri Dios. Y cuando yetojtobex, can ch'anin yetzak y niquiya' can ri Dios. 14 Ri ija'tz' ri xeka chiquicojol k'ayis ri c'o quiq'uixal, can junan riq'uin rutzij ri Dios ri nic'oxex coma ri winak. Pero ri winak ri' xa yejik' roma ja ri nic'atzin chique k'ij-k'ij xe ri' niquinataj, chuka' jec'o yejik' roma quibeyomal y jec'o yejik' roma ri yequirayij, y man niwachin ta utz ri quic'aslen. 15 Y ri ija'tz' ri yeka pa utzilaj ulef, can junan riq'uin rutzij ri Dios ri nic'oxex coma ri winak. Reje' riq'uin ronojel cánima niquic'oxaj y niqui'en ri nu'ij. Y can siempre quiri' niqui'en, quiyo'n cánima riq'uin ri Dios, y niwachin jabel ri quic'aslen.
Ri ejemplo chirij jun luz
16 Y chuka' man jun winak ri nutzaj jun luz y nutz'apij o nuya' ta apo chuxe' ruch'at. Man quiri' ta nu'on. Ri luz ri' nic'atzin chi niyo'x chicaj* chi quiri' sakil nu'on rupa ri jay y ri ye'oc-apo k'alaj niquitzu' rupa ri jay. 17 Y chuka' man jun ex ri ewan can, ri man ta xte'k'alajin-pe. Y chuka' man jun ri tz'apin can rij, ri manak ta xtik'alajin-pe y man xtel ta pe chech sakil.*
18 Y quiri', xa rix nic'oxaj rutzij ri Dios, tiyaca-ka pa iwánima. Roma ri can c'o ruyacon pa ránima, can xtiyo'x más che. Pero ri nic'oxan rutzij ri Dios y xa man nuyec ta ka pa ránima, ri jani' oc nunojij raja' chi c'o riq'uin, hasta ri' xtimaj che,* xcha' ri Jesús.
Ri rute' y ri je rach'alal ri Jesús
19 Y ri rute' y ri je rach'alal ri Jesús xepe c'a anchi' c'o-wi raja'. Pero man xetiquier ta xe'apon-apo c'a riq'uin, roma je q'uiy winak quimolon-qui' riq'uin ri Jesús. 20 Y x-ix-apo che ri Jesús: Ri ate' y ri awach'alal jatquiyoben chojay, je-petenak chi jatoquitzu'.
21 Pero raja' xu'ij: Ri winak ri yec'oxan y niqui'en ri nu'ij rutzij ri Dios, jari' ri je nte' y je wach'alal, xcha' ri Jesús.
Ri Jesús nuk'at ruchuk'a' ri quiek'ik' y ri ya'
22 Y jun k'ij ri Jesús y ri ru-discípulos xe'oc-e pa jun canoa. Y c'ajari' xu'ij chique: Jo' juc'an chic ruchi-choy (ruchi-ya'). Y xebe.
23 Y ri Jesús xwer-ka cuando xebe parui' ri ya'. Y cuando ja' je-benak, xpe jun nimalaj quiek'ik' chiri' parui' ri ya'. Romari' ri canoa anchi' je-benak-wi, xoc ya' chupa y juba' ta chic nibe chuxe' ya'. 24 Xepe ri discípulos xquic'asoj ri Jesús y xqui'ij che: ¡Ajaf! ¡Ajaf! Cami jojcom, xecha' che. Y ri Jesús xcataj-pe y xu'ij: Tiq'uis-e ruchuk'a' ri quiek'ik' y titane-ka ri ya'. Y quiri' xbanataj. Ri quiek'ik' xq'uis-e ruchuk'a' y xtane-ka chuka' ri ya'. 25 Y ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: ¿Anchique roma man xiya' ta iwánima wiq'uin? Pero ri discípulos quixi'n-qui'. Can anchique la xquitzu' ri xbanataj, y can niquic'utula' chiquiwech: ¿Anchique c'a achi re'? Roma can nich'o'n chique ri quiek'ik' y ri ya', y can yeniman che.
Ri Jesús yerulesaj itzel tak espíritus riq'uin jun achi aj-Gadara
26 Y ri Jesús y ri ru-discípulos xe'apon juc'an chic ruchi-choy (ruchi-ya'), chiri' pa jun lugar rubinan Gadara, ri c'o-apo chech ri Galilea. 27 Y cuando ri Jesús xel-pe chupa ri canoa, xapon jun achi aj-chiri' pa tenemit riq'uin. Y ri achi re' q'uiy yan tiempo ri jec'o-pe itzel tak espíritus riq'uin. Romari' man jun rutziak nucusaj, ni man nic'ue' ta chirocho. Xa ja ri cementerio richi ri tenemit ri', ri oconak rocho. 28 Y ri achi re', can xe xutzu' ri Jesús, can ja' xbexuquie' chech. Y can nisiq'uin nich'o'n-apo che ri Jesús, y nu'ij: Ret Jesús ri Ralc'ual ri nimalaj Dios, ¿anchique najo' chue? Tabana' jun favor man quinach'ujrisaj.
29 Ri achi xu'ij quiere' che roma ri Jesús xu'ij yan che ri itzel espíritu chi tel-e riq'uin ri achi. Roma q'uiy yan tiempo tic'ue' riq'uin. Y can q'uiy mej (paj) ri winak quiximon ruk'a-rakan ri achi re' riq'uin ch'ich' y cadenas, pero man je-tiquirinak ta riq'uin. Roma ri achi re' yerukupij ri cadenas ri anchok che ximon-wi, y ri itzel espíritu ri c'o riq'uin nu'on che chi nibe pa tz'iran rech-ulef. 30 Y ri Jesús xuc'utuj che ri achi: ¿Anchique abi'? Y ri achi xu'ij: Legión nubi', xcha'. Quiri' xu'ij ri achi roma can je q'uiy ri itzel tak espíritus ri jec'o riq'uin. 31 Y ri itzel tak espíritus re' can xquic'utuj favor che ri Jesús, chi xa yerulesaj-e riq'uin ri achi, man quierutak chupa ri nimalaj jul k'eku'm, qui-lugar ri itzel tak espíritus, xecha'. 32 Y chunakaj apo ri lugar ri', parui' jun juyu', can je q'uiy ak yewa', romari' ri itzel tak espíritus xquic'utuj favor che ri Jesús chi tuya' lugar chique chi ye'oc quiq'uin ri ak ri'. Y ri Jesús xu'ij chique chi utz. 33 Y ri itzel tak espíritus can ja' xe'el-e riq'uin ri achi, y xebe'oc quiq'uin ri ak. Conojel ri ak ri' junanin xebexule-pe chech jun juyu' can pa'l-rech y c'a pa ya' xebeka-wi. Y chiri' xejik'-wi conojel.
34 Y cuando ri yechajin quichi ri ak, xquitzu' ri xbanataj, xelumaj (xenimaj); y reje' xbequiya' can rutzijol pa tenemit y pa tak juyu'. 35 Y ri winak ri xec'oxan ri xbanataj, xepe chi xoquitzu'. Y cuando xeloka riq'uin ri Jesús, xquitzu' chi ri achi ri xe'leses-e ri itzel tak espíritus riq'uin, ch'ocol-apo riq'uin ri Jesús, rucusan rutziak, y man nu'on ta chic ri anche'l rubanon-pe. Pero ri winak ri' xa xquixi'j-qui' cuando xquitzu' ri achi re'. 36 Y xtzijos chuka' chique ri xbanataj. Ronojel re' xtzijos chique coma ri winak ri can jec'o-apo ri xquitzu' cuando xe'leses ri itzel tak espíritus riq'uin ri achi, roma ri Jesús. 37 Riq'uin ronojel ri xbanataj, ri winak aj-chiri' pa Gadara xquic'utuj favor che ri Jesús chi tel-e chiri' pa Gadara. Ri winak ri' xqui'ij quiri' roma yalan quixi'n-qui'. Romari' ri Jesús y ri ru-discípulos xe'oc-e pa canoa, y ja' xebe. 38 Y ri achi ri xe'leses-e ri itzel tak espíritus riq'uin, nuc'utuj favor che ri Jesús chi tuya' lugar che chi nibe riq'uin. Pero ri Jesús xu'ij che chi tic'ue' can: 39 Catzolaj chi'awocho, y atzijoj ri xu'on ri Dios awiq'uin, xuche'x. Y ri achi can xberutzijoj-wi chirocho, y chique conojel winak pa rutenemit xutzijoj ri xu'on ri Jesús riq'uin.
Ri Jesús xu'on jun milagro riq'uin jun ixok y riq'uin jun xten caminak chic
40 Y cuando ri Jesús y ri ru-discípulos xetzolaj c'a juc'an chic ruchi-choy (ruchi-ya'), ri winak jec'o chiri' can yequicot xequic'ul-apo, roma ri winak ri' can ja ri Jesús quiyoben. 41 Xapon chuka' jun achi rubinan Jairo. Ri achi re' c'o jun rusamaj chupa ri sinagoga, ri jay anchi' nitzijos-wi rutzij ri Dios y ja raja' ri encargado chiri'. Ri Jairo xbexuquie' chech ri Jesús, y xuc'utuj favor che chi tibe riq'uin chirocho, 42 roma can xe jun oc rumi'al c'o, ri c'o la'k jun cablajuj rujuna' y ya nicom. Y cuando ri Jesús y ri je-benak riq'uin xquitz'om-e bey chi yebe chirocho ri Jairo, can je q'uiy winak xquitzeklebej-e. Y roma can je q'uiy winak je-benak, man utz ta chic yebin, xa can niquipitz' ri Jesús je-benak.
43 Chiquicojol ri winak, benak jun ixok yawa'. Ri ixok re' c'o yan cablajuj juna' nibin ruquiq'uiel, y man nitane' ta. Xuq'uis yan ronojel ru-mero, roma benak yan quiq'uin q'uiy winak ri yek'oman, y man jun chique reje' tiquirinak ta ruk'oman ri ruyabil. 44 Ri ixok ri' xunim-apo-ri' chirij ri Jesús, y xutz'om-apo juba' ri ruchi-rutziak ri Jesús. Y can ja' xtane' ruquiq'uiel ri nibin.
45 Y ri Jesús xuc'utuj: ¿Ancu'x (Anchique) xtz'amo-pe wichi? Conojel niqui'ij chi reje' man xquitz'om ta, romari' ri Pedro y ri ch'aka chic discípulos xqui'ij che ri Jesús: Ajaf, ret najo' nana'ej ancu'x (anchique) xatrutz'om. Pero we' cuesta nana'ej, roma je q'uiy winak niquipitz'-qui' y niquinimila-qui' chawij, y ret nac'utuj: ¿Ancu'x (Anchique) xtz'amo-pe wichi?
46 Pero ri Jesús xu'ij: C'o jun ri xirutz'om-pe, roma can xinna' chi c'o jun ri xinc'achojrisaj riq'uin ri uchuk'a' c'o wiq'uin, xcha'.
47 Y cuando ri ixok xutzu' chi xna'ex, nibarbot xoxuquie' chech ri Jesús. Y chiquiwech conojel ri winak xu'ij-apo che ri Jesús anchique roma xutz'om ruchi-rutziak. Y xu'ij chuka' chi can xe xutz'om ruchi-rutziak ri Jesús, can ja' xtane-ka ruyabil. 48 Ri Jesús xu'ij che: Numi'al, xacolotaj roma xaya' awánima wiq'uin. Cami c'a, catzolaj; ri awánima xril yan uxlanen, xuche'x.
49 Y c'a nitzijon ri Jesús riq'uin ri ixok, cuando c'o jun xoka ri petenak chirocho ri Jairo, ri achi encargado chiri' pa sinagoga. Ri jun ri' xoru'ij che ri Jairo: Man tac'uaj chic ri Maestro, ri Jesús, roma ri ami'al xa xcom yan.
50 Pero ri Jesús xuc'oxaj, y xu'ij che ri Jairo: Man tuxi'j-ri' awánima roma ri xo'ix chawe. Taya' awánima wiq'uin, y ri ami'al xtic'astaj, xuche'x.
51 Y cuando xe'apon chirocho ri Jairo, ri Jesús xe chique ri Pedro, ri Jacobo y ri Juan ri je ru-discípulos, y chique ri rute-rutata' ri ac'ual caminak xuya' lugar chi xe'oc-apo riq'uin. 52 Conojel yalan niquibisoj y nicok'ej ri xten ri'. Pero ri Jesús xu'ij chique: Man chic tiwok'ej ri xten, roma raja' xa man caminak ta, raja' xe niwer, xcha'.
53 Pero reje' xa xetze'n chirij ri Jesús, roma quieta'n chi can caminak-wi ri xten.
54 Y ri Jesús xutz'om ruk'a' ri xten caminak y xu'ij: Nóya, cacataj.
55 Y ri xten can xtzolaj-pe ri ránima riq'uin, y can ja' xcataj-pe. Y ri Jesús xu'ij chi tiyo'x ruway. 56 Y ri te'j-tata'j can anchique la xquina' cuando xquitzu' ri xbanataj riq'uin ri calc'ual. Y ri Jesús xu'ij chi can man tiquitzijoj ri xbanataj chiri'.
* 8:3 Mt 27:55-56; Mr 15:40-41; Lc 23:49 * 8:10 Is 6:9-10 * 8:16 Mt 5:15; Lc 11:33 * 8:17 Mt 10:26; Lc 12:2 * 8:18 Mt 25:29; Lc 19:26