23
Y ri Pablo xerutzu' c'a ri achi'a' ri can pa moc (comon) yek'ato tzij, y xubij chique: Achi'a' ri yix wech aj Israel, can majun c'a achique ta nuna' ri wánima chuwech ri Dios, ruma ri nuc'aslen can choj c'a rubanon pe, y queri' rubanon c'a wacami,* xcha'.
Rumari' ri Ananías ri nimalaj sacerdote xubij c'a chique ri yec'o apo chunakajal ri Pablo, chi tiquipak'ij jun k'a' xerey (pa ruchi'). Yac'ari' tek ri Pablo chanin xubij apo chare ri Ananías: ¡Ri xtibano c'a queri' chawe riyit ya ri Dios! ¡Riyit yit jun achi ri xa ca'i' apalej! Ruma can yit tz'uyul c'a pe chiri' riche (rixin) chi nak'et tzij pa nuwi',§ y chuka' nak'axaj pa nuwi' ronojel ri ley riche (rixin) ri Moisés nabij, ¿pero achique c'a ruma tek riyit nabij chi quich'ay, y ri ley* riche (rixin) ri Moisés ma que ta ri' ri nubij? xcha' ri Pablo.
Y ri winek ri quimolon qui' chiri' xquibij c'a chare ri Pablo: ¿Achique ruma tek itzel yach'o apo chare la nimalaj rusacerdote ri Dios? xecha' chare.
Y ri Pablo xubij: Wach'alal wech aj Israel, riyin ma wetaman ta ri' wi ya riya' ri nimalaj sacerdote, ruma xa ta wetaman, man ta xinbij§ ri xa c'ari' nbij ka, ruma chupan ri ruch'abel ri Dios nubij c'a: Ma itzel ta cach'o chrij jun aj k'atbel tzij riche (rixin) ri atinamit,* nicha', xcha' ri Pablo.
Y ri Pablo xoka chuc'u'x chi chiquicojol ri achi'a' ri can pa moc (comon) yek'ato tzij, yec'o c'a achi'a' saduceos y yec'o c'a chuka' fariseos. Rumari' riya' riq'ui ruchuk'a' xch'o apo y xubij: Achi'a' wech aj Israel, riyin yin fariseo, y can queri' chuka' ri nata'. Y wacami riyix nik'et tzij pa nuwi', ruma riyin can cukul nuc'u'x chi ri caminaki' c'o na jun k'ij tek xquebec'astej pe, xcha' ri Pablo.
Y tek ri achi'a' fariseos y saduceos xquic'axaj ri xubij ka ri Pablo, xquichop c'a niquich'ojila' qui' chiquiwech, y pa ca'i' xel wi ri molojri'il ri'. Ruma ri saduceos ma niquinimaj ta chi xquec'astej§ ri caminaki', ni ma niquinimaj ta chuka' chi yec'o ángeles y yec'o espíritus, yac'a ri achi'a' fariseos can niquinimaj wi chi xquec'astej ri caminaki' y niquinimaj chi yec'o ángeles y yec'o chuka' espíritus. Y sibilaj c'a pa quichi' niquiben. Y ri aj tz'iba' ri yec'o quiq'ui ri achi'a' fariseos xeyacatej c'a y xquibij: Re jun achi re' majun itzel rubanon ta.* Y riq'ui juba' jun espíritu o jun ángel ri takon pe ruma ri Dios, ri biyon chare ri ch'abel ri yeruk'alajsaj chkawech. Y wi queri', man c'a ruc'amon ta chi nikaben ch'a'oj chrij ri Dios, xecha'.
10 Y pa ca'i' c'a xel wi ri jun molojri'il ri'. Y xquichop oyowal chiquiwech. Can xquichop c'a qui' riq'ui ch'abel. Rumari' ri achi achi'el jun coronel xerusiq'uij (xeroyoj) c'a ri soldados riche (rixin) chi xbequelesaj pe ri Pablo y xquic'uaj apo c'a chupan ri cuartel, ruma xuch'ob chi ri winek ri' niquimuch (niquic'ajij) ri Pablo.
11 Y ri jun chic k'ij ri chak'a' ka, ri Ajaf Jesucristo xuc'ut ri' chuwech ri Pablo, y xubij chare: Man c'a taxibij ta awi',§ xa tacukuba' ac'u'x,* ruma can achi'el ri nuk'alajsaxic xaben wawe' pa Jerusalem, can queri' rajawaxic chi xtaben pa Roma, xcha' chare.
Yec'o achi'a' ri xe'ajowan chi xquicamisaj ta ri Pablo
12 Y pa ruca'n k'ij chare ri tich'o wi ri Ajaf Jesucristo riq'ui ri Pablo, yec'o c'a chique ri israelitas ri pan ewel xquich'obola' achique ri xtiquiben chare ri Pablo. Y can xquibij chi ma xquewa' ta ni ma xque'uc'ya' ta, c'a ya tek xquecowin na xtiquicamisaj ri Pablo. Y xquibij chuka' chi can ya ta c'a ri Dios ri xtiya'o ruc'ayewal pa quiwi', wi ma xtiquiben ta ri niquibij.§ 13 Y ri xebin chi pan ewel niquiben queri', yec'o más cawinek achi'a' israelitas. 14 Ri achi'a' ri' xe'apon quiq'ui ri principali' tak sacerdotes y ri rijita'k tak achi'a' ri c'o quik'ij, y xbequibij chique: Riyoj kach'obon chic c'a chi nikacamisaj ri Pablo, y can kabin chic chi ma xkojwa' ta ni ma xkojuc'ya' ta, c'a ya tek xkojcowin na chrij, y wi ma xtikaben ta ri nikabij, ya ta c'a ri Dios xtiya'o pe ruc'ayewal pa kawi'. 15 Y wacami nikajo' c'a chi riyix y ri nic'aj chic ri pa moc (comon) yixk'ato tzij nbe'ibij ta chare ri achi achi'el jun coronel, chi riyix niwajo' chi chua'k nuc'uex apo ri Pablo chiwech ruma c'a c'o na q'uiy ri niwajo' nic'utuj chare. Y riyoj xtikoyobej pa bey, y xtikacamisaj ri Pablo, xecha'.
16 Pero c'o c'a jun ti c'ajol, ral rana' ri Pablo, xrac'axaj ronojel ri'. Ri ti c'ajol ri' xbe y xoc apo chupan ri cuartel, y xberubij c'a chare ri Pablo ronojel ri rac'axan el.* 17 Y tek ri Pablo xrac'axaj ri', xusiq'uij (xroyoj) c'a ri capitán, y xubij chare: Tac'uaj juba' re ti c'ajol re' c'a chuwech ri achi achi'el jun coronel, ruma c'o jun nrajo' nubij chare, xcha' chare.
18 Ri capitán xuc'uaj c'a el ri ti c'ajol c'a chuwech ri achi achi'el jun coronel, y xberubij chare: Ri Pablo ri c'o pa cárcel xirusiq'uij (xiroyoj), y xuc'utuj jun utzil chuwe riche (rixin) chi nc'om pe re ti c'ajol re' chawech, ruma c'o nrajo' nubij chawe, xcha'.
19 Y ri achi achi'el jun coronel xuyukej c'a el chuk'a' ri ti c'ajol ri' y xuc'uaj apo juba' quela', y c'ac'ari' xuc'utuj chare: ¿Achique c'a ri nawajo' nabij chuwe? xcha' chare.
20 Y riya' xubij c'a chare: Juley chique ri wech aj Israel xquiya' c'a chiquiwech chi xtoquic'utuj jun utzil chawe, chi chua'k nac'uaj ri Pablo chiquiwech ri achi'a' ri pa moc (comon) yek'ato tzij, ruma xtoquibij chawe chi c'a c'o na q'uiy nicajo' niquic'utuj chare ri Pablo. 21 Pero riyit ma tanimaj ta ri', ruma yec'o ye más ye cawinek achi'a' ri xque'oyoben§ riche (rixin) ri Pablo pa bey, y ri achi'a' ri' can quibin chi ma xquewa' ta y ma xque'uc'ya' ta, c'a ya tek xquecowin na xtiquicamisaj* ri Pablo, y chi ya ta ri Dios ri xtiya'o ruc'ayewal pa quiwi', wi ma xtiquiben ta ri niquibij. Y wacami xaxu (xaxe) chic c'a coyoben ri achique xtabij el riyit, xcha' ri ti c'ajol ri'.
22 Y ri achi achi'el jun coronel xubij chare ri ti c'ajol chi titzolin, y ma tutzijoj ta chi xberubij yan ca chare riya'.
Tek ri Pablo xuc'uex pa Cesarea chuwech ri aj k'atbel tzij ri Félix rubi'
23 Y can yac'ari' tek riya' xerusiq'uij (xeroyoj) ye ca'i' capitanes, y xubij chique chi a las nueve chupan ri ak'a' ri', nrajo' c'a chi quichojmirisan chic qui' ca'i' ciento soldados ri yebe chicaken, ye setenta soldados ri yebe chrij quiej y ca'i' ciento chic ri niquic'uaj el lanzas, riche (rixin) chi yebe c'a pa Cesarea. 24 Y chuka' xubij: Tibana' ruchojmil jun ca'i' ruquiej ri Pablo, riche (rixin) chi yeruch'ocolbej, ruma riyin nwajo' chi riyix nic'uaj el ri Pablo c'a chuwech ri aj k'atbel tzij ri Félix§ rubi'. Y nwajo' chi majun achique ta nuc'ulwachij el pa bey.
25 Y xutz'ibaj c'a el jun wuj riche (rixin) chi nbequijacha' pa ruk'a' ri aj k'atbel tzij, y chupan ri wuj ri' rubin c'a el: 26 Riyin ri Claudio Lisias, ntek c'a el rutzil awech* riyit nimalaj aj k'atbel tzij Félix. 27 Y re jun achi re uc'uan apo chawech, chapon c'a cuma ri israelitas y juba' ma xquicamisaj. Y yin c'a riyin y ri soldados ri xojapon chucolic pa quik'a' ri winek, ruma xinnabej chi riya' jun achi romano.§ 28 Chanin c'a xinc'uaj chiquiwech ri achi'a' ri can pa moc (comon) yek'ato tzij chiquicojol ri israelitas, ruma xinwajo' xinwetamaj achique mac ri ye rubanalon* y rumari' niquitzujuj (niquisujuj). 29 Y xintz'et c'a chi niquitzujuj (niquisujuj) ruma ma nuben ta ri nubij ri quiley riye'. Pero ma ruc'amon ta (ma takal ta chrij) chi nitz'apix pa cárcel o nicamisex.§ 30 Y wacami xintek el re achi re' awuq'ui, ruma xobix chuwe chi ri winek israelitas xquich'ob achique rubanic niquiben, riche (rixin) chi niquicamisaj ri achi re'. Y xinbij chuka' chique ri winek ri ye chapayon ch'a'oj chrij ri Pablo, chi quebe c'a awuq'ui riyit* riche (rixin) chi nbequibij achique ri ye rubanalon. Ri nuraybel riyin chi utz ta awech. Quec'ari' nubij chupan ri wuj ri'.
31 Y ri soldados can xquiben wi c'a ri xbix chique. Xquic'uaj el ri Pablo chupan ri ak'a' ri' c'a pa jun tinamit Antípatris rubi'. 32 Pa ruca'n k'ij xquichop chic el bey. Y xaxu (xaxe wi) ri setenta soldados ri ye benak chrij quiej, xaxu (xaxe) wi chic ri' ri xebe riq'ui ri Pablo, y ri caji' ciento soldados xetzolix ca. 33 Y tek xe'apon pa Cesarea ri ye uc'uayon el riche (rixin) ri Pablo, xbequijacha' c'a ri wuj pa ruk'a' ri Félix ri aj k'atbel tzij, y xquijech chuka' apo ri Pablo chare. 34 Y tek rutz'eton chic c'a ri nubij ri wuj, ri aj k'atbel tzij ri' xuc'utuj c'a chare ri Pablo chi achique ruwach'ulef petenak wi. Tek rac'axan chic c'a ca chi pa Cilicia petenak wi, 35 xubij c'a chare: Tek xque'oka ri ye tzujunel (sujunel)§ chawij, xtinwac'axaj c'a chuka' ri ch'abel ri xque'abij riche (rixin) chi nato' awi',* xcha' ri aj k'atbel tzij. Y xubij c'a chuka' ri aj k'atbel tzij ri' chi tuc'uex ri Pablo c'a pa palacio riche (rixin) ri Herodes, y tichajix cuma soldados.
* 23:1 Hch. 24.16; 2 Co. 1.12; 2 Ti. 1.3. 23:2 Hch. 24.1. 23:2 1 R. 22.24. § 23:3 Dt. 25.1. * 23:3 Jn. 7.51. 23:4 Jn. 18.22. 23:5 Hch. 24.17. § 23:5 Jud. 8. * 23:5 Ex. 22.28. 23:6 Fil. 3.5. 23:6 Hch. 28.20. § 23:8 Mt. 22.23; Mr. 12.18; Lc. 20.27. * 23:9 Pr. 16.7; Lc. 23.4. 23:9 Hch. 5.39; 9.4, 5; 11.17; 22.7. 23:11 Hch. 27.23. § 23:11 Hch. 18.9. * 23:11 Sal. 46.1; 109.31; Is. 41.10; 43.2; Jer. 15.19-21; Hch. 2.25. 23:12 Hch. 25.3. 23:12 Mt. 26.74. § 23:12 1 S. 3.17; 20.12, 13; 1 R. 19.2; Is. 8.9, 10. * 23:16 Job 5.13; Pr. 21.30. 23:20 Hch. 20.3. 23:20 Hch. 25.3. § 23:21 Sal. 10.9. * 23:21 Sal. 37.12, 32; Pr. 1.16; 4.16; Is. 59.17. 23:21 Hch. 23.12. 23:23 Hch. 8.40. § 23:24 Hch. 23.26, 33, 34. * 23:26 Hch. 15.23. 23:27 Hch. 23.10. 23:27 Hch. 24.7. § 23:27 Hch. 22.25-29. * 23:28 Hch. 22.30. 23:29 Mr. 15.3. 23:29 Hch. 18.15; 24.5, 6. § 23:29 Sal. 27.12; Hch. 25.25; 26.31. * 23:30 Hch. 24.8. 23:33 Hch. 8.40. 23:34 Hch. 6.9; 21.39. § 23:35 Hch. 24.1. * 23:35 Hch. 25.16. 23:35 Mt. 27.27.