4
Ri Pedro y ri Juan xechapatej y xe'uc'uex chiquiwech ri achi'a' ri can pa moc (comon) yek'ato tzij
Ri Pedro y ri Juan c'a yech'o na c'a chiquiwech ri winek, tek xe'oka ri sacerdotes ye cachibilan ri achi'a' saduceos, y chuka' ri achi ri c'o más ruk'ij* chiquicojol ri achi'a' ri ye chajinel pa rachoch ri Dios. Y ri achi'a' c'a ri' sibilaj yacatajnek pe coyowal chiquij ri Pedro y ri Juan, ruma yequitijoj ri winek. Can niquitzijoj chi ri Jesús caminek chic el y xbec'astej pe, y rumari' ri caminaki' can xquec'astej wi chuka', yecha' c'a chique ri winek. Rumari' xequichop el ri ye ca'i' apóstoles ri', y xequiya' pa cárcel. Y ma xechojmirisex ta c'a ri k'ij ri', ruma xa tikak'ij chic. Xa can c'a ya ri pa ruca'n k'ij xechojmirisex. Y can ye q'uiy c'a chique ri winek ri xe'ac'axan ri ch'abel ri xquibij ri apóstoles ri xquinimaj ri Ajaf Jesús. Y ri k'ij c'a ri', xaxu (xaxe) wi c'a ri achi'a' yec'o achi'el jun wu'o' mil.
Chupan c'a ri ruca'n k'ij, xquimol qui' chiri' pa Jerusalem ri ye aj k'atbel tzij ri yec'o chiquicojol ri israelitas, ri rijita'k tak achi'a' ri c'o quik'ij, y ri aj tz'iba'. Y chuka' ri Anás ri nimalaj sacerdote, ri Caifás, ri Juan, ri Alejandro, y quinojel c'a ri ye quiy quimam ca ri ye nimalaj tak sacerdotes, xquimol chuka' apo qui' quiq'ui. Y c'ac'ari' xquitek quic'amaric ri Pedro y ri Juan. Y tek yec'o chic c'a apo chiri' chiquiwech, xquic'utuj c'a chique: ¿Achique yayon uchuk'a' chiwe o achique c'a chi bi'aj ri xicusaj riyix riche (rixin) chi xiben quere'?
Y ri Pedro, can nojnek c'a ri ránima riq'ui ri Lok'olaj Espíritu,§ xubij c'a chique: Riyix achi'a' ri yix aj k'atbel tzij chupan re katinamit Israel, y riyix chuka' rijita'k ri c'o ik'ij: Riyix nic'utuj c'a chake wacami chrij ri jun utzil ri xkaben chare jun achi yawa', riche (rixin) chi niwetamaj achique rubanic tek xc'achoj. 10 Tiwetamaj c'a riyix ri yixc'o pe wawe', y tiquetamaj c'a chuka' quinojel ri kech aj Israel, chi re jun achi re c'o wawe' chiwech, xc'achoj tek xkanataj ri rubi' ri Jesucristo ri aj Nazaret,* ri Jesucristo ri xicamisaj chuwech cruz, pero ri Dios xuben chare chi xbec'astej pe chiquicojol ri caminaki'. 11 Riyix ibanon c'a chare ri Jesús chi xa majun rejkalen can achi'el niquiben ri nic'aj aj banoy tak jay chare jun abej, ri ma xka ta chiquiwech chi xquicusaj. Pero ri Jesús ri' xa ya Riya' ri achi'el ri abej ri ucusan chare ri xquina riche (rixin) ri jay, riche (rixin) chi ri jay ri' ma nitzak ta. 12 Y can majun chic achoj riq'ui nikil wi colotajic. Ruma chi can majun chic jun bi'aj ri ya'on ta pe chuwech re ruwach'ulef riche (rixin) chi yojcolotej, xcha' ri Pedro.
13 Y tek ri ye aj k'atbel tzij xequitz'et chi ri Pedro y ri Juan can majun xibinri'il chiquiwech, astape' xa ye relic winek y ni xa ta quetaman niquisiq'uij ruwech wuj,§ can xequimey y rumari' xquetamaj chi riye' can xec'oje' wi riq'ui ri Jesús. 14 Y can majun chic xecowin xquibij chiquij ri ye ca'i' apóstoles, ruma can pa'el apo chiri' quiq'ui ri achi ri xc'achojsex. 15 Y ri Pedro y ri Juan xe'elesex c'a el ri acuchi (achique) yec'o wi ri achi'a' ri can pa moc (comon) yek'ato tzij, riche (rixin) chi queri' pa quiyonil na ri aj k'atbel tzij ri' niquich'ob na ca ri achique ri xtiquiben chique. 16 Niquibila' c'a chiquiwech: ¿Achique c'a nikaben chique re achi'a' re'? Ruma quinojel winek ri yec'o wawe' pa Jerusalem quetaman chi xbanatej jun nimalaj milagro.* Y riyoj ma yojcowin ta nikewaj re'. 17 Y xaxu (xaxe wi) c'a riche (rixin) chi ma ntel ta más rutzijol ri xbanatej, quekaxibij el, riche (rixin) chi queri' ma niquitzijoj ta chic ri Jesús chique ri winek, xecha'.
18 Y tek xequisiq'uij (xecoyoj) chic c'a apo ri Pedro y ri Juan, xquibij c'a chique chi can ma quequitijoj ta chic ri winek, y ma tiquitzijoj ta chic ri Jesús chique ri winek. 19 Pero ri Pedro y ri Juan xech'o apo, y xquibij chique: Tibij na c'a chake: ¿La utz cami chuwech ri Dios chi xa yix c'a riyix ri yixkanimaj nabey que chuwech ri Dios? 20 Riyoj ma yojcowin ta chi man ta nikabij chique ri winek ri xkatz'et y ri xkac'axaj riq'ui ri Jesús,§ xecha'.
21 Y yac'ari' tek ri achi'a' ri can pa moc (comon) yek'ato tzij, q'uiy c'a ri xquibij el chique ri Pedro y ri Juan xaxu (xaxe wi) riche (rixin) chi yequixibij. Y c'ari' xquiya' el k'ij chique riche (rixin) chi xebe. Xa majun xquil ta ri xquiben ta chique, ruma chi ri winek xa can niquiya' c'a ruk'ij ruc'ojlen ri Dios ruma chi ri achi xc'achojsex. 22 Ruma ri achi ri xc'achoj ruma ri milagro ri' xa más chic cawinek rujuna'.
Ri yeniman riche (rixin) ri Jesucristo niquic'utuj c'a quichuk'a' chare ri Dios
23 Y tek ri Pedro y ri Juan xesk'opix el, choj xetzolin c'a quiq'ui ri cachibil, y xbequitzijoj c'a chique ronojel ri bin chique cuma ri principali' tak sacerdotes y ri rijita'k tak achi'a' ri c'o quik'ij. 24 Y tek ri cachibil xquic'axaj ri xquitzijoj, junan c'a xquiben orar quinojel y xquibij c'a chupan ri qui'oración: Nimalaj Ajaf Dios, riyit ri xabano ronojel, riyit ri xabano ri caj y ri yec'o chuwech, riyit ri xabano re ruwach'ulef* y re yec'o chuwech, riyit ri xabano ri mar y ri yec'o chupan, 25 riyit ri xabano chi xsamej ri Lok'olaj Espíritu pa ránima ri jun asamajel ri xubini'aj David, riche (rixin) chi xubij re ch'abel re':
¿Achique c'a ruma tek ri pa tak ruwach'ulef xaxu (xaxe wi) itzel tak na'oj ntajin rubanic,
y ri winek ri yec'o pa tak tinamit xaxu (xaxe wi) ri majun rejkalen ri yequich'ob?
26 Y xebeyacatej pe ri aj k'atbel tzij riche (rixin) re ruwach'ulef.
Y ri principali' chiquicojol xquimol c'a qui', chi xa jun xquiben,
riche (rixin) chi xeyacatej chawij riyit Ajaf Dios, y chrij chuka' ri Cristo.
27 Y kitzij wi, chi achi'el ri tz'ibatal ca, queri' ri xbanatej. Ruma ri rey Herodes y ri jun chic aj k'atbel tzij ri Poncio Pilato rubi', ri israelitas y ri ma ye israelitas ta, xquimol qui' wawe' pa tinamit Jerusalem riche (rixin) chi xeyacatej chrij ri Jesús ri lok'olaj Ac'ajol ri xatek pe. 28 Queri' xquiben riche (rixin) c'a chi nibanatej ri can ya ri pan ak'a' riyit c'o wi, y ri ach'obon pe§ ojer ca. 29 Y wacami, Ajaf, tatzu' c'a chi re winek re' yexibin, ruma yacatajnek coyowal chikij. Y rumari' riyoj nikac'utuj c'a chawe chi taya' kachuk'a' ri yoj asamajel riche (rixin) chi man ta jun xibinri'il kiq'ui riche (rixin) chi nikatzijoj ri ach'abel.* 30 Y nikac'utuj c'a chuka' chawe chi riq'ui ri awuchuk'a' xquec'achoj ta ri yawa'i', y chi yeban ta milagros xaxu (xaxe wi) riq'ui ninatex rubi' ri Jesús ri lok'olaj Ac'ajol. Y ronojel re' xtic'atzin ta c'a riche (rixin) jun retal chi can kitzij ri nikatzijoj chique ri winek, xecha'.
31 Y tek xetane' chare ri oración, ri acuchi (achique) quimolon wi qui' sibilaj xsilon. Y yac'ari' tek ri cánima xnoj riq'ui ri Lok'olaj Espíritu, y rumari' majun c'a xibinri'il chiquiwech riche (rixin) chi niquitzijoj ri ruch'abel ri Dios.
Can ronojel c'a niquicomonij
32 Y quinojel c'a winek ri quiniman chic ri Jesucristo, junan c'a quiwech y xa jun cánima quibanon. Majun c'a ri nibin ta chi can xu (xe) ta wi riche (rixin) ka riya' ri c'o riq'ui,§ ruma xa can jun quibanon quinojel. 33 Ri apóstoles can riq'ui ruchuk'a'* ri Dios niquitzijoj chi xc'astej pe ri Ajaf Jesús chiquicojol ri caminaki', y nim ri rutzil ri Dios c'o pa quiwi' quinojel. 34 Y chiquicojol c'a ri quiniman chic ri Jesucristo, majun c'a meba'i', ruma ri c'o culef y ri c'o cachoch, yequic'ayila' y ri rajel niquic'uaj apo 35 chique ri apóstoles, y ri puek ri' nijach c'a chiquiwech ri nic'atzin quito'ic. 36 Y c'o c'a jun achi chiquicojol, ri José rubi'. Riya' jun chique ri ye riy rumam ca ri Leví, y alaxnek pa Chipre. Pero ri apóstoles xquiya' chic c'a jun rubi'. Rumari' tek xubini'aj Bernabé.§ Y yare' ri jun chic rubi' ri José ri xquiya', ruma riya' can nucukuba' wi quic'u'x quinojel. 37 Y ri Bernabé c'a ri' xuc'ayij c'a jun rulef, y ri rajel xberujacha' pa quik'a' ri apóstoles.*
* 4:1 Lc. 22.4, 52. 4:4 Hch. 2.41. 4:7 Mt. 21.23. § 4:8 Mr. 13.11. * 4:10 Hch. 3.6. 4:11 Sal. 118.22; Mt. 21.42. 4:12 Mt. 1.21. § 4:13 1 Co. 1.27. * 4:16 Hch. 3.9, 10. 4:18 Hch. 5.40. 4:19 Hch. 5.29; Ga. 1.10. § 4:20 Hch. 1.8; 2.32; 1 Jn. 1.1-3. * 4:24 Ex. 20.11; 2 R. 19.15. 4:26 Sal. 2.1, 2. 4:27 Is. 61.1; Jn. 10.36. § 4:28 Hch. 2.23. * 4:29 Ef. 6.19. 4:31 Hch. 2.2-4. 4:32 Ro. 15.5; Fil. 1.27; 2.2. § 4:32 Hch. 2.44. * 4:33 1 Ts. 1.5. 4:34 Hch. 2.45. 4:35 1 Jn. 3.17. § 4:36 Hch. 11.22-24. * 4:37 Pr. 3.9.