12
Re ixok y re ral re xe'chajex roma re Dios
Y c'are' chicaj xk'alajim-pa jun ixok. Y re ru-forma re ixok re', can man jun bey tz'eton, roma can ancha'l nitzu'un re k'ij quire' titzu'un re rutziak y ja re ic' re aconak rupilibal. C'o c'a jun corona rucusan, y re corona re' ruc'uan doce ch'umil. Y re ixok re' can k'alaj che nic'ue-yan ac'ual riq'uin. Mare' camas nijelo y camas k'axon nuk'asaj. Y c'are' xk'alajim-pa chicaj jun itzel chicop quiak rij re nibex dragón cha. Jun moma' chicop re man jun bey tz'eton, roma c'o vuku' rujalom, c'o lajuj ruc'ua' y cada jun chique re vuku' rujalom ruc'uan ja'jun corona. Y re itzel chicop quiak rij re nibex dragón cha, xaxe riq'uin re rujay xujocoquej-pa jun tercera parte chique re ch'umil re jec'o chicaj, y xe'ruch'akij-pa pa rue' re ruch'ulef. C'are' xc'ue-apo chach re ixok re nic'ue-yan ral. Ruchajin-apo jampa' xtic'ue' re ac'ual, chin quire' nutaj-a re ac'ual. Re ixok re' can xalax-va re ral, y re ral xc'ue' ala'. Y re ac'ual xmoj-a chach, chin che xc'uax-a cha re Dios re tz'uyul chach re lok'olaj ch'acat. Y ja ac'ual re' re c'aja-oc nalax re xtibano gobernar pa quive' re naciones re jec'o chach re ruch'ulef, riq'uin ronojel ru-poder. Y re ixok re xc'ue' ral, xnumaj, y xba c'a chupan re lugar re anche' manak vinak re nibex desierto cha, roma ja lugar re' re canon roma re Dios chin che man jun cosa nuc'alvachij. Y chire' nivilix-va mil doscientos sesenta k'ij.
Y chila' chicaj xbanataj jun guerra. Re arcángel Miguel je ruchibil re ru-ángeles, xquiban guerra riq'uin re itzel chicop quiak rij re nibex dragón cha, y chuka' re ru-ángeles re itzel chicop. Pero re itzel chicop quiak rij y re ru-ángeles man xe'ch'acon-ta, y xe'lisas-pa chila' chicaj. Y re itzel chicop quiak rij re nibex dragón cha chibil re ru-ángeles xe'ch'akex-pa pa rue' re ruch'ulef. Y ja cha re itzel chicop re' nibex-va diablo y Satanás. Ja reja' re xoc re jun cumatz ajuer can, y ja reja' re niyojo ronojel re otz chiquivach re vinak re jec'o chach ronojel re ruch'ulef.
10 Y jare' tak yen Juan xinc'axaj che chicaj c'o jun re cof nich'o-pa, y nubij: Re ka-Dios can xojrucol-yan pa ruk'a' re itzel. Y re ru-poder y re ru-gobierno re Dios ye'k'alajin chic. Y quire' chuka' xbeka-yan re k'ij che conojel tiene que niquiban re nubij re Cristo re cha'om-pa roma re Dios. Roma re nisujun quichin re hermanos chach re Dios che pak'ij che chak'a', xch'akex-yam-pa. 11 Y re hermanos xe'ch'acon chij re itzel, roma xe'colotaj roma re Jesucristo re ancha'l oveja re xcom y xbiyin re ruq'uiq'uel. Y chuka' man xe'q'uex-ta xquibij che quiniman re Jesucristo. Y man xquixibij-ta-qui' che ye'quimisas. Roma vo xa ye'quimisas, can ye'quimisas-va c'a re', pero rutzij rube' re Kajaf. 12 Yex re yixc'o chila' chicaj, tiqui'cot re ivánma. Jac'a yex re yixc'o chach re ruch'ulef y re yixbinak pa rue-mar, tivok'ex ivach. Roma re itzel xch'akex-ka iviq'uin, y camas yacatajnak ruyoval roma rutaman che man q'uiy-ta chic tiempo yi'on cha.
13 Re itzel chicop quiak rij re nibex dragón cha, xch'akex-pa, y tak xuna' chach chic re ruch'ulef c'o-va. Y jare' tak xutz'am rukotaxic re ixok re xc'ue' ral-ala'. 14 Y roma re ixok re' kotan, re Dios xuya' ca'e' ruxic' chavon, ancha'l re quixic' re águila, chin che nitiquir napon chupan re lugar anche' manak vinak re nibex desierto cha, re lugar re rucha'on chic re Dios chin che nivilix oxe' juna' y nic'aj, y chupan re lugar re' man nitiquir-ta napon re dragón. 15 Y re dragón re' xutoxij-pa ancha'l jun rakan-ya' pa ruchi', chin che riq'uin re' nitiquir nukararej-a re ixok. 16 Pero re ruch'ulef xuto' re ixok chach re ancha'l rakan-ya' re xutoxij-pa pa ruchi' re dragón, roma re ruch'ulef can xjakataj chin xutz'ubaj-ka re ya' re'. 17-18 Y roma re dragón man xtiquir-ta chij re ixok, mare' camas ruyoval xyacataj. Mare' xba, y xbo'rbana' ayoval quiq'uin re je ral y re je rey can re ixok. Roma re je ral y re je rey can re ixok, ja reje' re can niquinimaj-va re ye'rubij re Dios, y chuka' can c'o chiquic'o'x re je'rubin can re Jesucristo.
12:1 Is 60.19. 12:2 Is 66.7. 12:3 Ap 17.3. 12:4 Ap 9.10. 12:4 Dn 8.10. 12:4 Ap 17.18. 12:4 1 P 5.8. 12:5 Sal 2.9; Ap 2.27; 19.15. 12:6 Ap 11.3. 12:7 Dn 10.13; 12.1. 12:8 Lc 10.18; 2 P 2.4. 12:9 Lc 10.18; Jn 12.31. 12:9 Gn 3.1. 12:10 Ap 19.1. 12:10 Ap 11.15. 12:10 Job 1.9; 2.5; Zac 3.1. 12:11 Ro 8.37; 16.20. 12:12 Ap 8.13. 12:13 Ap 12.5. 12:14 Ap 17.3. 12:14 Dn 7.25. 12:15 Sal 18.4; Is 59.19. 12:17-18 Gn 3.15; Ap 1.2, 9.