13
Bernabé, Saulo jadya tatse peya queja Jesúsja quisarati cuejati ishu mepetanacuareque
Antioquiajutu Jesús queja ecatyati cuana ducu anicuare Jesúsja quisarati cueja, bahuitya jadya juya cuanaque. Jucuare tuna Bernabé, Simón, Lucio, Manaén, Saulo jadya. Simonjatu peya ebacani anicuare; “Sehuedaque” bacanitu jucuare. Luciotu Cirene juque jucuare. Manaén patu Herodes Galilea naruqui jucuare tsehue catemutipee jucuare. Peya huecacatu Jesús queja ecatyati cuanaque ecasitati jucuare tuque mui ishu. Arama tuna equibeti jucuare tuque muiyaque. Tuna tuhuaju tuna Yusuja Espiritura isaracuare:
—Eratu mepehua Bernabé, Saulo jadya. Iyacua ecatse necuadishacue Yusuja mere aishu, —jadya tuna Yusuja Espiritura acuare.
Yusu tsehue quisarati ishu arama quibetitsu emajaca anitsutu Jesús queja ecatyati cuanara emetucu tatseja iyuca matina iyacuare tatse Yusura mepehuaque jadique bamere ishu. Emetucu iya amena aatsu tunajatu Yusuja mere aishu cuadishacuare.
Ecuadisha ecatsera Chipreju Jesúsja quisarati cuejacuareque
4-5 Yusuja Espiritura cuadishayajutu Bernabé, Saulo jadya cuacuare Chipre cububuju. Juan Marcos tatsejatu etsahuaqui dujucuare. Tumeque ecububuju junati ishu, tuna icuene cuita junaticuare Seleuciaju. Tuhuaquedya tuna cuaba ebariju anibutenucacuare Chipreju cuaishu. Junaticuare ecana Chipreju Salamina ebuteju. Junatitsu tuna Jesúsja quisarati cueja jutibunecuare. Nubicuare ecana israelita cuanaja caradati ishuque etare cuanaju Jesús eje buchique cueja ishu.
Batillacuare tuna dutya epu aniya cuanaque ecububuju. Judirucuare ecana epu Pafos bacaniju. Tuhua tunajatu tsurucuare israelita Barjesús bacani. Tuquetu maruhuisa jucuare. Ijahue tujatu ecuita cuana acuare. Pusha pusha tsehuetu “Eratu quisarati cuejaya Yusu equeque cuitadya”, jadya jucuare. Tuquetu Sergio Pauloja etajiqui jucuare. Sergio Paulotu dutya tumeque ecububuju anicuare cuana naruquique jucuare. Riyaquetu dyaque inime jararaquida cuita jucuare. Ihuaramerecuaretu Bernabé, Saulo jadya Jesúsja quisarati bacacara aatsu. Barjesusjatu peya ebacani “Elimas” jucuare griego yana eque. Enaruquique tujatu Jesúsja quisarati bacamerecarama acuare. Tuquetu dyaque ecahuaiti jucuare Bernabé, Saulo jadya tsehue. Sarecuare tujatu eje buchique enaruquique Jesús queja catyatisha ishu ama.
Saulojatu beta ebacani anicuare. Griegojutu “Saulo” bacani jucuare, hebreoju “Pablo” jadique. Tuquetu Yusuja Espirituja biji eque juneniyaque jucuare. Petatsu tujatu maruhuisa Elimas isaracuare:
10 —Miquemi pusha pusha puji. Jidama cuita mique. Miquemi Satanás jaque. Miratu ujeu bajacaya ama dutya jidaque. Ecuana Cuatsashaqui queja catyatitsu ecuana juneniya ediji tuyu eque bucha. Miratu micue pusha pusha tsehue ecuita cuana ejenemerecarama aya tuja quisarati. Tuaquejami ecana catyatishacarama aya. Ediji tuyu eque ama ajeshaya bucha tuquemi ecana amereya. 11 Iyaja cuitami Yusura nerecaturaya. Shuhui turami amereya. Eje uma huecaca cuanami capetatiya ama. Ni ai buchique tuquemi petaya ama, —jadyatu Pablora acuare.
Muya jutidyatu maruhuisa shuhui jucuare. Dutya tuja ishu apuda jucuare. Ni ai buchiquetu petacuare. Jababanicuare tuque ejeque dadicara aatsu ebiju inatsu carepemereti ishu. 12 Sergio Pauloratu bacuare Elimas jadya juhuaju. Jadya baatsutu Jesús queja catyaticuare. Ecuana Cuatsashaquija quisarati bacatsu tujatu adebacuare yunerique. Bacamapa tujatu jucuare jadya cuanaque bahuityayaque.
Pablo, Bernabé jadya Antioquiaju Pisidia yahuaju cuacuareque
13 Tuequedyatu Pablo tuatsehue juneniya cuana tsehue cuanucacuare Pafos juque. Ena eque tuna cuacuare Panfilia yahuaju. Junaticuare ecana Perge ebuteju. Tuhua tatse shanatsutu Juan Marcos Jerusalénju judirunucacuare. 14 Pablo, Bernabé jadya tatse cuanucacuare Perge juque. Cuanucacuare tatse ediji eque Antioquiaju judiruya tupu. Tumeque Antioquiatu Siria yahuaju ama jucuare. Pisidia yahuajutu jucuare. Canajara huecacaju tatse cuacuare israelita cuanaja caradati ishuque etareju. Nubitsu tatse anibutecuare. 15 Tunaja bahuetu israelita cuana tuhua cuanaque Yusuja quisarati isara jucuare etsuri jebuda tsehue. Isaracuare tunajatu Moisésra, Yusu equeque quisarati cuejaqui cuanara jadya huenecuare cuanaque. Tuequedya tuna quirica isara amena jucuare. Caradati ishuque etareju ecuatsashaqui cuanaratu Pablo, Bernabé jadya cuejamerecuare:
—Tata ecatse, aniya ni metseja ai ecuana cueja ishuque, necuejacue. Aniya ni metseja ecuana casatura ishuque, necuejacuedya ecuana iyaja cuita, —jadya tunajatu ecatse acuare.
16 Tumetu Pablo netitsuracuare. Emetucu tsehue tujatu ahuaracuare ecuita cuana abacasha ishu. Jadya juatsutu quisaratitibunecuare:
—Ecue ata cuana israelita cuana, nebacacue ique. Micuana israelita cuana ama cuana Yusu Neri muiqui cuanaque, nebacacue ique quisaratiyaju. 17 Béru yuequedyatu Yusura ecuanaja baba cuana mepecuare, Israel eque ejuracana cuanaque. Tuna tuna tumeque Yusu Neri queja nimee jucuare. Tuna tunaja yahuaju ama Egipto bacaniju aniya jariju tujatu ecana dyaque jetiama umanashacuare. Tuquetu tuna tsehue dyaque jida jucuare. Tuja casa tsehue tujatu ecana cuinanashacuare Egipto juque. 18 Eje uma mara tuna epu cuana tsecada aniyaju junenicuare. Pushi tunca mara tuna junenicuare. Narujacacuare ama tujatu ecana, arepa tuna eje uma au ama tura cuatsashayaque acuare ama bucha. 19 Pacarucu bape bape yana cuana equeque tuna Canaánju anicuare. Yusura tuna pana aputashatilla acuare, tuja cuanaque tuhua ani ishu, ecuanaja baba cuana tuhua ani ishu. Tume anie cuanaque tuna aputashatillacuare, ecuanaja baba cuana tunaja epu cuana metsenemere ishu. 20 Israel Egiptoju dirucuare equeque, tuque ejuracana cuanaque Canaánju yudijidya anidirunuca jucuare equequetu 450 mara dyane jucuare. Tuhua Canaánju tuna Yusura huaraji inime cuana bajeje puji cuana eque narucuare. Samuel tu amena ishuque inime cuana bajeje ishuque jucuare enaruquique. Tuquetu Yusu equeque quisarati cuejaquique jucuare.
21 “Samuel aniya patyatu ecuita cuana jucuare: ‘Amena ecuana Yusu queja canarumereticarama juya inime cuana bajejequi cuana eque. Ecuari cuana queja ecuana canarumereticara juya, peya yahua cuanaju bucha’ jadyatu ecuita cuana jucuare. Tumetu Yusura Saúl mepecuare ecuari juishu. Tuquetu Cisja ebacuaque; ecuanaja ebaba Benjamín eque ejuracanaquetu jucuare. Pushi tunca mara tujatu israelita cuana narucuare. 22 Tupujutu Yusura bijidama bacuare Saúl ecuari juishu. Turatu mepecuare David ecuari iyacuaque juishu. ‘Pana adeba tuque David aya, Isaíja ebacuaque. Tumeque ecuita tu ecue bijidaque. Turatu aya dutya era amereyaque’ jadya patu Yusu jucuare, David jadya ayaque. 23 Icuenetadya patu Yusu jucuare: ‘Cuadishabuque tuque israelita cuana queja David eque juracanayaque tuna inajacamere ishu’. 24 Jesús, Yusuja quisarati bahuitya catibutima jarijutu Juanra israelita cuana acuare: ‘Necacuareticue inime. Necutsamereticue Yusu queja nimee jadique ejitaju juishu’ jadya tujatu ecana acuare. 25 Jucuaretu Juan tuque Yusura amerehuaque atillahuie: ‘Ique ama micuanara ihuayaque. Mesías ama ique. Tsunutaya amatu peya junayaque. Tujatu dyaque casa aniya, ecue bucha ama. Tuque baatsu ique ni aishuquedya jutidya; mere puji tuja patrón tsehue beta tupu ama ejuu bucha jutidya ique’ jadyapa tuna Juanra acuare, —jadyatu Pablora isaracuare Antioquiaju cuanaque.
26 Isaranucacuare tujatu ecana:
—Ecue ata cuana Abraham eque ejuracana cuanaque, nebacacue ique. Micuana israelita ama cuanaque Yusu neri muiqui cuanaque, nebacacue ique quisaratiyaju. Yusura micuana bahue amerecara aya eje bucha tuaqueja judirue juishuque. 27 Dutya jujeri Jerusalénju cuanaque tuna baecua jucuare Jesús Ijahua quejaque inajacamere ishu ecuadishaque. Tunaja huaraji cuana tuna baecuadya jucuare. Canajara huecacaju cama tunajatu caradati ishuque etare cuanaju Yusuja quisarati isaranicuare. Isaracuare tunajatu Yusu equeque quisarati cuejaqui cuanara huenecuare cuanaque. Jadya ama bucha tunajatu adebacuare ama isarayaque. 28 Jerusalénju cuanaratu Pilato bacacuare tuja iyemere ishu, arepa tuna eje bucha iyemere aishuque dadicuare ama ama bucha, arepa tuja ni ejeque jucha aijama jucuare ama bucha. 29 Icuenetadyatu Yusu equeque quisarati cuejaqui cuanara huenecuare Jesús jadya ayaque. Yusuja quisaratiju tunajatu huenecuare tuque eje bucha judadiyaque. Dutya judadicuare tunara cuejacuare eque cuitadya. Jesús curusuju majuhuajutu Joséra emajuque butyamerecuare. Butyatsu tujatu cani ducu ishamerecuare. 30 Yusuratu yudijidya nityatsuranuca acuare tuque quimisha huecaca majuhuaju. 31 Netitsuranucatsutu Jesús cabamereticuare tura mepecuare cuana queja. Tuque iyetanama jariju tuna junenicuare tuatsehue jetiama epu cuana juque bahuiya, Galilea eque Jerusalén tupu. Chacha netitsuranucatsu tuna Jesúsra cabamereti ishu acuare. Juneninucacuaredyatu tuna tsehue eje uma huecaca. Iyacuatu tuque enityatsuratanaque baqui jucuare cuanara tuja quisarati cuejaya dutya queja. Tunaratu tuja quisarati cuejaya Israel eque ejuracana cuanaque.
32 “Yatsera micuana tumebaedya cuejaya Jesús eje buchique quisarati. Tudyatu Yusura ecuanaja baba cuana cuadisha ana acuarequedya. 33 Tura aana ahua bae cuitadyatu jucuare. Ecuana ecuana tuna eque ejuracana cuanaque. Ecuanaja ishutu Yusura acuare tura aana ahuaque Jesús yudijidya nityatsuranuca ahuaque. Yuequedyadyatu Yusu jucuare, Jesús emajuquepa nityatsuranucaya jadya. Tura quisarati acuareque tu ehuene Yusuja quisarati beta ishuque Salmosju:
“Miquemi ecue ebacua.
Iyacua tuquemi ecuita cuana bamereya, ique micue tataque”.
34 “Tumebaedyatu béru Yusura cuejacuare emajuque patu nityatsuradadiya, tuja ecuita riri ishu ama jadya. Jadyatu Yusu jucuare, jadya quisarati ayaque:
“Jida tuque ameredadiya miatsehue.
David tsehue ique jida jucuare bucha, jadidya judadiya miatsehue.
Yuneridya jadidya judadiya”.
35 Peya tu Salmo quiricaju ehuene jadya:
“Ririshabuque amami micue iyuhuedaja ecuita, mique merequi juhuaja ecuita”,
jadyatu Davidra quisarati acuare béru.
36 “Adebayadya ecuana David tuta taca ama jadya caticuareque. Davidtu majucuare. Tuque majuma jarijutu Yusuja biji eque anicuare. Jida tujatu israelita cuana narucuare. Majuhuaju tunajatu emaju caniju ishacuare. Tuja ebaba cuanaque majuhuaju ishatanacuarejudya tunajatu ishacuare. Davidtu majutsu ririterecuare. 37 Jesús bacue riricuare ama, Yusura yudijidya emajuque nityatsuranucacuare tibu, —jadya tuna Pablora cuejacuare.
38 Pablora Antioquiaju cuanaque cuejanucacuare:
—Ecue ata cuana, bahue micuana yatsera amerecara aya; Jesús equetu Yusura jucha cuana apupashaya. Riyaque Jesúsdya micuana cuejaya. 39 Jesús queja catyatitsu cuita camadya tuque micuanaja jucha cuana etillatanau. Moisésja cacuatsashati eque juatsu amatu jucha cuana apupashatanaya, Jesús queja catyatitsu cuita camadya. 40 Beru patu Yusu equeque quisarati cuejaqui cuanara quisarati acuare, tuque bijidamaduraquiquepa canerecatidadibuque jadya. Necanaruticue micuana, tunara cuejacuare eque ejuuju.
41 “Micuanaratu ecue quisarati ejeneya ama.
Micuana micuana quijaribati arida cuanaque.
Inime tilla nejucue.
Baji micuanaja paani.
Iyetanadadiya micuana, ecue quisarati ejenecarama aya tibu.
Idya Yusu.
Micuanaja yacuajudya tuque aya ejeja ataquique ama.
Jadya ama bucha micuanara ejenedadiya ama.
Peya cuanara era ahuaque cuejayaju tuque micuana ejenebuque ama”,
jadyatu Yusura quisarati acuare béru tuja quisarati cuejaqui cuana eque, —jadya tuna Pablora acuare.
42 Jadya aatsutu Pablo tuatsehue juneniya cuanaque jadya tuna caradati ishuque etare juque cuinanacuare. Tuna cuinanayaju tuna ecuita cuanara acuare:
—Peya canajara huecacaju ecuana Jesús eje buchique necuejananucacue, —jadya tunajatu ecana acuare.
43 Tume caradatihuaque diruterehuajutu umada israelita cuanara tajicuare Pablo, Bernabé jadya. Tumebaedya tatse jetiama israelita ama cuana Yusu muiqui cuanara tajicuare. Tatsera tuna casaturacuare.
—Yusura micuana dyaque iyuhueda bayaque caadebatitsu tuque pureamaturayaque neaniajecuedya jutidya, —jadya tatsejatu ecana acuare.
44 Semanape piji cuitadya tuna canajara huecacaju dutya jujeri epu ebariju cuanaque casitaticuare Ecuana Cuatsashaquija quisarati baca ishu. 45 Jetiama ecuita ecaradatique baatsutu israelita cuanaja huaraji cuana cahuaiticuare Pablo, Bernabé jadya tsehue. Tuna cuita camadya quisaratiyaju bacatacara tuna jucuare tatse jetiama ecuitara quisaratiyaju bacayaju. Tume tunajatu Pablo ecatse dyaque cuita jishatsu quemitsape ijillahuana jadya atibunecuare:
—Pablo ecatsera micuana pusha pusha cuejaya, —jadya tunajatu ecana acuare.
46 Tumetu Pablo, Bernabé jadya quisaraticuare casada tsehue, bajida tsehue ama:
—Micuanadya micuana ecuanaja icuene cuita Jesúsja quisarati bacameretaqui jucuare micuana israelita cuana. Jadya ama buchatu micuanara bijidamaduraya. Micuanaratu micuanaja mere equedya jutidya Yusu queja judirutaqui ejuu bucha adebaya. Jadya tibudya tuque tuque yatse iyacua israelita ama cuanaque Jesúsja quisarati cuejaya. 47 Yusuratu béru quisarati acuare:
“Micuana micuana era iyahua, ecue quisarati dutya quejaque cueja ishu.
Hueca bucha micuana jubuque, eje bucha inajacameree era eauque cueja.
Dyaque japada micuana cuabuque, ique eje buchique bahue amereyaque”,
jadyatu Yusura quisarati acuare béru.
Jutaquiju tuque yatse israelita ama cuanaque cuejaya, —jadyatu Pablora israelita cuana acuare.
48 Jadya bacatsutu israelita ama cuanaque dyaque pureama cuita jucuare.
—¡Dyaque jida taa Yusuja quisarati! —jadya tuna jutibunecuare.
Yusura tuaqueja judiru ishu mepecuare cuanaquetu Jesús queja catyaticuare. 49 Jadya equetu Jesús queja ecatyati cuanara cuejajacacuare ama dutya queja Ecuana Cuatsashaquija quisarati. Tumeque yahua dutya epu cuanaju tuna quisarati cueja jucuare. 50 Israelita cuanatu Pablo, Bernabé jadya tsehue dyaque jutidya cahuaiticuare. Tunaratu ecuita cuana inime metse cuanaque tatse tsehue cahuaitishacuaredya. Cahuaitishacuare tuna epuna inime metse cuanaque. Tumeque epuna cuanatu Jesús queja catyatima jucuare, arepa Yusu muicuare ama bucha. Dutya tume cuanaque tunajatu ana cuejacuare Pablo, Bernabé ecatse tumeque yahua juque ijehuemere ishu. 51 Cuinanayaquetu Pablo ecatse ehuachi juque muru quitatatiquenacuare. Jadya tatsejatu ecana acuare, “Rehua cuanaque ri jucha metse” jadique, quisarati bacacarama juya tibu. Jadya juatsu tatse cuacuare Iconioju. 52 Jadya ama buchatu Antioquía juque Jesús queja ecatyati cuanaque pureama jucuare, Jesús jaque cabatitsu. Tuna tuna Yusuja Espirituja biji eque anicuare. Tuque bacue tuna tsehuedya jucuare.