21
Niyücürrti Pablo au Jerusalén
Auqui manu supasamuca nariorrü ümo bama suisaruquitaiqui. Somecatü au barco. Besüro soboi isuqui turrü au manu cürrü ane cümuinta turrü, nürirri Cos. Au quiatarrü nanenese sopiñatai au Rodas, y auqui taha sopiñatai au manu pueblurrü nürirri Pátara. Acamanu tabüco soboi taman barco niyücürrü aürotü au Fenicia. Somenompo, auqui somenotito auqui manu. Supapasaca saimia manu cürrü ane cümuinta turrü nürirri Chipre. Tusio auqui barco au nepaurrü. Somenotito, somequi ümo manu cürrü Siria. Auqui sopiñatai au manu pueblurrü Tiro au manu cürrü Siria, itopiqui taha tiene que onco niquiaca barco. Supapachequiucama bama icocoromati Jesús acamanu. Tabücoma soboi. Siete naneneca subaca acamanu esama. Arrüma manitanama ümoti Pablo uiti Espíritu Santo, namatü:
—Tapü aücatü au Jerusalén.
Numo tübupasao manio naneneca, acomorabo somü, somecatito. Namanaiña bama suisaruquitaiqui au nürirrti Jesús ichepe nanaiña paüca y masiomanca süromatü suichepe auqui pueblurrü abeu narubaitu turrü. Acamanu supachesoiquia y sopeanca. Auqui supasamuca nariorrü ümoma. Somenotüpo au barco. Tapü arrüma süroma tato au niporrüma.
Arrüsomü caüma tacürurrü sobesa viajerrü isuqui turrü auqui Tiro au manu pueblurrü nürirri Tolemaida. Sopiñatai taha, supanquiquia nurria ümo bama suisaruquitaiqui au nürirrti Jesús. Tamantai nanenese subaca ichepema. Quiatarrü nanenese tansürü somecatito. Sopiñatai au manu pueblurrü nürirri Cesarea. Acamanu somecatü au niporrti Felipe, naqui nantarrü urapoiti arrüna urriampae manitacarrü. Arrti tücañe tamanti eanaqui bama siete mañonünca tacümanauncunuma, nauqui ayurama ümo bama pobrerrü au Jerusalén. Amonco somü esati. Arrti Felipe abe cuatro nitaquiumucuturrti chüboposoiquipü. Arrion profetarrüion, opipiaca apanita uiti Espíritu Santo. 10 Subaca acamanu ñome manio naneneca. Auqui iñataiti maniqui taman profetarrü auqui Jerusalén, nürirrti Agabo. Arrti ipiacati anitati uiti Espíritu Santo. 11 Bapasearati suiñemo. Iñentati nipoñoentorrti Pablo. Itomoenotiyü uirri, motomoeno nipoperrti y neherrti. Auqui nanti:
—Sane nurarrti Espíritu Santo: Arrti naqui esache na poñoentorrü tomoenoti ñana sane au Jerusalén ui bama israelitarrü, y torrioti uimia mecu bama rromanorrü.
12 Numo somoncoi arrüna sane, arrüsomü ichepe namanaiña bama maquiataca acamanu sopitochenacacati Pablo, tapü sürotitü au Jerusalén. 13 Pero arrti iñumutati, nanti sane:
—¿Causane tarucapae nabareo? Chauqui tirranrrü ito isuche aboi. Urriantai iñemo arrtü itomoenomañü au Jerusalén, urria ito iñemo arrtü isonca auqui nacarrti Señor Jesús.
14 Como chichübotiyüpü nauqui asioti, sane nauquiche tacürusu subaca icuatati. Sumucana somü:
—Tari isamunenati Tuparrü isiu nirrancarrti.
15 Nauquiche tübupasao manio naneneca, acomorabo somü. Somecatü au Jerusalén. 16 Süromatito suichepe bama mümanamantai suisaruquitaiqui auqui Cesarea. Sopiñatai au Jerusalén. Iquianama somü au niporrti maniqui taman ñoñünrrü, nürirrti Mnasón. Arrti tücañe auqui Chipre. Tücoboi icocorotiti Jesús. Amonco somü au niporrti.
Arrti Pablo yapasearatiti Jacobo
17 Arrübama suisaruquitaiqui au Jerusalén bien yasuriuruma somü aübu nipucünuncurrüma. 18 Au quiatarrü nanenese arrti Pablo iquianati somü esati Jacobo. Acamanu iyoberabaramacü ito namanaiña bama ane nüriacarrüma eana bama icocoromati Jesús. 19 Arrti Pablo manquioti nurria ümoma. Auqui urapoiti isucarüma nanaiña arrüna urriante uiti Tuparrü aübuti eana bama chütüpü israelitarrü. 20 Numo toncoimia nurarrti, iñanaunumati Tuparrü. Auqui namatü ümoti:
—Tusio aemo, aboma sürümanama bama israelitarrü icocoromati Jesús. Pero namanaiña arrüma icocotama ito nüriacarrü uiti Moisés. 21 Pero oncoimia que arrücü anunecaca ümo bama israelitarrü pohosoma au piquiataca cüca, tapü icocotamainqui nüriacarrü uiti Moisés, ni circunsidabopümainqui bama aütorrüma, tacana arrüna nubacheata, y tapü icocotamainqui nanaiña arrüba bacüpucuca antiburrü. 22 ¿Causane caüma osoi? Contoatai caüma tütusio ümo macrirrtianuca, ta taiñatai auna Jerusalén. 23 Ane arrüna supapensaca sane: Aboma auna bama cuatro mañoñünca urapoimia nirrancarrüma acumanama ümoti Tuparrü. 24 Acosi aübuma, nauqui apisamune isiu arrüna nüriacarrü. Tiene que apaca itobo nitapaquiquirrimia. Ui arrüna sane caüma tusiatai ümo namanaiña macrirrtianuca, ta arrücü ito aicocota nüriacarrü uiti Moisés. Y tusio ito caüma, ta chiñemanauntupü arrümanio manitacaca aemo. 25 Tapü arrübama icocoromati Jesús, bama chütüpü israelitarrü, chauqui tücoboi supacüpuca quichonimiacarrü ümoma, ane corobo icu arrüna bacüpucurrü soboi ümoma, tapü basoma numañetu ba numuquianca mucumanana ümo maquiataca matupaca, y numañetu ba numuquianca mocoiñatai chübotüsoquiopü. Tapü chaboma ito notorrü, y tapü bavivicoma tacana numuquianca.
Sane nurarrüma ümoti Pablo.
Enoti Pablo au niporrti Tuparrü
26 Urria nurarrüma ümoti. Au quiatarrü nanenese sürotitü aübu bama cuatro mañoñünca au niporrti Tuparrü nauqui aisamunema isiu nüriacarrü. Uraboimia que pürücü ba siete naneneca chauqui bien ticocotama isiu arrüna nüriacarrü uiti Moisés, nauqui acumanama ümoti Tuparrü.
27 Tüsaipü autacüru manio siete naneneca. Aboma ito au niporrti Tuparrü bama israelitarrü auqui manu provinciarrü Asia. Asaramati Pablo acamanu. Auqui matümoniancanama ümo bama macrirrtianuca au niporrti Tuparrü. Iñenomati Pablo. 28 Tosibicoma, namatü:
—Mañoñünca auqui Israel, apayura suiñemo, tonenti naqui ñoñünrrü urapoiti isucarü nanaiña genterrü arrüna churriampü ñanunecacarrti ümo noesa genterrü israelitarrü y ümo ito nüriacarrü y ümo arrüna niporrti Tuparrü. Y toaviarrü cuamatü uiti bama griegorrü auna porrü samamecana ümoti Tuparrü. Sane nauquiche caüma ane nomünantü auna nocü uiti.
29 Itopiqui arrüma tasaramati Pablo au pueblurrü ichepeti Trófimo auqui Efeso, naqui griegorrü, champürrtü israelitarrti. Ñaquioncorrümapü caüma, arrti Pablo iquianatiti Trófimo au niporrti Tuparrü.
30 Sane nauquiche namanaiña macrirrtianuca auqui pueblurrü tüboricoma. Iyoberabaramacü. Enoti Pablo uimia. Itononomati türüpo auqui niporrti Tuparrü. Au manu rratorrü mamana uimia nituru niporrti Tuparrü. 31 Rranrrüma caüma aitabairomati Pablo. Auqui arrti maniqui comandanterrü ümo bama masortaboca rromanorrü ipiatenti que enterurrü genterrü au Jerusalén tüboricoma. 32 Auqui batasuruti ümo bama yacüpusurrti y ümo bama masortaboca. Süromatü yarucurrüma esa na genterrü. Arrübama macrirrtianuca asaramatü ümoti comandanterrü ichepe masortaboca. Auqui tochenco nocüsirrimia ümoti Pablo. 33 Aiñanainti comandanterrü esati Pablo. Enoti ui bama masortaboca. Itomoenomati ui torrü carenaca. Auqui arrti comandanterrü ñanquitioti pünanaqui genterrü:
—¿Ñacuti naqui ñoñünrrü, isane nipünatenti?
34 Auqui tosibicomantai bama macrirrtianuca. Aboma bama urapoimia sane, tapü bama maquiataca urapoimia quiatarrü. Asi que chüpuerurrüpü atusi ümoti comandanterrü isane pasabo. Sane nauquiche bacüpuruti nauqui aiquianamati Pablo au cuartel. Manu cuartel ane saimiantai ümo niporrti Tuparrü. Süromatü aübuti. 35 Numo tiñataimia esa manio gradarrü canrrü ümo cuartel, camperoti Pablo ui masortaboca ompacüma na aürotipo uimia, itopiqui simianatiatai ui bama macrirrtianuca nitüborirrimia ümoti. 36 Cuamatü isiuma, nitosibirrimia, namatü sane:
—¡Apitabaisorrti maniqui ñoñünrrü!
Arrti Pablo manitanati itacutiatoe isucarü genterrü
37 Tiñataimia masortaboca abeu nituru cuartel aübuti Pablo. Auqui ñanquitioti Pablo pünanaquiti comandanterrü, nanti:
—Irranca baeta rrapari aübucü.
(Manitanati Pablo auqui griegorrü.) Aiñumuti comandanterrü:
—¡Así que aipiaca anita griegorrü!
38 Tapü arrüna nirraquionco ta arrücü maniqui egipciorrü naqui bahiyoti subaübu aucutanu, maniqui yüriaburrü ümo bama cuatro mil mañoñünca mayatabayoca, bama süromatü iche eana rroense uiti.
39 Aiñumuti Pablo:
—No, champürrtü arrüñü. Arrüñü israelitarrüñü. Yaca icu cürrü au manu pueblurrü sürümanarrü nürirri Tarso au manu cürrü Cilicia. Asamu nurria iñemo, irranca rranita ümo na genterrü.
40 Torrio uiti comandanterrü. Arrti Pablo atüraiti caüma omonü manio gradarrü ape. Masamunuti señarrü ümo genterrü, nauqui etaiyoimia. Nauquiche tetayoimia nurria, manitanati ümoma auqui ñanitacarrüma hebreo, nanti: