6
Matanama nüta trigo bama ñanunecasarrti Jesús
Taman nanenese nesa macansacarrü arrti Jesús amencoti auqui manio ñanaunca auna cauta ane trigo. Arrübama ñanunecasarrti matanama chimiantai nüta trigo, baurrtaquioma y basoma. Auqui arrübama fariseorrü namatü ümoma:
—¿Causane apisamune arrüna sane? Churriampü batrabaca au na nanenese nesa macansacarrü.
Arrti Jesús iñumutati nurarrrüma:
—¿Taqui chülehebopü año icu Nicororrü arrüna isamutenti yüriaburrü David tücañe, numo cürüpüoti ichepe bama icumpañeruturrti? Ta sürotipo au niporrti Tuparrü aübuma. Besüro uiti ümo manio pan mosamamecana. Iyariotiño, y bachebotito ümo bama icumpañeruturrti. Abu champüti naqui puerurrü arioma, cunauntaiñamantai bama sacerdoterrü. (Abu champü nipünatenti David uirri.)
Arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü ane nisüriaca ümo na nanenese nesa macansacarrü.
Tamanti ñoñünrrü süübo neherrti
Quiatarrü nanenese nesa macansacarrü arrti Jesús sürotitü au manu taman porrü sinagoga nauqui anunecati. Acamanu anancati taman ñoñünrrü süübo nepanauncu neherrti. Tapü arrübama fariseorrü y arrübama manunecana nüriacarrü barrüpiarama ümoti Jesús, nauqui asaraimia, arrtü bacurarati au na nanenese nesa macansacarrü. Bapacheroma niquiubuma nauqui urabomati. Pero arrti Jesús tütusiatai ümoti arrüna ñapensacarrüma. Nanti ümoti maniqui ñoñünrrü süübo neherrti:
—Atüsai, ariacu tauna cümuinta.
Atüraiti maniqui ñoñünrrü. Aürotitü taha cümuinta. Auqui arrti Jesús ñanquitioti pünanaqui manuma maquiataca:
—¿Ñacusane arrüna urria uisamune au na nanenese nesa macansacarrü, arrüna urria o arrüna churriampü? ¿Taqui urria bacuira itacu nisüboriquirrti osüborisapa, o aensapü urria uitabairoti?
10 Asaratitü Jesús ümo namanaiña bama aboma acamanu. Auqui nanti ümoti maniqui ñoñünrrü:
—Aipesünaca nehe.
Arrti maniqui ñoñünrrü isamutenti sane. Auqui urriante tato manu neherrti. 11 Tapü arrübama maquiataca tüboricoma nurria. Ñanquitioma pünanaquimiantoe arrüna niquiubuma nauqui aisamunema arrüna churriampü aübuti Jesús.
Tacümanauncunuma bama doce apostolerrü
12 Au manio naneneca arrti Jesús sürotitü onü manu yiriturrü nauqui eanti. Enterurrü tobirri neancarrti ümoti Bae Tuparrü. 13 Nauquiche tütaneneca, batasuruti ümo bama ñanunecasarrti. Matacümanauncunuti ümo bama doce eanaquimia. Süro ito uiti üriboma “apostolerrü”. Arrüna nürirriama nantü auqui besüro “Bama yacüpusurrti Jesús”. 14 Tonehio nürirrimia: Arrti Simón naqui süro ito üriboti Pedro, arrti Andrés yaruquitorrti Simón, arrti Jacobo, arrti Juan, arrti Felipe, arrti Bartolomé, 15 arrti Mateo, arrti Tomás, arrti Jacobo naqui aütorrti Alfeo, arrti Simón naqui auqui manu partdorrü cananista, 16 arrti Judas aütorrti Jacobo y arrti Judas Iscariote, naqui ipiaventecanatiti Jesús ümo bama israelitarrü.
Manunecanati Jesús
17 Cuati tato Jesús onüqui manu yiriturrü aübu bama ñanunecasarrti. Sürotitü taha auna cauta champü yirituca Iñataimia esati sürümanama bama maquiataca ñanunecasarrti y sürümanama macrirrtianuica auqui nanaiñantai, auqui cürrü Judea, auqui Jerusalén, y auqui manio puebluca nobürirri Tiro y Sidón abe abeu narubaitu turrü. 18 Rranrrüma onsaperioma nurarrti, y arrübama maunrrocono rranrrüma nauqui urrianama tato uiti. Namanaiña bama anati choborese auma urriancama tato. 19 Arrübama maunrrocono rranrrüma aiñenomati Jesús, itopiqui namanaiña urriancama tato ui nüriacarrti.
Arrübama urria nacarrüma y bama taquisüratai
20 Auqui arrti Jesús asaratitü ümo bama ñanunecasarrti, nanti:
—Urriampae nacarrüma bama pobrerrü, itopiqui iyebo uimia ñana auna cauta üriabucati Tuparrü.
21 ‛Urriampae ito nacarrüma bama cürüpüoma caüma, itopiqui ñana abecoma.
‛Urriampae ito nacarrüma bama suchebo y areoro, itopiqui ñana biyaboma tato ui nipucünuncurrüma.
22 ‛Urriampae ito nabaca arrtü unuma año bama macrirrtianuca auqui niyaca y arrtü ipenenoma año arrüpecuquimia, o arrtü uratoquioma aume, o churriampü ümoma arrtü oncoimia nabüri. Urriampae nabaca, arrtü isamutema arrüna sane aume auqui niyaca, arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü.
23 ‛Aupucünu nurria, itopiqui iñatai manu nanenese auche rracumanaca aume au napese itobo na nautaquisürücü. Sane ito isamutema bama antiburrü aübu bama profetarrü tücañe.
24 ‛Tapü arraño bama rricurrü, urriampae naba caüma, pero ñana autaquisürüca.
25 ‛Autaquisürücatai bama champü faltabo aume y ababecatai, itopiqui ñana aucürüpüca.
‛Autaquisürücatai ito bama pucünuña caüma, itopiqui ñana ausucheca y abareoca.
26 ‛Autaquisürücatai arrtü manaunuma aume bama macrirrtianuca, itopiqui sane ito ui bama antiburrü ümo bama mañapanca profetarrü tücañe.
Nicuarrüma oemo bama tüboricatai ucuata
27 ‛Arraño amoncoi nisura, sucanañü aume sane: Tari cuasürüti aume aubesa enemigorrü. Tari urria napachücoi ümo bama tüboricatai aucuata. 28 Tari apicunusüancasa bama ipiaurramanaño. Apean ito itacu bama unuma año. 29 Arrti naqui iñompebairoti año, apichüsotito narucüqui nausu. Arrtü anati naqui rranrrti aiquiaübuti naucüburri, tari apichüsotito naucamisa. 30 Apacumana ito ümoti naqui manquioti amopünanaqui. Arrti naqui iquiaübutati amopünanaqui, tapü apanquitio tato. 31 Apisamuse ümo bama maquiataca arrüna urria aumeantoe.
32 ‛Arrtü cuasürütiatai aume naqui urria uiti aume, pero bama maquiataca champü, champü naucua uiti Tuparrü itobo, itopiqui arrübama churriampü nisüboriquirrimia isamutema ito sane. 33 Arrtü apasamuca nomirria ümo bama masamunuma urria ito aume, champü naucua uiti Tuparrü itobo, itopiqui arrübama churriampü nisüboriquirrimia isamutema ito sane. 34 Arrtü apaprerrtaca ümo bamantai puerurrü apacama tato aume, champü naucua uiti Tuparrü itobo, itopiqui sane isamutema ito bama ane nomünantü uimia. Baprerrtarama ümo bama nesarrüma amigorrü, itopiqui bapacarama tato itobo. 35 Pero arraño tiene que acuasürüma aume bama aubesa enemigorrü. Apasamu arrüna urria ümoma. Y arrtü apaprerrtaca ümoma, tapü abasiquia aparrüpera arrtü bapacarama tato itobo. Sane caüma yarusürürrü naucua uiti Tuparrü, y tusio ito, ta arraño tacana aütorrti yarusürürrü Tuparrü. Sane nauquiche, apasamu urria ümo bama malorrü, itopiqui arrti Tuparrü buenurrtito aübu bama chipiacapüma achampiencama y aübu bama malorrü. 36 Tari aupucüru itacu bama maquiataca, tacanatito Uyaü naqui anati au napese, pucürusuti autacu.
Tapü urapoi tanu nipünatenti quiatarrü
37 ‛Tapü aipiaurramacati quiatarrü, y arrti Tuparrü chipiaurramanatipü añoito. Tapü apuncati quiatarrü; auqui caüma chücarrticabopü año uiti Tuparrü. Apirrimiaca nomünantü uiti quiatarrü, sane caüma arrti Tuparrü irrimiacatatito arrüna nomünantü aboi. 38 Apacumana ümoti quiatarrü, auqui caüma arrti Tuparrü macumananati tato aume. Tantorrü ñacumanacarrti aume, arrüna chüpuerurrüpü apasutio nanaiña. Arrti macumananati aume isiu nartabaiqui arrüna napacumanaca ümoti quiatarrü.
39 Auqui arrti Jesús urapoitito isucarüma arrüna machepecatarrü apü bama manunecana:
—Arrti supuso chüpuerurrüpü acusürüti aübuti quiatarrü naqui supuso. Rrepente chépema paquioma au cütubirri bama torrü. 40 Champüti naqui ununecana puerurrü aiñununecanatiti nesarrti maestro. Ta tiene que estudiaboti nauqui aye uiti tacanati nesarrti maestro.
41 ‛¿Causanempü ane nümoche obi arrüna nomünantü pario uiti aruqui, tapü arrüna tarucu nomünantü obi champü nümoche obi? 42 ¿Causane arrian anuneca ümoti quiatarrü naqui champüapae nomünantü uiti, tapü arrücü tarucu nomünantü obi? ¡Ñapanrrücü! Primero tiene que aicoñoco nasüboriqui aübuti Tuparrü, arrtü arrianca aiñununecanati aruqui.
Machepecatarrü: Nusaca tacana sueca
43 ‛Arrüba sueca omirria pachebo nobütarrü omirria ito. Arrüba sueca chomirriampü pachebo nobütarrü chomirriampito. 44 Chümacacapü higo cütüpüqui nihi cümüchürürrü, ni macampü uva cütüpüqui parirri. 45 Sane ito arrti ñoñünrrü buenurrü manitanati arrüba omirria, itopiqui arrüna urria ane au nausasürrti. Tapüti naqui ñoñünrrü churriampü nisüboriquirrti manitanati arrüba omünantatai, itopiqui arrüba nomünantü abe au nausasürrti. Arrüna ane au nuyausasü, tone arrüna manitate.
Torrü nubaca nitümo porrü
46 ‛¿Causane amucanaño iñemo Señor, Señor, pero chapisamutempü nirracüpucu aume? 47 Arrti naqui cuati yesañü y oncoiti nisura, y isamutenti isiu, 48 ichepecacati tacanati taman ñoñünrrü masamunuti ipoboti. Primero bapauruti cürrü bien otüüsa. Iñatati nitümo porrü onü canrrü. Numo tüchauqui manu niporrti, rrobeoca, ataso sapoco uirri. Uüno. Iñatai turrü itupecu manu porrü fuerte nurria, pero chüpocoropü uirri, itopiqui ane nitümorrü onü canrrü.
49 Tapü arrti naqui oncoiti nisura y chisamutentipü isiu, ichepecacati tacanati taman ñoñünrrü masamunutito ipoboti pero eana cüosorrü, champü nitümorrü. Numo iñatai nitiempo tanaunrrü ubataso nusüruca y umuüno. Iñatai fuerte itupecu manu porrü. Taübüco y iñarrio nurria. Ensoratai.