9
Bacüpuruti Jesús ümo bama ñanunecasarrti
Auqui arrti Jesús oberabarama uiti bama doce ñanunecasarrti. Bacheboti ümoma üriacaboma, nauqui puerurrüma acüpuma tanene ümo bama machoboreca, y nauqui urriancama tato uimia bama maunrrocono. Nanti ümoma:
—Icüpucaño nauqui aburaboi arrüna causane arrtü üriabucati Tuparrü, y nauqui apacura ümo bama maunrrocono.
Nantito ümoma:
—Tapü apacaca isaneantai, ni barrton, ni pusanese, ni autapiquibo, ni aumonibopü. Amecosi aübu arrüna ane aucütüpü. Tapü apacaca quiatarrü camisarrü. Arrtü anati naqui yasuriuruti año au niporrti, abasiquia acamanu cheperrtü amecatito auquimanu. Arrtü apiñatai au taman pueblurrü auna cauta chirranrrüpüma asuriuruma año, amecosito auquimanu. Apipetobisaño ñünana cütorrü, na atusi ümoma que ane nipünatema.
Auqui süromatü manuma doce. Amencoma auqui nanaiña puebluca. Urapoimia arrüna urriampae manitacarrü y urriancama tato uimia bama maunrrocono.
Mapensarati yüriaburrü Herodes
Arrti yüriaburrü Herodes ipiatenti nanaiña arrüna isamutenti Jesús. Chütusiopü ümoti causane uiti ui arrüna oncoiti, itopiqui aboma bama namatü que arrti Juan Bautista süboricoti tato, que tonenti Jesús. Maquiataca namatü, arrti Jesús tonenti profetarrü Elías, naqui cuati tato icu cürrü. Aboma ito maquiataca namatü, arrti Jesús tonenti taman profetarrü antiburrü, naqui süboricoti tato. Tapü arrti Herodes nanti:
—Arrüñü rracüpuca tücañe nauqui atüsü nitanurrti Juan Bautista; tusio te iñemo ta coiñoti. ¿Ñacutipü maniqui ipiatempae nürirrti, maniqui Jesús?
Sane nauquiche arrti Herodes rranrrti asaratiti Jesús.
Basaparati Jesús ümo bama cinco mil
10 Auqui cuama tato bama apostolerrü esati Jesús. Iñataimia esati. Urapoimia isucarüti nanaiña arrüna isamutema. Auqui arrti Jesús sürotitü aübuma auna cauta champü genterrü, taha saimia manu pueblurrü nürirri Betsaida. 11 Nauquiche tütusio ümo bama macrirrtianuca, süromatü isiuti. Arrti yasuriuruti ümoma aübu nurria. Manitanati ümoma causane arrtü üriabucati Tuparrü. Arrübama maunrrocono eanama urriancama tato uiti.
12 Nauquiche tütümümüca, arrübama ñanunecasarrti süromatü esati, namatü ümoti:
—Asamu nariorrü ümo na genterrü, nauqui aüro tato acansa y nauqui apache tuburibo taha ubau manio poca saimia. Itopiqui auna cauta nusaca champü isane.
13 Pero arrti Jesús nanti ümoma:
—Apache arraño tuburiboma.
Auqui namatü:
—Champü isane soboi, cunauntaiñantai cinco panes y torrü nopiococa. ¿Arrianca nauqui somenotü supacompora pemacarrü ümo na cütüpürrü genterrü?
14 Arrüna nubiquirrimia taqui cinco mil mañoñünca. Auqui nanti Jesús ümo bama ñanunecasarrti:
—Aburasoi isucarüma tari tümonsoma taiquiana cincuenta.
15 Sane isamutema. Namanaiña tümonsoma. 16 Auquimanu arrti Jesús iquianiotiño mecuti manio cinco panes y arrümanio torrü nopiocomanca. Asaratitü ape. Machampiencanati ümoti Tuparrü yobitobo. Auqui itorrimiatati ümo bama ñanunecasarrti, nauqui aitorrimiama ümo genterrü. 17 Namanaiña basoma y abecoma nurria. Auqui ubataso doce noconoca ui na nisobüraturrüma.
Arrüna urapoiti Pedro
18 Taman nanenese arrti Jesús anancati meaboti. Aboma ichepeti bama ñanunecasarrti. Auqui ñanquitioti pünanaquimia:
—¿Urama sane macrirrtianuca iñemo?
19 Arrüma namatü:
—Aboma bama namatü arrücü Juan Bautista. Aboma bama maquiataca namatü arrücü Elías. Namatito aemo bama maquiataca arrücü tamanti uturuqui bama antiburrü profetarrü, naqui süborico tato.
20 Auqui ñanquitioti pünanaquimia:
—¿Carü arraño, aburaño iñemo?
Auqui arrti Pedro nanti ümoti:
—Arrücü Cristo naqui tacümanauncunu uiti Tuparrü.
Urapoiti Jesús niconcorrti
21 Auqui arrti Jesús urapoiti nurria isucarüma, tapü urapoimia arrüna sane. 22 Nantito ümoma:
—Arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü tiene que ichaquisürü nurria y chüpuerurrüpü isuasürü ümo bama mamayoreca israelitarrü y bama üriatu sacerdoterrü y bama manunecana nüriacarrü. Tiene que ichabori, pero pürücü trerrü naneneca isüboriquia tato.
23 Auqui nantito ümo namanaiña:
—Arrtü anati naqui rranrrü ayetitü isiuñü, tari taquisürübati isiuquiñü. Tari tacürusu ñaquioncorrti iyotiatoe naneneca, tacanarrtü chüvaleopü nisüboriquirrti ümoti. 24 Arrti naqui chirranrrüpü aconti auqui niyaca, ensoro ñana nisüboriquirrti. Pero arrti naqui coiño auqui niyaca iyebo uiti ñana nisüboriquirrti au napese. 25 Champü niyaserebiquirri ümoti ñoñünrrü acananenti nanaiña arrüba abe icu na cürrü, arrtü au nitacürurrü peneco nausüpürrti au infierno. Itopiqui tarucu nicua nuyausüpü. Champü aye uirri tacana nicuarrü. 26 Arrti naqui cüsobo saübuñü y aübu nisura, arrüñü ito chirrancapü yaca aübuti au manu nanenese auche iseca tato aübu tarucu nanentacarrü y aübu tarucu nisüriaca uiti Iyaü, y aübu bama angelerrü samamecana ümoti, ta arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü. 27 Sucanañü ito aume ñemanauncurratoe: Aboma bama auna auchepe chüpuerurrüpü acoma cheperrtü arrtaimia nüriacarrti Tuparrü auna icu na cürrü.
Isomosoconü nacarrti Jesús
28 Tübupasao ocho naneneca nipiarirrti Jesús sane. Auqui sürotitü onü taman yiriturrü nauqui eanti. Süromatü isiuti arrti Pedro, arrti Jacobo y arrti Juan. 29 Nauquiche tanancati Jesús meaboti, campiabo naca nisurrti y arrüna naibirrti isamunü purusubiapae, cuara. 30 Auquimanu paecüburuma torrü mañoñünca aparimia aübuti Jesús. Arrümanuma torrü arrti Moisés y arrti Elías. 31 Tarucapae nanentacarrü itupecuma. Manitanama ümo niconcorrti Jesús, y ümo arrüna cuabotü itaquisürücüboti au Jerusalén. 32 Arrti Pedro y arrübama icumpañeruturrti tarucapae nirrancarrüma anuma. Pero süsioma arrtayomatü. Sane nauquiche arrtaimia arrümanu nanentacarrti Jesús, aübu manuma torrü mañoñünca auqui napese amoncoma ichepeti. 33 Masamuña aquichoma esaquiti Jesús manuma torrü. Auqui arrti Pedro nanti:
—Maestro, urriampae nusaca auna. Supasamuna trerrü cüpahumanca, taman aemo, taman ümoti Elías quiatarrü ümoti Moisés.
Pero arrti Pedro manitanatiatai, chütusiopü ümoti isane arrüa nanti. 34 Nauquiche anatiqui manitanati Pedro, cuatü taman cüsaüborrü, itamurriquianama. Arrübama ñanunecasarrti Jesús birrubuma, itopiqui taboma eana manu cüsaüborrü. 35 Eanaqui manu cüsaüborrü rabotü taman manitacarrü, nantü sane:
—Arrti naqui tonenti isaü. Tarucu nicuarrti iñemo. ¡Amonsotü ümoti!
36 Nauquiche tochenco manu manitacarrü, auqui asaramatü tato ümoti Jesús, tamantiatai. Arrüma churapoipüma isucarüti quiatarrü arrüna arrtaimia.
Bacurarati Jesús ümoti taman ñaüma
37 Au manu quiatarrü nanenese cuama tato onüqui manu yiriturrü. Cuamatü sürümanama macrirrtianuca cümenuti Jesús. 38 Eanama anancati taman ñoñünrrü. Arrti manitanati fuerte nurria. Nanti sane ümoti Jesús:
—Maestro, asamu nurria iñemo, apucüru itacuti cunauntaiñatiatai isaü. 39 Anati choborese auti. Arrtü cuatü ataquerrü ümoti tosibicoti uiti, y atüo ahiquiti. Yaruraüburutiti acü y chirranrrtipü aiñemecanatito. 40 Chauqui tirranquiquia pünanaqui bama anunecasa, nauqui aicüpurumati choborese auquiti. Pero chüpuerurrüpüma.
41 Auqui arrti Jesús nanti:
—Hasta caümainqui chapicococapüñü, y tarucu nomünantü aboi. Abu tücoboi niyaca abarrüpecu. ¿Hasta auchepü ñana tiene que ñasamunaunca abaübu? ¡Apiquiataunarrti maniqui ñaüma!
42 Nauquiche sürotitü esati Jesús maniqui ñaüma, arrti choborese yaruraüburutiti tatito acü ümo quiatarrü ataquerrü. Pero arrti Jesús icuansomoconotiti maniqui choborese. Y sane caüma urriancati tato maniqui ñaüma uiti Jesús. Aitorrimiatiti tato ümoti yaütoti. 43 Namanaiña cütobüsoma ui arrüna sane nüriacarrti Tuparrü.
Urapoiticaü tatito Jesús niconcorrti
Nauquiche amoncomainqui cütobüsoma ui arrüna sane, nanti Jesús ümo bama ñanunecasarrti:
44 —Amonsoi nurria arrüna sane, tapü tacürusu napaquionco: Arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü ichorriquia ñana mecu bama mañoñünca.
45 Pero arrübama ñanunecasarrti chiyebopü uimia isane ümoche arrüna nanti. Champürrtü tütorrio ümoma nauqui entienderrüma. Birrubuma anquirioma pünanaquiti.
¿Ñacuti ane manrrü nüriacarrti?
46 Auqui arrübama ñanunecasarrti uratoquioma ñacuti eanaquimia ane manrrü nüriacarrti. 47 Pero arrti Jesús tusiatai ümoti arrüna ñapensacarrüma. Iquianatiti taman ñaüma esati. 48 Nanti ümoma:
—Arrti naqui yasuriurutiti naqui ñaüma au nisüri, ta tacanarrtü yasuriurutiñü ito. Arrti naqui yasuriurutiñü, yasuriurutitito naqui uiche aicüpuruñü. Itopiqui arrti naqui chütonempatai, tonenti naqui manrrü ane nüriacarrti abarrüpecu.
Arrti naqui chütüboricopü oemo, urria ñaquioncorrti oemo
49 Auqui arrti Juan nanti ümoti Jesús:
—Maestro, anati taman ñoñünrrü, sumasacati bacüpuruti tanene ümo bama machoboreca au nüri. Auqui prohibibo soboi ümoti, tapü asioti aisamunenti sane, itopiqui champürrtü amencoti suichepe.
50 Auqui arrti Jesús nanti ümoti:
—Asioti saneantai, itopiqui arrti naqui chütüboricopü oemo, bayurarati oemo.
Cuasoti Jacobo y arrti Juan
51 Nauquiche tüsaimia manu tiemporrü nauqui aüroti tato Jesús au napese, sürotitü au Jerusalén aübu nanaiña nirrancarrti. 52 Bacüpuruti ümo bama coreorrü, nauqui ariorrüma acusürüma au manu taman puebluma au manu cürrü Samaria, nauqui apachema cauta arücüma manu tobirri. Süromatü. 53 Pero arrübama samaritanorrü chirranrrüpüma asuriuruma, itopiqui ünantü ümoma arrüna niyücürrüma au Jerusalén. 54 Arrti Jacobo ichepeti Juan nauquiche oncoimia arrüna sane, namatü ümoti Jesús:
—¿Señor, arrianca nauqui supanqui pese auqui napese, nauqui üüma bama samaritanorrü, tacana arrüna tücañe uiti profetarrü Elías?
55 Pero arrti Jesús macuansomoconoti ümoma, nanti:
—Canapae tacürusu napaquionco, ta apacoconaunca ümoti Espíritu Santo, champürrtü ümoti choborese. 56 Arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü champürrtü isecatü nauqui itabairoma macrirrtianuca, ta isecatü nauqui ataesübuma sobi eanaqui nomünantü.
57 Auqui süromatü au quiatarrü puebluma arücüma.
Arrübama rranrrüma aüromatü isiuti Jesús
Nauquiche aboma isiu cutubiurrü, tamanti ñoñünrrü nanti ümoti Jesús:
—Señor, irranca yerotü asiucü au nanaiña auna cauta naecü.
58 Arrti Jesús iñumutati:
—Arrüba numantureca abe niyoporrü cütu, y arrüba nutaumanca abe niñusumenurrü auna cauta apacansa. Pero arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü champü nipo cauta ñacansa.
59 Nantito Jesús ümoti quiatarrü:
—¡Ariacu isiuñü!
Arrti iñumutati:
—Señor, yeca tanu asiucü, arrtü tücoiñoti taita.
60 Auqui nanti Jesús ümoti:
—Arrübama chicocoropümañü tonema bama au narrtarrti Tuparrü tacana coiñoma. Tari tonema bama uiche aüroma cütu bama coiño. Pero arrücü acosi uraboi nüriacarrti Tuparrü.
61 Auqui nantito quiatarrü ümoti Jesús:
—Señor, irranca yerotü asiucü, pero yecatü baeta ñasamu nariorrü ümo bama ipiariente au nipo.
62 Auqui arrti Jesús urapoiti isucarüma arrüna machepecatarrü:
—Arrti naqui rranrrti atrabacati au ñanaunrrü pero chiñatatipü nurria, chüpuerurrüpü aye uiti naurri ñanaunrrü. Isiatai arrti naqui rranrrti aserebiti auna cauta ane nüriacarrti Tuparrü, tapü batacheboti ui maquiataca.