7
Los hermanos de Jesús no le creían
Ji'pat coli aj Jesús tä Galilea, mach u yoli xic tä Judea uc'a aj judíosob u sacänob cache'da u tzämsen. Anatz'äli q'uin ch'uje taj judíosob, jini q'uin ch'uje ta boch'. U jitz'inob aj Jesús u yälbijob ca'da:
―Pasen wida cux tä Judea tuba u chänenob a wajcänt'anob ya'iba cua' patan a chen. Machca yo ubcac cua' u chen, mach mucu u chen u patan. Si ane a chen cua' chichca tuba chäninticba, chen tuba u chänen upete.
U jitz'inob u yälijob ca'da uc'a unejob täcä mach u tz'onä. Aj Jesús u yälbijob:
―Mach to c'ot q'uin ta xicon. Anelaba u ch'e' xiquetla cachichcamba q'uin. A'ajtäjob pancab mach u cräxna'tetla. No'onba u cräxna'tanonob uc'a cäle' tu toja cache' mach utz cua' u chenob. Anelaba cuxla tä q'uin ch'uje. No'onba mach to xon bajca an ni q'uin ch'uje jini uc'a mach to c'ot q'uin xicon.
Cuantu yälbijob ca'da, une coli tä Galilea.
Jesús en la fiesta de las chozas
10 Ji'pat que bixi u jitz'inob tä q'uin ch'uje, bixi täcä c'äs mucu, y mach u ye'i uba. 11 Aj judíosob cayi u sacänob tan q'uin ch'uje, u yäle'ob ca'da:
―¿Cada wäre an jini winic?
12 Ni noj q'uenel gente ju'lawjob uc'a u tulaj äle'ob ca'da: “Utz u chen jini winic”. Y otrosjob u yäle'ob ca'da: “Mach une. Ni winic jiniba u sucpecänonla”.
13 Niuntu mach yo u tz'aycun aj Jesús uc'a u bäc'tanob aj judíosob.
14 La mitad to u colan ta xupic ni q'uin ch'uje, aj Jesús ochi tan noj ch'u'ul otot u ye'e' u t'an Dios. 15 Aj judíosob tajch'icwäni u jutob u yubin cua' u yäle', y u yäle'ob ca'da:
―¿Cache'da yuwi q'uen cua' chichca jini winic, y mach ajni u cäne'?
16 Aj Jesús u yälbijob:
―Jini cä ye'e'ba mach jin cä t'an une. Cä ye'e' u t'an machca u täscon. 17 Machca chichca yo u chen cua' yo Dios, u xe chich yuwina'tan si ni cä ye'e'ba tuba Dios, o si no'on chich acä pa'si täj c'ajalin. 18 Machca u yäle' jini u te tu c'ajalinba, une chich u sacän älbintic cache' pitzi cua' u chen. Pero machca u sacän cache' ch'u'ul c'ajti'cac ni Dios u täsquiba, jin une ni u tojaba. Y mach'an jop'ojti' t'oc.
19 ’¿Mach quira u yäc'betla ni ley aj Moisés? Y niuntu de anela mach a chela tu toja ca' u yäle' jini ley. ¿Cua' uc'a a sacänla cache' a xe a tzämsenonla?
20 Ni gente u yälbijob ca'da:
―Ane a cänäntan tzuc pixan ta'wac'o. ¿Caxcone u sacän u tzämsenet?
21 Aj Jesús u yälbijob:
―Tajch'icwäni a jutla a chänen jini cä chi t'oc poder tu q'uini ch'ämbäji. 22 Aj Moisés u yäc'betla ni circuncisión, mach uc'a aj Moisés u yäq'ui, a najtäcäl noxi'papla u yäq'ui; y tu q'uini ch'ämbäji a wäq'ue' tä ute circuncisa untu. 23 Si anela a chen circuncisa untu ch'oc tu q'uini ch'ämbäji uc'a mach a säte'la t'oc ni ley taj Moisés, ¿cäräxetla quira t'oc no'on uc'a tu q'uini ch'ämbäji cä tz'äcäli untu winic? 24 Mach a päpä' äle'la si mach tu toja cua' u chen untu jinq'uin a taj chänenla y mach totoj a wila. Äläla jinq'uin a wila chich si tu toja o mach tu toja.
Jesús habla de su origen
25 Aj Jerusalénob u tulaj älijob ca'da:
―¿Mach quira jinda ni mu' u saquinte ta tzämsinticba? 26 Chänen cache' u chen t'an tuba u yubin upete, y mach u yälbinti cua'. ¿Yuwijob wäreca ajnojajob cache' totoj jinda naj Cristo, ni u xe u täscun Diosba? 27 Pero ni winicdaba cuwila chich cada an u cäji. Jinq'uin u xe tä te aj Cristoba, niuntu mach uxin u wina'tan cada u xe tä te.
28 Aj Jesúsba t'oc noj t'an u ye'e' u t'an Dios tan noj ch'u'ul otot, u yäle' ca'da:
―¡No'onba a chenonla conoce, a wila chich cada an cä cäji! Pero mach uc'a cä pa'si täj c'ajalin no'on ticon, täsquinte acä chi. Machca u täsconba, une ni mero Dios. Anela mach a che conocela. 29 No'onba acä chen conoce uc'a ya' aton bajca an, y une u täscon.
30 De ya'i u sacänob cache' u q'ueche'. Pero niuntu mach u jup'i u c'äb u q'ueche' uc'a mach to c'ot q'uin ta q'uechcac. 31 Q'uen machca u tz'ombijob, y u yäle'ob ca'da:
―Jinq'uin u xe tä te aj Cristoba, ¿u xe u ye'e' más u poder a wäle' que jinda winic?
Los fariseos mandan policías a llevarse preso a Jesús
32 Aj fariseojob u yubijob cache' ni gente bänäcnajob tä t'an u tz'aycunob aj Jesús. Ajnojajob ta palejob y aj fariseojob u täsqui u yajc'äncanob tuba u q'ueche'. 33 Aj Jesús u yäli:
―Cä xe tä ajtä chap'e uxp'e q'uin t'oc anela, de ya'i cä xe tä bixe bajca an machca u täscon. 34 A xe a sacänonla, y mach uxet a pojlenonla. Bajca cä xe tä ajtä, anelaba mach u ch'ä xiquetla.
35 De ya'i aj judíosob u maläc älijob:
―¿Cada u xe jinda winic que mach cä pojlenla? ¿Ya' wäre u xe bajca nonoj bixijob aj judíos ca'an aj griegojob tuba u ye'benob u t'an Dios aj griegojob? 36 Cua' ti jini u yäli: “A xe a sacänonla, mach uxet a pojlenonla; bajca cä xe tä ajtä, anela mach u ch'ä xiquetla”.
Ríos de agua viva
37 Tu xupiba q'uin ta ni q'uin ch'uje, jini mero q'uin tuba ni q'uin ch'ujeba, aj Jesús wa'wäni y t'oc noj t'an u yäli:
―Machca chichca tiquin u ti', tic bajca anon tä buc'a. 38 Machca u tz'ombenon cä t'an ca' chich u yäle' ni jun ta Dios tz'ibiba, ca' a wälä noj q'uelen ja' u xe tä pase tu pixan tuba u yäc'ben paq'uin cuxlec y tuba cuxlec täcä u lotob.
39 Jinda u yäli cache' Ch'u'ul Pixan u xe tä äc'bintejob machcatac u tz'omben uneba; uc'a mach to jul ni Ch'u'ul Pixan uc'a aj Jesús mach to bix tä cielo tuba äc'bintic u pitzilan.
División entre la gente
40 Jinq'uin u yubijob ni t'anda, u tulaj älijob:
―Totoj jinda ni ajt'an ta Dios.
41 Otros u yälijob:
―Jinda ni aj Cristo.
Otros u yälijob:
―¿Tä Galilea quira u xe tä te ni aj Cristo? 42 ¿Mach quira u yäle' ni jun ta Dios tz'ibiba cache' aj Cristo u xe tä te de u familiajob aj David, tä Belén bajca u cäji aj David?
43 Ni gente u jec'li ubajob tä t'an uc'a aj Jesús. 44 Ajni machca u yolijob u q'ueche', pero niuntu mach u jup'i u c'äb u q'ueche'.
Las autoridades no creen en Jesús
45 Ajc'äncanob c'otijob bajca an ajnojajob ta palejob y bajca an aj fariseojob. Unejob u yälbi ni ajc'äncanob:
―¿Can uc'a mach a täsila?
46 Ajc'äncanob u p'ali:
―¡Mach bay u chi t'an niuntu winic ca' u chen ni winicba jini!
47 Aj fariseojob u p'ali:
―¿U sucpequetla quira anela täcä? 48 ¿Mach quira a chänila cache' mach'an niuntu ajnojajob o aj fariseojob que u tz'ombijob? 49 Jini gente que mach yuwijob ni leyba, mach jin tuba Dios.
50 Aj Nicodemo, jini aj Nicodemo c'oti bajca an aj Jesús ac'äbba, une täcä es untu de ni ajnojajob, une u yälbenob ca'da:
51 ―¿Ni ley täc'ala, u yäc'ben quira u toje' u tanä untu si mach to cheque cua' u chi? Mach une.
52 Unejob u yälbijob:
―¿Ane täcä aj galileojet quira? Sacän tan u jun Dios, iran cache' tä Galilea mach bay pasi niuntu tuba xic de ajt'an ta Dios.
53 De ya'i cada juntu laj bixijob tu yotot.