9
Jesús envía a los doce discípulos
(Mt. 10.5‑15; Mr. 6.7‑13)
De ya'i u joq'ui ni doce u yajcänt'anob y u yäc'bijob poder tuba u chen trebe u pa'senob upete tzuc pixanob tuyac'o machcatac u cänäntan y tuba u tz'äcälin ni gente t'oc cua' chichca yaj jini u cänäntanobba. De ya'i u täsqui bixicob u tz'aycunob cache'da an u manda Dios, y u tz'äcälin ajc'ojpanob. U yälbijob ca'da:
―Mach a bisanla niump'e cua' tä bij, ni xojte', ni morral, ni waj, ni taq'uin, y mach a bisanla chap'e a bucla. Cachichcamba otot ochiquetlaba colenla ya'i ixta que mach bixiquetla. Cachichcada que mach yo u yosenetla, jinq'uin a xe tä pasela tama ni caj jini ticän ni pupujcab ya'an ta' woclaba tuba subcacob t'oc, uc'a ca' jini a xe a ye'e'la que ni caj jini mach u yolijob u tz'onän lo que a wäle'la.
De ya'i pasijob y bixijob tä cabil cab u tz'aycunob cachichcada ni t'an utzba cache'da an u manda Dios, y u tz'äcälin ajc'ojpanob.
La muerte de Juan el Bautista
(Mt. 14.1‑12; Mr. 6.14‑29)
Ni rey aj Herodes jinq'uin u yubi cua'tac u chi aj Jesús, u jobi uba u c'ajalin, uc'a ya'an machca u yäle'ob cache' c'äsi' aj Juan acuxpi tan ajchämejob. Otrosjob u yälijob cache' ni ajt'an ta Dios aj Elías ajuli tä cha'num y otrosjob u yälijob cache' untu ajt'an ta Dios cuxli oniba acuxpi tä cha'num. U yäli aj Herodes ca'da:
―No'on cäq'ui tä chunjätz'binte u pam aj Juan. ¿Caxca une ni winic jini jiq'uin que acubin u chen cua' chichca jini?
Une tä' u yoli u chänen aj Jesús.
Jesús da de comer a cinco mil hombres
(Mt. 14.13‑21; Mr. 6.30‑44; Jn. 6.1‑14)
10 Jinq'uin sutwänijob tä cha'num ni ajc'äncanob bajca an aj Jesús u yälbijob cua'tac u chijob. De ya'i u ch'i u yajc'äncanob u tz'eji ubajob t'oc sec' unejob. Bixijob ump'e lugar bajca mach cuxu niuntu nätz'ä t'oc ump'e caj u c'aba' tä Betsaida. 11 Jinq'uin ni noj q'uenel gente u yubijob cache' ya'anob ya'i u tzäc'bijob u pat. Aj Jesús u yosijob bajca an y u yälbijob cua' an bajca u chen manda Dios, y u tz'äcäli machcatac c'änä uc'a tz'äcälcacob.
12 Jinq'uin pome u chen q'uin ni doce u yajc'äncanob c'otijob u yälbenob ca'da:
―Täscun bixicob ni gente uc'a xicob tä cabil cab y tä otote nätz'äba tuba u pojlen posa'a tuba wäyicob y tuba u sacän cua' u c'uxe'ob, uc'a wida bajca anonlaba mach'an otote.
13 Aj Jesús u yälbijob ca'da:
―Äc'benla anela cua' u c'uxe'ob.
Unejob u yälijob ca'da:
―Sec' cinco waj namás y cha'tu yoc buch' cä cänäntan t'ocob. Jinda mach u yäc'ä tuba upete ni genteda si mach bixicon cä mäne' t'ocob cua' u xe u c'uxe' ni gentejobda.
14 U q'ue'najob ni gente jini, ca' tuba cinco mil ajni seq'uen winicob. De ya'i u yälbi u yajcänt'anob ca'da:
―Äc'ben chunwänicob a cincuenta a cincuentajob.
15 Ca' chich jini u chijob, u yäc'bijob chunwänic upetejob. 16 De ya'i aj Jesús u ch'i ni cinco waj y cha'tu buch' y u t'äbsi u jut isqui tä cielo u ch'u'ul chen ni waj. U taji y u yäc'bijob u yajcänt'anob tuba u yäc'benob ni gente. 17 Laj c'uxnijob upete y laj na'ijob. De ya'i u woyijob doce chach u colob ni waj y buch'.
Pedro declara que Jesús es el Cristo
(Mt. 16.13‑19; Mr. 8.27‑29)
18 Ji'pat ya'an aj Jesús tä c'änti'ya c'äsmucu y u yajcänt'anob ya'an t'oc une. Jinq'uin u tzupsiba, u c'atbijob ca'da:
―¿Caxcajon no'onba u yäle'ob ni gente?
19 Unejob u p'alijob ca'da:
―Aj Juanet, a'i, ni ajc'ablesiaba. Otrosjob u yäle' cache' aj Elíaset, y otrosjob u yäle' cache' aneba untu ajt'anet ta Dios que ajni oniba y bada acuxpet tä cha'num.
20 De ya'i u yälbijob ca'da:
―¿Caxcajon a wäle' anelaba?
Aj Pedro u p'ali ca'da:
―Ane ni Cristojet, ni u yaquet Dios tuba ajmandaba.
Jesús anuncia su muerte
(Mt. 16.20‑28; Mr. 8.30―9.1)
21 De ya'i aj Jesús u c'ac'a' älbijob que mach u yälbenob niuntu si une chich ni aj Cristo. 22 U yälbijob ca'da:
―No'onba que sutwänon de winic c'änä c'ac'a' tz'ibajtescacon. Ajt'äbälajob, u no' ajnojajob pale y machcatac u ye'e' ni ley u xe u yänäl chänenon. Cä xe tä tzämsinte y u yuxp'elib q'uin cä xe tä cuxpan.
23 Ji'pat aj Jesús u yälbi upetejob ca'da:
―Si ayan machca chichca de anela que a wo a ch'e' ni bij täc'aba, c'änä a wäctan a chen aba manda a juntuma y a täq'ue' a chen ca' chich co no'onba. C'änä a c'älenla upete q'uin cua' chichca tz'ibajtesia que a wäc'binte uc'a a tz'ombenon. Es ca' a wälä mach a bäc'ta a chen sufri ca' chich u chen sufri untu tuyac'o cruz. 24 Uc'a upete machca yo u chen uba manda u juntuma u xe tä säto, y upete machca u yäq'ue' uba täj c'äb tuba cä chen mandaba, une u japän uba. 25 ¿Cuaxca u pa'se t'oc untu winic si u laj chen gana upete cua' chichca ayan pancab, y uneba u nonoj säto u pixan? 26 Uc'a machca u quisnäjan t'oc no'on y uc'a ni cäle'ba, no'on que sutwänon de winicba cä xe tä quisnäjan t'oc une täcä jinq'uin cä xe tä te y u xe tä chäninte cä pitzilan, y u pitzilan cä Pap y u pitzilan ni ch'u'ul ángelojob ta Dios. 27 Cä totoj älbenetla que tulaj ayan widaba machcatac que mach uxin tä chämo ixta que mach u chänenob najtäcä u manda Dios.
La transfiguración de Jesús
(Mt. 17.1‑8; Mr. 9.2‑8)
28 U cänäntan ca' tuba ocho día ji'pat de ni t'anda que u chi aj Jesúsba, u bisijob aj Pedro, aj Juan y aj Jacobo y t'äbi tu pam ump'e tz'ic tuba u chen c'änti'ya. 29 Jinq'uin mu'to u chen c'änti'ya u yäni uba u jut y u buc sutwäni säc y c'äntz'alan. 30 Tajtzäc u chänijob cache' ya'an cha'tu winic u chen t'an t'oc une, untu aj Moisés y ni otro untuba aj Elías. 31 Tutz'ijob t'oc ump'e noj junch'äcni junxoyma de unejob, y u chi t'anob u yäle'ob cache' aj Jesús u xe tä tzämsinte tä Jerusalén antes de bixic tä cielo. 32 Aj Pedro y upetejob machcatac ya'an t'oc une tä' yojob wäye, pero mach chich uwayob, y u chänijob u pitzilan aj Jesús y u chänijob ni cha'tu winic que ya'anob t'oc une. 33 Jinq'uin ni winicob jini mu'to u tz'eje' ubajob t'oc aj Jesús, aj Pedro u yälbi ca'da:
―Cajnoja, utz chich ajniconla wida. Cola cä chenla uxp'e boch': ump'e ta'a, ump'e taj Moisés y ump'e tuba aj Elías.
Aj Pedroba mach yuwi cua' u yäli. 34 Jinq'uin mu'to u yäle' ni t'anda jaqui ump'e bucla bajca anob y u laj bälijob. Tu yochejob tama ni bucla bäc'tijob. 35 De ya'i ubqui ump'e t'an tama jini bucla que Dios u yäle' ca'da:
―Jinda cä yajben Ajlo'. Ubinla u t'an uneba.
36 Jinq'uin ch'ijcäbi ni t'an u chänijob cache' aj Jesús coli u juntuma. Unejob mach u tz'ayqui ni tz'ita' y mach u yälbi niuntu jimba q'uinob jiniba cua'tac u chänijob.
Jesús sana a un muchacho que tenía un espíritu malo
(Mt. 17.14‑21; Mr. 9.14‑29)
37 De ya'i päscab, jinq'uin jaquijob bajca ajnijob tu pam ni tz'ic, pasijob noj q'uenel gente u nuc'tanob aj Jesús. 38 Tajtzäc untu winic tama ni gente u chi noj t'an ca'da:
―Maestro, tä' coba que a wiran cajlo'. Uneba untuntuba cajlo' cä cänäntan. 39 U taj tutz'e untu tzuc pixan u q'ueche' y tajtzäc u chen awät jini cajlo', y u cucän tä cab ni tzuc pixan u yäc'ben u chen u yomti'. U c'ac'a' c'ojpesan y a la fuerza u tz'eje' uba t'oc. 40 Cälbijob a wajcänt'anob que u pa'säbenob tuyac'o, pero mach u chi trebe u chenob.
41 U p'ali aj Jesús u yälben ca'da:
―¡Anela que ayanetla pancab badaba mach a tz'onäla cua' y mach utz cua' a chenla! ¿Ixta ca ti q'uin cä xe tä ajtä t'oc anela y ajnic sis cä c'ajalin t'oc anela tuba a tz'onänla? Täsen a wajlo' wida.
42 Jinq'uin ya'to u te ni yoc ajlo' ni tzuc pixan u juli tä cab y u c'ac'a' cuqui. De ya'i aj Jesús u q'uejpi ni tzuc pixan, u tz'äcäli ni yoc ajlo' y u sutjatz'bi u pap. 43 Upetejob tajch'icwäni u jutob u chänenob cua'tac u ch'e' u chen Dios.
Jesús anuncia otra vez su muerte
(Mt. 17.22‑23; Mr. 9.30‑32)
Upetejob ju'lawujob to uc'a u chänijob upete cua'tac u chi aj Jesús, jinq'uin une u yälbi u yajcänt'anob ca'da:
44 ―Äc'ä a chiquinla tuba a c'alin ubinla ni cä xe cälbenetlaba: No'on que sutwänon de winicba cä xe tä ä'can tä c'äbä.
45 Pero unejob mach u chi entendejob ni t'an jini. Ca' a wälä u yälbijob ump'e bälä' t'an tuba mach u chen entendejob, y bäc'tajob u c'atben cuaxca u yäle' upete ni t'an u yäliba.
¿Quién es el más importante?
(Mt. 18.1‑5; Mr. 9.33‑37)
46 De ya'i u täq'uijob najcänt'anob u maläc c'atänob caxca une wäreca de unejob más ajnoja. 47 Aj Jesús, uc'a yuwi chich cua' mu' u yäle' tan u c'ajalinob, u ch'i untu ch'oc u yäq'ue' tu ch'ejpa une. 48 U yälbijob ca'da:
―Machca chichca u sapän ni ch'ocda que u tz'ombenon cä c'aba', es ca' a wälä no'on u sapänon täcä, y machca chichca u sapänon no'onba, ca' a wälä u sapän machca u täsconba täcä, uc'a ni más ajch'och'oca de anelaba, une chich ajnoja.
El que no está contra nosotros, está a nuestro favor
(Mr. 9.38‑40)
49 De ya'i aj Juan u yäli ca'da:
―Maestro, cä chäni t'ocob untu que u c'ajti'benet a c'aba' jinq'uin u pa'sen tzuc pixan tuyac'o machca chichca jini, y no'on t'ocobba mach cä ni' äc'bi t'ocob u chen, uc'a une mach ayan t'oc no'on t'ocob.
50 Aj Jesús u yälbi ca'da:
―Mach a wälben que mach u ch'ä u chen ca' jini, uc'a machca mach u julu uba täjcac'olaba, t'oc no'onla ayan une.
Jesús reprende a Jacobo y a Juan
51 Jinq'uin u chen tä tz'äctan q'uin tuba bixic isqui tä cielo, yuwi chich que c'änä bixic tajtoj tä Jerusalén, y bixi chich. 52 U täsqui u yajc'äncanob bixic pänte' bajca u xe tä nume. Unejob bixijob y ochijob tama ump'e caj tuba aj samaritanojob tuba u tuse'ob bajca u xe tä colan aj Jesús. 53 Ni aj samaritanojob jini mach u yosijob tan u cäji uc'a yuwijob cache' aj Jesús ya' u xe tä Jerusalén. 54 Jinq'uin u yajcänt'anob aj Jesús, jini u c'aba' aj Jacobo y aj Juanba, u chänijob ca' jini u yälijob ca'da:
―Cajnoja, ¿a wo quira cä chen manda t'ocob que tic c'ac' tä cielo y yälic tuyac'ojob u laj pule'ob, ca' chich u chi aj Elías oni?
55 De ya'i aj Jesús u suti uba u q'uejpanob u yäle' ca'da:
―Anela mach a wila caxcamba pixan u yäc'benet a wäle'la ca' jini. 56 Uc'a no'on que sutwänon de winicba mach aton tuba cä'ben sätic u pixan winicob, aton tuba cä japänob.
De ya'i bixijob otro caj.
Los que querían seguir a Jesús
(Mt. 8.19‑22)
57 Jinq'uin bixe u chenob tä bij untu winic u yälbi ca'da:
―Cajnoja, acä tzäypätinet cachichcada xiquet.
58 Aj Jesús u yälbi ca'da:
―A'uch ayan u ch'ena y mutob an u c'ub, pero no'on que sutwänon de winicba mach cä cänänta niump'e cotot bajca u ch'e' wäyicon no'on.
59 U yälbi aj Jesús otro untu ca'da:
―Tzäypätinon.
Une u yälbi ca'da:
―Cajnoja, äctanon xicon cä muque' cä pap najtäcä.
60 Aj Jesús u yälbi ca'da:
―Äctan u muque' u yajchämejob jini machcatac mach äc'binti paq'uin cuxlecob, jini ca' a wälä ajchämejobba. Aneba, xiquet a tz'aycun cache'da an u manda Dios.
61 Otro untu u yäli täcä ca'da:
―Cajnoja, co cä tzäypätinet, pero äctanon xicon najtäcä cälbenob machcatac ya'an täj cotot que acä bixe.
62 Aj Jesús u yälbi ca'da:
―Machca u chen ara ump'e cab y yo u bisan tajtoj ni aradoba, mach u ch'ä u sutän u jut tu pat ―aj Jesús u yälbi ca' jini tuba tic tu c'ajalin cache' c'änä ajnic tomp'e u c'ajalin machca yo u cherben u patan Dios.