21
Tsonsi chigambiamba barconga otse'fa. Otsepa tansintsse Cos canqqueni jaja'fa. Ccaqui a'ta Rodas canqqueni japa Pátara canqqueni'qque napi'fa. Tsenima gi atte'fa Fenicia andeni jaya'cho barcoma. Attepa tsanga otsepa jaja'fa. Jayipa Chipre anttepo'choma atte'fa. Tsomba tsama pavefanga antte'fa Siria andeni jaye. Tseni napipa Tiro canqqueni ccattufa'fa, barco anga'cho andu'choma tseni somboeñe. Tsonsi Jesúsve in'jan'chondeccuma cachuipa tise'pai'ccu gi fae avujaqui pa'cco can'jen'fa. Chiga Qquendya'pa tseni'su Jesúsve in'jan'chondeccuma in'jaensi Pablonga conda'fa cuintsu Jerusaléni jambe cañe. Tsa'ma ingija tseni fae avujaquive can'jemba jayi'fasi tseni'su Jesúsve in'jan'chondeccu, tise'pa pushendeccu, dushundeccu'qque ingima i moen'fa canqque'ye so'mbotsse. Sisipandunduni napipa poiyi'cco gi ccarupa Chigama iñajan'fa. Chigama iñajan nanimba chigambianccopa ingi barconga otsesi tsendeccuja tise'pa tsaoni jaja'fa.
Tirone sombopa Tolemaida canqqueni napipa tseni'su Jesúsve in'jan'chondeccui'ccu fae a'ta can'jen'fa. Ccaqui sombopa Cesarea canqqueni napi'fa. Tseni napipa gi Felipe tsaoni ca'nimba can'jen'fa. Tsa Felipe tsu Chiga Aya'fama candusian'su. Jerusaléni'su Jesúsve in'jamba bo'je'cho'su siete fuitesundeccu'su tsu. Felipe cuatro onque'ngeja toya tsa'ndumbi'choa Chiga tise'pama in'jaensi Chiga su'choma afa'je'fa. 10 Tseni bo'tsse can'jen'ni faesu Chiga Aya'fa afa'su, Agabo qquen inisecho'cho, Judea andene ji. 11 Judea andene ingini jipa Pablo utuqui'fama isupa tisu tsu'ttema tisu tivema'qque tandamba su:
—Chiga Qquendya'pata tsu su: “Qquen tsu Jerusaléni'su israendeccuja va utuqui'fa na'suma tandan'faya. Qquen tandamba tsu israembindeqquianga afe'faya.”
12 Qquen pañamba ingija, poiyi'cco tseni can'jen'chondeccu'qque Pabloma se'pi'fa cuintsu Jerusaléni jambecañe. 13 Tsa'ma Pabloja su:
—¿Jongoese qui que'ija i'namba ñama ñombi'yan'fa? Na'su Jesús in'jan'ninda gi tisene Jerusaléni tandañeña'cho. Toya'caen fi'tti'fa'ni'qque tisene gi paya'cho.
14 Ya'caen supa Pablo in'jambisi gi anttepa su'fa:
—Cuintsu ma'caen Na'su in'jan'chove tsonjan.
15 Tsomba can'jenccapa osha'choma ñoñamba gi Jerusaléni jayi'fa. 16 Jayisi majan Cesarea'su Jesúsve in'jan'chondeccu'qque ingi'ccu fae'ngae jaja'fa. Tsomba tsu ingima anga'fa Mnasón tsaoni, tseni can'jeñe. Mnasón tsu Chipre anttepo'cho'su a'i. Tsaja ñoa'me tsain'bitssi canqque'fa Jesúsve in'jamba canse.
Pabloja Santiagoni can'su ja
17 Tsa'caen ingi Jerusaléni napisi tseni'su fae'ngae in'jan'chondeccu ingima avujatsse cachuicco'fa. 18 Ccaqui a'ta Pablo ingi'ccu Santiagoni can'su jasi poiyi'cco tseni'su coenzandeccu'qque fae'ngae bo'fa. 19 Tsendeccuma chigambiamba Pabloja pa'tssima conda ma'caen Chiga Quitsa tisema fuitepa israembindeqquiama'qque in'jaemba tson'choma. 20 Tsama pañamba Chiga Quitsane ñotsse afapa Pablonga su'fa:
—Ñotssi tsu, faenga'su. Tsa'ma que'qque pañajan. Tsain'bio israendeccu, ñoa'me diez milma ti'tsse'o, Jesúsve in'jamba Moisés manda'choma'qque pañamba canseye in'jan'fa. 21 Tsendeccuta tsu qquen in'jan'fa: Queja cca'tti canjen'su israendeccunga japa ccaningae atesian'jen. Nane Moisés manda'choma catipa tise'pa dushundeccuma chhiyitevaembe'yi ingi a'i nafattu'choma pañambe'yi canse'faya'cho, qquen te qui atesian'jen. 22 Ja'ñojan vani'su aindeccu tsu que ji'choma pañamba bo'faya. Bo'fa'nijan ¿ma'caen gi tson'faya? 23 Ingija asi'ttaemba in'jan'fa qquen tsoñe tsu ñotssi: Vani tsu cuatro tsandiendeccu, tise'pa Chiganga su'je'cho asettu'cho tayo naninge. 24 Queja tsendeccui'ccu fae'ngae Chiga ettinga japa qui que'qque asettuqquia'caen onjoña'cho. Tsomba tise'pa afepoen'choma'qque afepoeña'cho cuintsu tise'pa tosema chattuya'choe. Qquen tso'ninda poiyi'cco a'i tsu atesu'faya tise'pa tayoe quene paña'choja aqquia afopoen'cho tsu. Toya'caen tsu atesu'faya que Moisés manda'choma ñotsse in'jamba canse'choma. 25 Tsa'ma israembindeqquia majan tayo Jesúsve in'jan'chondeccunga gi tayo tevaemba manda'fa ingi asi'ttaemba qquen in'jan'fa'choma: Jongoesu aña'choma a'i ñoña'cho chiganga afe'cho tsu an'masia. Anjampa'qque an'masia. Tsifoye tandamba fi'tti'cho aña'cho'qque an'masia. Tsandienga pushesuma anttembi'choai'ccuja can'jen'masia.
Pabloma Chiga ettinga indi'fa
26 Tsomba Pablo tsa cuatro a'ima angapa fae'ngae asettupa onjon'fa. Onjon nanimba Chiga ettini japa conda'fa siete a'ta pasasi tise'pa Chiganga afe'choma afeye.
27 Tsa'ma siete a'tave tayo napiji'ni majan Asia ande'su israendeccu Pabloma atte'fa Chiga ettinga. Attepa Pabloma indipa fundo'fa cuintsu poiyi'cco a'i qquejecco'faye. 28 Qquen tsu fundo'fa:
—¡Israe'su aindeccu, ingima fuite'faja! Va tsu poi andenga japa ega've atesian'su. Egae tsu afa'je ingi aindeccune, Moisés manda'chone'qque, va Chiga ettine'qque. Toya'caen va Ñotssia Chiga can'jen'choma tsu egae daño, griegondeccuma Chiga ettinga anga ca'niamba.
29 Nane Efeso'su a'i, Trófimo, Pabloi'ccu canqqueni jacan'choma attepa tsu in'jan'fa, Chiga ettinga'qque Pabloi'ccu tayo ca'ni'fa.
30 Tsa'caen qquejeccopa poiyi'cco a'i buttoccoin jipa Pabloma indi'fa. Indipa qquitssa somboen'fa Chiga etti'ye. Qquitssa somboen'fasi tse'faei'ccuyi Chiga etti nasundeccuja manda'fa cuintsu Chiga etti'su sombo'tti piccofin'dima piccoye. 31 Tayo Pabloma fi'ttiye tson'jen'fa'ni sundaro na'su coronelja paña pa'cco Jerusaléne qquejecco'fa'choma. 32 Tsa'caen pañamba tse'faei'ccuyi sundaroma, tise'pa capitáma'qque mandapa tise'pai'ccu buttopa ande'fa. Aindeccuja coronelma attepa antte'fa Pabloma tssetsse'je'ttie.
33 Tsonsi coronelja catsepa Pabloma indiye manda; indipa cuintsu dos candenai'ccu tandan'faye. Tsomba iñajampaña jongoesu inise tsu Pabloja, tise mingae tsincon'chove'qque. 34 Tsonsi tsa bo'fa'cho'ye majan a'i fae afa'chove fundo'fa. Faesu a'i ccaningae fundo'fa. Tsa'caen panshaen quen'ba'osi coronelja pa'tssima pañañe oshambipa manda cuintsu Pabloma anga'faye sundarondeccu can'jeni. 35 Tsonsi Pabloma canchananga napiamba sundarondeccuja ñoa'me tisema opipa anga'fa aindeccu panshaen iyicca'yepa indipa fi'ttiye in'jan'fasi. 36 Nane poiyi'cco bo'fa'chondeccu sundarondeccuma omboemba qquen fundo'je'fa:
—¡Fi'ttija!
Pabloja tise tson'chone condase
37 Sundaro can'jeni tisema ca'niañe tson'jen'fasi Pabloja coronelma iñajampaña griego aya'fangae:
—¿Osha ti gi re'riccone afaye?
Coronelja su:
—¿Afayeta ti qui atesu griego aya'fama? 38 ¿Queta ti qui tsa egipto'su a'imbi? ¿Queta ti qui goviernoma iyicca'yepa a'i menia cuatro mil chhichhi'ccoi'ccu fi'ttisundeccuma anga'sumbi?
39 Tsa'ma Pabloja su:
—Me'i, ñajan israe'su a'i, Cilicia andeni'su. Ñajan Tarso canqque'su cedulama an'bian'cho a'i gi. Tarso tsu poi a'i paña'jen'cho canqque. Chigáne ñama antteja a'ima afaye.
40 Tsonsi coronel anttesi Pabloja canchananga ccutsupa tivei'ccu aindeccuma ziyaeñe canjaen. Poiyi'cco ñoa'me ziyasi Pabloja hebreo aya'fangae tise'pama afa: