5
Ananías Safira'qque egae tson'fa'cho
Tsa'ma faesu a'i, Ananías qquen inisecho'cho, tise pushe Safirai'ccu tise'pa andema chavaen'fa. Chavaemba Ananíasja corifin'dima isupa enttingeve a'tu. Tise pusheja tsama pa'tssima atesucho. Tsa'caen a'tupa enttingeccoeyi ipa afe Jesúsne afasundeccunga. Ñoa'me pa'ccoma afeqquia'cantsse afe. Tsa'ma Pedroja tisema su:
—Ananías, ¿jongoesie tsu cocoya na'su Satanajan que injama'choma in'jaen tsa'caen Chiga Qquendya'panga afopoeñe andema chavaemba isu'cho corifin'dima enttingeve a'tupa? Toya chavaembi'teja quembe tsu andeja. Toya'caen chavaen'nijan quembe tsu corifin'di. ¿Jongoesu qquen in'jamba qui qquenjan tson? Pa'ccoma afeqquia'cantsse qui enttingeccoeyi afe. A'ingaja afopoembipa qui ñoa'me Chiganga afopoen.
Tsama pañamba Ananíasja papa amppi. Tsama pañamba poiyi'cco paña'chondeccuja dyo'fa. Tsonsi chu'a tsandiendeccu jipa tise ai'voma ugapa anga'fa a'tuye.
Tres hora pasasi pa'chombe pushe'qque ji tise tsa'ndu ma'caen da'chove atesumbe. Tsonsi Pedroja iñajampaña:
—Condaja ñanga. ¿Ñoa'me ti qui que'i suqquia'caen qquen'ccoeyi andema chavaen'fa?
Pushesuja su:
—Ju, tsa'canccoeyi.
Tsonsi Pedroja su:
—¿Jongoesie qui que'ija fae'ngae Na'su Chiga Qquendya'panga ya'caen afopoen qquen tson'jen'fa? Que canjan. Tsotefae tsu jiña'fa que tsa'nduma atusundeccu. Quema'qque tsu anga'faya.
10 Tse'faei'ccuyi tise'qque papa amppi Pedro tsutteccofanga. Tsa'caen pasi chu'a tsandiendeccuja ca'nimba pajin ccui'choma atte'fa. Attepa ugapa angapa a'tu'fa tsa'ndui'ccu pporotsse. 11 Tsa'caen tsonsi poiyi'cco Jesúsve in'jan'chondeccuja dyo'fa. Toya'caen poiyi'cco majan pañasundeccu'qque dyopa can'boen'fa.
Sefani'su canjaen'choma canjaen'fa
12 Jesúsne afasundeccui'ccu Chiga Quitsaja tsain'bio sefani'su agattoen'choma, sefani'su canjaen'choma'qque a'inga canjaen. Nane poiyi'cco Jesúsve in'jan'chondeccu fae injama'choa'caeñi in'jamba bo'fa Chiga etti'su Salomón etticcu'chonga. 13 Cca'indeccuja dyopa tise'pai'ccu fae'ngae bo'fambi. Tsa'ma bombi'a'qque toya tsu tise'pama ñotsse injan'jen'fa. 14 Tsa'camba tsain'bio a'i toya paña'jemba Cristove in'jan'fa, majan tsandiendeccu, majan pushesundeccu'qque. 15 Tsa'caen in'jamba pajisundeccuma i'fa. Nane tise'pa ana'jen'cho, tise'pa covijai'ccu ipa tsaiquinga ccuiña'fa cuintsu Pedro tsui pansha'nijan coe'je desi tise ayaja pajisundeccunga deye. 16 Tsa'caen in'jamba faesu pporotssia canqquesundeccu'qque Jerusaléni i'fa tise'pani'su pajisundeccuma. Toya'caen cocoya ca'ni'chondeccuma'qque tsu i'fa. Tsa'caen i'fasi poiyi'cco tsu ccusha'fa.
Jesúsne afasundeccu vana'fa'cho
17 Tsa'caen tson'fasi Chigama afa'su na'su, tisia'caen in'jan'cho saduseondeccu'qque tisupa injama'choi'ccu se'pipa iyicca'ye'fa. 18 Iyicca'yepa sundaroma manda'fa cuintsu Jesúsne afasundeccuma indi'faye. Tsa'caen manda'fasi japa indipa picco'je'cho ettinga picco'fa. 19 Tsa'ma cosesi Chigama sefani'su shondo'su jipa picco'je'cho etti'su sombo'ttima fettapa tsendeccuma somboemaña qquen supa:
20 —Que'ija japa Chiga ettinga ccutsupa pa'tssi va ñotsse canseya'chove atesian'jen'choma aindeccunga condase'faja.
21 Tsa'caen susi pañamba ccaqui a'ta sinte'yi Chiga ettinga ca'nimba ti'tsse atesiañe ashaen'fa.
Tsa'ma atesumbe Chigama afa'su na'su, tisupanaccui'ccu poi nasundeccuma ttu'se boña'fa, nane poi israe'su coenzandeccuma. Tsa'caen bo'fasi na'suja manda picco'je'cho etti'ye Jesúsne afasundeccuma somboe'nga'faye. 22 Tsa'ma sundarondeccu picco'je'cho ettinga japa indiye'chondeccuma atte'fambi. Attembipa toequi jipa 23 su'fa:
—Japa gi atte'fa picco'je'cho ettima toenga yavepa ta'etsse picco'cho. Coira'su sundarondeccu'qque tsu sombo'ttini ccutsu'fa. Tsa'ma fettapa cansi indiye'chondeccuve me'i'on.
24 Tsama pañamba Chiga etti'su sundaro capitán, Chigama afa'su nasundeccu'qque atesumbipa injanga asi'ttaen'fa, “¿Mingae tsu da'fa?” qquen in'jamba. 25 Tsa'caen asi'ttaen'jen'fa'ni faesuja jipa conda:
—Tsendeccu, que'i picco'je'cho ettinga picco'chondeccu tsu ja'ño Chiga ettini a'ima atesian'jen'fa.
26 Qquen condasi sundaro capitán, tise sundarondeccui'ccu japa i'nga'fa. Tsa'ma mingae'qque tsombe'yi tsendeccuma ñotsse vasuitsse i'fa. Nane cca'i iyicca'yepa tise'pama patui'ccu ttovaccoensa'ne tsa'caen vasuitsse i'fa. 27 Ipa nasundeccu bo'fa'chonga ccutsiansi Chigama afa'su na'su tsendeccuma iñajampaña:
28 —Tayo gi que'ima quia'me manda Jesúsne atesiambe can'faye. Tsa'ma tsa'caen se'pi'fa'ni'qque ¿toya ti qui tsa'caen atesian'jen'fa? Nane ja'ñojan poiyi'cco Jerusalensundeccu tsu que'i atesian'jen'choma paña'fa. ¿Ñoa'me inginga ti qui Jesúsma fi'tti'fa'cho shacama antteye in'jan'fa?
29 Qquen susi Pedro, faesu Jesúsne afasundeccu'qque qquen conda'fa:
—Ingija Chiga Quitsama pañaña'cho. A'i ccaningae manda'ninda pañañe osha'fambi gi. 30 Que'i Jesúsma avuja'cconga otipa fi'ttisi Chiga Quitsa –ingi tayopi'su a'i in'jan'cho Chiga– tsayi tsu Jesúsma qquendyaen. 31 Chiga Quitsaja Jesúsma ti'tsse joccapitssia've tsomba Tisu tansinfanga ccutsian cuintsu na'suve daye. Toya'caen tsu Chigaja Jesúsveyi ccushaen'suve'qque tson cuintsu israendeccu'qque in'jan'da ccusha'faye. Nane tise'pa egae tsincon'choma antteye in'jamba Jesúsve in'jan'ninda tsu Chigaja tise'pa egae tsincon'choma joqquitssiaña. 32 Ingija pa'tssi vama atesupa condasesundeccu gi. Toya'caen Chigaja Tisu Qquendya'pama poiyi'cco Tisema pañasundeccunga afesi tsa Qquendya'pa'qque pa'tssi vama atesupa condase'su tsu.
33 Qquen susi nasundeccuja ñoa'me iyicca'yepa tise'pama fi'ttiye in'jan'fa. 34 Tsonsi fa'e na'suyi, Gamaliel, qquen inisecho'cho, bo'fa'chonga jangi ccutsu. Nane tsaja fariseondeccu in'jan'cho a'i tsu, Moisés manda'choma atesian'su. Poiyi'cco a'i tsu tisema ñotsse in'jamba paña'fa. Tsa tsu ccutsupa manda cuintsu Jesúsne afasundeccuma cuarto'ye re'riccone joqquitssiansi tisupayi condaseccoye. 35 Joqquitssian'fasi Gamalielja nasundeccu bo'fa'chonga su:
—Israendeccu, injama'tse ma'caen qui tson'faya va aindeccuma. 36 Nane in'jan'fambi ti qui voeyiyitsse fa'e, Teudas qquen inisecho'cho, jangi ccutsupa su: “Ña gi ti'tsse'tssia na'suve daya.” Qquen susi cuatro cientoqquiaca'on a'i tisenga ja'fa. Tsa'ma faesuja Teudasma fi'ttisi poiyi'cco tisei'ccu jacansundeccu ccuyayin ja'fa, me'tsse. Tsangae tsu pasa tise na'suve da'cho. 37 Omboe aindeccuma agattointe, Judas, Galilea'su a'i tsu na'suve daye ji. Jisi majan tisema paña'chondeccuja tisenga bo'fa. Tsa'ma faesuja Judasma'qque fi'ttisi tisema pañasundeccuja ccuyayin ja'fa. 38 Tsa'cansi gi ja'ño conda: Antte'faja va aindeccuma. Tise'pama ccatsse noñangian'fajama. Nane tise'pa in'jan'cho, tise'pa tson'jen'cho aqquia a'i in'jamba tson'jen'chota tsu pasaya'cho. 39 Tsa'ma Chiga in'jaensi tson'jen'chomajan pasaeñe qui osha'fambi. Nane injama'tse Chigai'ccu iyiccosa'ne.
40 Gamaliel qquen susi poiyi'cco pañamba in'jan'fa tise su'choma. Tsomba Jesúsne afasundeccuma ttu'sepa ma'ppi'fa. Tsa'caen ma'ppipa iyu'u'fa cuintsu Jesúsne afambeyi can'faye. Iyu'upa somboemoen'fa. 41 Tsonsi nasundeccu bo'fa'cho'ye sombopa avujatsse jaja'fa. Qquen in'jamba tsu avujatssi'fa:
—Chiga Quitsaja ingima ñotsse in'jamba tsu antte cuintsu Jesúsne vana'faye. Nane cca'indeccu ingima afasepa ma'ppi'fa'ni'qque ingija dyombi'tsse Jesúsne afaye osha'fa.
42 Tsomba Jesúsne afasundeccuja antte'fambi Jesúsne atesiamba candusiañe. Nane poi a'ta Chiga ettini, tise'pa tsaoni'qque “Jesúsja Cristo” qquen tsu condase'fa.