24
Pusheve tta'tta Isaacne
Na'su Chiga osha'choi'ccu tisema ñotsse tsonsi tsu Abrahamjan coenza ccashe'yeve dapa canse. Tsa'caen dapa tsu tisema shondo'su ti'tsse coenzama ttu'se. Tsaja pa'cco tise tsa'o'suma, pa'cco tise an'bian'choma'qque coira'su tsu. Tisema ttu'sepa su:
—Que tivei'ccu ña ttena'go tsosiccufama pporaemba tansintsse su'chove afaja que ña mandaqquia'caen tsoña'chove. Nane Na'su tsa sefacco, andema'qque agattoen'su Chiga paña'jen'ni tansintsse suja. Nane antteya'bi qui cuintsu ña dutssi'ye Isaac va ña can'jeni'su Canaán ande'su pushesuma pusheye. Tsa'ma ñama isu'cho andeni japa ña antian'su pushesundeccu'su pushesuve tta'ttaja cuintsu tsama Isaac pusheye.
Tsa'caen mandasi shondo'suja su:
—Pushesuma attesi jiye in'jambian'da ¿ma'caen gi tsoña? ¿Que dutssi'ye Isaacma ti gi angaya tsa que sombo'cho andeni?
Tsonsi Abrahamjan su:
—Isha, ¡ña dutssi'yema tseni angajama! Na'su Chiga tsu quema o'tie tisema sefacconi'su shondo'suma moeña. Nane Sefacconi'su Na'su Chigaja ñama somboen ña yaya tsa'o'ye, ña antian ande'ye'qque. Ñama somboemba tsu ñoa'me su va andema afeye ña dushundeccunga. Tsa Chiga tsu tisema sefacconi'su shondo'suma quema o'tie moeña cuintsu in'jaensi tseni'su pushesuma iye ña dutssi'ye pusheve. Pushesuma attesi jiye chi'ga'ni'qque qui ccushaya va mandasi tsoña'chone. Tsa'ma ña dutssi'yema tseni angajama.
Tsa'caen susi shondo'suja tise tivei'ccu tise na'su Abraham ttena'go tsosiccufama pporaen tise suqquia'caen ñoa'me tsoña qquen canjaeñe. Tsa'caen tsomba aya'fai'ccu pa'ccoma tsoña qquen tansintsse afa. 10 Tsomba tse'i shondo'suja tise na'su an'bian'cho'su osha'cho ñotssia afeya'choma isupa chonga tise na'sumbe cameyoi'ccu sombopa ja Nacor can'jen'cho canqquenga. Tsa canqque tsu Mesopotamia ande'su canqque.
11 Bo'tssingae jacamba Nacor canqque utufanga nepisi tayo sime da. Nane tayo sime dasi tsu pushesundeccuja tsa'ccuve ichhoi'su ji'fa. Tseni nepipa shondo'suja manda ccuiña tise jacan'cho cameyondeccuma tsa'ccu poso jin'ttinga. 12 Manda ccuiñamba Chigama iñajan: “Na'su Chiga, ña na'su Abraham Chiga, ja'ño ñama fuitepa na'su Abrahamma ñotsse tsonjan. 13 Que canjan. Ñajan va poso jin'tti ccutsusi va canqque'su chu'a pushesundeccu tsu vani ji'faya tsa'ccuma ichhoiye. 14 Antteja majan pushesu vani jisi, ‘Chigáne que tsoripama andiamba ñama cui'ñajan,’ qquen ña susi, ‘Cu'ija,’ qquen supa, ‘Toya'caen gi que cameyondeccuma'qque cui'ñaña,’ qquen su'ta, tsaya tsu que in'jan'cho pushesu quema shondo'su Isaac pusheve daya'cho. Que tsa'caen tsonsi gi in'jaña queja ñotsse tson ña na'su Abrahamnga.”
15 Toya tise Chigama iñajan'jen'ni tsu Rebecaja ji. Tise tsoripama opipa'chonga opipa ji. Nane Rebeca tsu Betuel onque'nge. Betuel tsu Abraham quinshin Nacor dutssi'ye. Tise mama tsu Nacor pushe Milca. 16 Pushesuja ñoa'me me'detssi tsu, toya tsandiema atesumbi'choa. Nane toya tsu majan tsandieyi'qque tisema pporaen'fambi. Jipa posonga andepa tise tsoripama ichhoi on'boemba sombo. 17 Sombosi coenza shondo'suja butto catsepa su:
—Chigáne ñanga cui'ñajan que tsoripa'su tsa'ccuma.
18 Pushesuja su:
—Cu'ija ña na'su.
Tsa'caen supa tse'faei'ccuyi tise tsoripama andiamba tivei'ccu indipa tsa'ccuma fiña cuintsu shondo'su cu'i'ye. 19 Shondo'su cu'i nanisi tsu Rebecaja tisema su:
—Toya'caen gi tsa'ccuma ichhoiya que cameyondeccuma cui'ñasi cuintsu tise'pa'qque tteppu'faye.
20 Tsa'caen supa tise tsoripa'su tsa'ccuma fiña cameyo cui'je'cho shavonga. Fiña ccutsiamba buttopa ccase posonga ande ti'tsse tsa'ccuma ichhoiye. Tsa'caen fechochoemba nanitsse cameyondeccuma cui'ña. 21 Rebeca tsa'caen tsonsi coenza shondo'suja can'boen ccutsupa afambe'yi asi'ttaen Na'su Chiga ñoa'me tisema pañamba tsa'caen antte qquen in'jamba. 22 Cameyondeccu cu'i nanisi shondo'suja tsofatu'su cori sotija seis gramosve tssaiña'choma tisenga afe. Toya'caen dos rande cori tivenga ancaenqque'su cien gramosma ti'tsse tssaiña'choma'qque afe. 23 Afepa su:
—Chigáne ñanga condaja, ¿majambe onque'nge qui queja? Toya'caen ñanga condaja, ¿cuartota ti jin que yaya tsaoni cuintsu ña, ñama shondosundeccu'qque tseni anañe?
24 Tsa'caen iñajampañasi tsu su:
—Ña gi Betuel onque'nge. Ña yaya tsu Nacor dutssi'ye, tise mamajan Milca. 25 Toya'caen ingi tsaoni tsu cuarto jin cuintsu que'i ana'faye. Cameyo ccuipa anaña'chove shoshovi samba, cameyo anqque'su'qque tsu jin.
26 Tsa'caen susi shondo'suja ccaru dyaipa Na'su Chigama iñajan 27 qquen supa: “Ñoa'me ñotssi qui Na'su ña na'su Chiga. Nane queja que suqquia'caen qui ña na'sunga ñotsse tson. Ñotsse tsomba qui tansintsse ñama i tise antian tsaoni.”
28 Tise tsa'caen Na'suma iñajan'jen'ni Rebecaja buttopa ja tise mama tsaoni pa'cco tisei'ccu tson'choma condaye. 29 Tsa pushesuja fae quindyave an'bian, Labán, qquen inisecho'choma. Tsa tsu posoni buttopa ji shondo'suma atteye. 30 Nane tise que'tte anga'cho sotija, tivenga ancaenqque'suma'qque tayo attepa, toya'caen pa'cco tsandie su'choma tise que'tte condasi pañamba atteye buttopa ji. Abrahamma shondo'suja toe poso jin'tti pa'cco tise cameyoi'ccu can'jen'ni Labánjan jipa 31 tisema su:
—Jija, Na'su Chiga Quitsa in'jan'cho. ¿Ma'caen qui ca'nimbipa toya vani can'jen? Tayo gi tsa'oma ñoña'fa quene toya'caen que cameyone'qque.
32 Tsa'caen susi shondo'suja tise'pa tsaoni ja. Tseni nepisi Labánjan cameyo'su andu'choma sombomboemba shoshovi sambama ccuipapoen cameyo anaña'chove. Tsomba cameyondeccuma o'fian. Tsa'caen tsomba omboe tsa'ccuma'qque i cuintsu shondo'su tisei'ccu jacansundeccu'qque tise'pa tsu'ttema cashi'faye.
33 Tse'i o'fiaña'cho ashaen'fasi Abrahamma shondo'suja su:
—Ña afaye ji'choma toya afambi'teja añe oshambi gi.
Tsa'caen susi Labánjan su:
—Afaja jongoesuve in'jan'da.
34 Tsonsi shondo'suja su:
—Ña gi Abrahamma shondo'su. 35 Na'su Chiga tsu ña na'suma ñotsse in'jamba ricove tson. Nane osha'choma tsu tisenga afe: ovejandeccu, vaurandeccu, cori, totoacori, sema'su tsandiendeccu, sema'su pushesundeccu, cameyondeccu, toya'caen borondeccuma'qque. 36 Toya'caen tsu tise pushe Sara coenza ccasheve da'chonga fae tsandie du'shuve afe. Tsa tise dutssi'yenga tsu ña na'suja pa'cco tisu an'bian'choma afe. 37 Ña na'suja ñoa'me su'chove ña suye in'jamba tsu ñama su: ‘Antteya'bi qui cuintsu ña dutssi'ye Isaac va ña can'jeni'su Canaán ande'su pushesuma pusheye. 38 Tsa'ma ña yaya'ye antiandeccuni japa ña antian'su pushesundeccu'su pushesuve tta'ttaja cuintsu tsama pusheye.’ 39 Tsa'caen susi gi su: ‘Ña na'su, pushesuma attesi ñai'ccu jiye in'jambian'da, ¿ma'caen gi tsoña?’ 40 Qquen ña iñajampañasi tsu tiseja su: ‘Ñanda gi Na'su Chigave in'jamba canse. Tsa'cansi tise tsu tisema shondo'suma quei'ccu moeña cuintsu quema fuitepa ñotsse angasi queja tseni'su pushesuma ña dutssi'yembe iye ña antiandeccu'suma, nane, ña yaya'ye antiandeccu'suma. 41 Mapán ña antiandeccu pushesuma afeye chi'ga'ni'qque cuintsu pasaja ña mandaqquia'caen que tsoñe su'choja.’
42 “Tsa'caen susi jipa gi ja'ño a'ta posonga nepipa Na'su Chiga, tsa ña na'su Abraham Chigama qquen iñajan: ‘Ñoa'me ñama fuitepa ñotsse i'ta 43 chigáne, ña vani poso jin'tti ccutsusi qquen tsonjan: Antteja majan chu'a pushesu tsa'ccuma ichhoi'su jisi: Chigáne que tsoripama andiamba ñama cui'ñajan, qquen ña susi: 44 Cu'ija. Toya'caen gi que cameyondeccuma'qque cui'ñaña, qquen su'ta, tsaya tsu que in'jan'cho pushesu ña na'su dutssi'yembe pusheve daya'cho.’ 45 Toya iñajan'jen'ttie gi Rebeca jiña'choma atte tise tsoripama opipa. Jipa posonga andepa tsa'ccuma ichhoipa sombosi gi su: ‘Chigáne tsa'ccuma ñanga cui'ñajan.’ 46 Tse'faei'ccuyi tise tsoripama andiamba ñama su: ‘Cu'ija. Toya'caen gi que cameyondeccuma'qque cui'ñaña.’ Tsa'caen supa ñama cui'ñamba ña cameyondeccuma'qque cui'ña. 47 Cui'ña nanisi gi iñajampaña: ‘¿Majambe onque'nge qui queja?’ qquen susi tiseja su: ‘Ñanda gi Betuel onque'nge, tsa Nacor dutssi'yembe, tise mama tsu Milca.’ Tsa'caen susi gi tisenga indian tsofatu'su sotijama, toya'caen tivenga ancaenqque'suma. 48 Afepa gi ccaru dyaipa Na'su Chigama iñajan. Nane ña na'su Abraham Na'su Chiga Quitsama gi ñotsse afa tise ñama isi tansintsse ña na'su antiandeccunga jipa tsa'su pushesuma tise dutssi'yembe angaya'pa. 49 Tsa'cansi que'ija ñotssipa ña na'suma ñotsse tsoñe in'jan'da ñanga conda'faja. Tsambi'ta se'pi'a'qque ñanga conda'faja cuintsu ña jongoesuve tsoñe atesuye.”
50 Tsa'caen susi Labán toya'caen Betuel'qque su'fa:
—Pa'cco va tson'choja Na'su Chiga tson'cho tsu. Tsa'cansi ingimbembi tsu ‘ju’ ni ‘me'in’ qquen afaye. 51 Chiga tsa'caen susi que canjan, va'tti tsu Rebeca. Tisema qui angaye osha cuintsu que na'sumbe dutssi'yema tsa'nduye Na'su Chiga in'jamba antteqquia'caen.
52 Tsa'caen su'fasi pañamba Abrahamma shondo'suja ccaru dyaipa andenga puntssan ccui, Na'su Chigama ñotsse afaye. 53 Afa nanimba osha'cho ñotssia cori, totoacorima ñoñajan'choma, pushesu ondiccuqque'suma'qque somboemba Rebecanga afe. Toya'caen tise quindyanga, tise mamanga'qque osha'cho ñotssiama afe'je. 54 Afe'je nanimba shondo'su toya'caen tisei'ccu jacansundeccu'qque an nanimba tse'ttinga ana'fa. Ccaqui a'ta poiyi'cco jangi'fasi shondo'suja su:
—Antte'faja ña na'su tsaoni ña jaye.
55 Tsa'ma Rebeca quindya, tise mama'qque su'fa:
—Diez a'taqquia'caen tise ingi'ccu can'jenccasi qui tisema angaye osha.
56 Tsa'ma shondo'suja su:
—Ti'tsse ñama an'bian'fajama. Nane Chiga fuitesi vani ñotsse jipa gi ña in'janqquia'caen tson. Tsa'cansi antte'faja ña na'su tsaoni ña jaye.
57 Tsa'caen susi tsendeccuja su'fa:
—Jinge pushesuma ttu'sepa pañañe jongoesu qquen su've'se.
58 Tsa'caen supa Rebecama ttu'sepa iñajampaña'fa:
—¿Jayeta ti qui in'jan va tsandiei'ccu?
Tsa'caen iñajampañasi pushesuja “ju” qquen su.
59 Tsa'caen susi Rebecama moeñe ashaen'fa, tisema coira'su pushesuma'qque cuintsu Abrahamma shondo'su tsai'ccu jacansundeccui'ccu ja'faye. 60 Tsa'caen moe'jemba qquen Rebecama ñotsse afa'fa:
“Que ingi antianjan
¡tsain'bitssi aindeccumbe chanme qui daya!
¡Que omba'su dushundeccu tsu poiyi'cco que enemigondeccu canqquema patsu'faya!”
61 Tsa'caen afa nani'fasi Rebecaja, tisema coira'su pushesui'ccu cameyonga otse Abrahamma shondo'sui'ccu jaye. Tsa'caen tsu shondo'suja Rebecama isupa tsa canqque'ye sombo.
62 Isaacja Lajairoi posone jipa Néguev andeni can'jen. Nane tsa posoja “Chiga cansepa ñama atte” qquen inisecho'cho. 63 Tsa'caen can'jemba tayo cose jisi pasiaye sombo. Tsa'caen jacamba tsu atte cameyondeccu jiña'choma. 64 Rebeca'qque, cameyoni dyai'cho camba Isaacma atte. Attepa cameyo'ye andepa 65 shondo'suma iñajampaña:
—¿Majan tsu jova tsandie potrero'ye inginingae jiña'cho?
Shondo'suja su:
—Tsaja ña na'su tsu.
Tsa'caen susi pañamba Rebecaja tise oppoen'jen'cho sarupai'ccu tisu camba'juma picco.
66 Catsepa shondo'suja pa'cco tise tson'choma Isaacnga condase. 67 Omboe Isaacja Rebecama anga tise mama Sara'ye carpa tsaoni. Tsa'caen angapa tisema pushe. Isaacja Rebecama ñotsse in'jamba tise mama'ñe pa'choma aqque'pa.