19
Tsonsi Pilato mandasi Jesúsma ma'ppi'fa. Sundarondeccuja nojan otifaccuve otatapa Jesús tsovenga otifaen'fa. Cu'a sarupama opipa'chonga oppoen'fa na'siaca'en. Tsomba tisenga catsepa su'fa:
—¡Ti'tsse canseja israe na'su!
Tsa'caen afajangi tise tsovejuma tssai'fa tivei'ccu.
Pilatoja ccase sombopa aindeccunga su:
—Can'faja. Ña vani tisema somboensi qui in'jan'faya tiseja shacapa'bi qquen gi in'jan.
Tsonsi Jesúsja nojan otifaccuma otifaemba cu'a sarupama oppoen'fa'cho sombo. Sombosi Pilatoja su:
—¡Que can'faja va a'ima!
Chigama afa'su nasundeccu, Chiga etti'su sundarondeccu'qque tisema attepa quia'me fundo'fa:
—¡Avuja'cconga otija! ¡Avuja'cconga otija!
Pilatoja su:
—Que'iyi angapa avuja'cconga oti'faja. Ñajan tise shacapave attembi gi.
Tsa'ma israendeccuja su'fa:
—Tiseja “Ña gi Chiga Dutssi'ye” qquen supa tsu shacapa. Nane ingi manda'cho jinqquia'caen tsa'caen su'cho a'imajan fi'ttiya'cho.
Tsama pañamba Pilatoja ti'tsse dyopa ccase tise tsa'onga ca'nimba Jesúsma iñajampaña:
—¿Mani'su qui queja?
Tsa'ma Jesúsja afambi.
10 Tsonsi Pilatoja su:
—¿Ñama ti qui afambi? ¿Atesumbi ti qui ña gi avuja'cconga fi'ttiye manda'su? ¿Ña gi ccupaye'qque manda'su?
11 Jesúsja su:
—Chiga anttembiecan'da qui ñane mandaye oshambiye'can. Tsa'cansi ñama quenga afesundeccu tsu quema ti'tsse shacapa'fa:
12 Tsa'caen susi Pilatoja ma'caen Jesúsma ccupaya'chove tta'tta. Tsa'ma israendeccuja quia'me su'fa:
—¡Tsama ccupa'ta Romano Na'su César amigoya'bi qui! ¡Majan na'suve daye in'jan'da Romano Na'su César chi'ga'choya tsu!
13 Tsa'caen pañamba Pilatoja patu ccuiña'cho atandundunga ja. Tse'ttima tsu inisian'fa Gabata, qquen hevreo aya'fangae. Tise dyaipa'chonga dyaipa Jesúsma somboeñe manda. 14 Chiga tansinjinni tsu, Chiga panshaen'cho injienge'cho fiestama ñoñaña'cho a'ta. Tsa'cansi Pilatoja israendeccunga su:
—¡Va'tti qui an'bian'fa que'i na'suma!
15 Tsa'ma tise'paja fundo'fa:
—¡Cuintsu paja! ¡Cuintsu paja! ¡Avuja'cconga fi'ttija!
Pilatoja su:
—¿Tsuin'da ti gi que'i na'suma avuja'cconga fi'ttiya?
Tsa'ma Chigama afa'su nasundeccuja su'fa:
—¡Romano Na'su César tsu ingi na'su. Faesuja me'i'on!
16 Tsa'caen su'fasi Pilatoja Jesúsma tise'panga afe cuintsu avuja'cconga fi'tti'faye. Afesi tise'paja anga'fa.
Avuja'cconga oti'cho
(Mt 27.32-44; Mr 15.21-32; Lc 23.26-43)
17 Mandasi Jesúsja tise avuja'ccoma opipa Gólgota ccotta'cconga ja. Tsa'caen inisecho'cho hevreo aya'fangae, “tsove tsu'tta” qquen su'cho. 18 Tse'ttinga Jesúsma avuja'cconga otipa ccutsian'fa enttingenga. Faesu dos a'ima'qque avuja'cconga otipa ccutsian'fa. Nane fa'emajan Jesús pavefanga, faesumajan tansinfanga ccutsian'fa. 19 Pilatoja tevaen'jema tevaemba ancaeñe manda qquen su'chove:
Jesús Nasareno'su –Israendeccu na'su.
20 Nane Jesúsma oti'ttija canqque'su tsaiqui pporotssisi tsain'bio israendeccu tevaemba ancaen'choma camba afa'je'fa. Tres aya'fangae fae'ngae tsu tevaen'cho –hevreo, griego, latín aya'fangae. 21 Tsa'cansi Chigama afa'su nasundeccu attepa Pilatoma su'fa:
—Tevaenjama: “Israendeccu na'su,” qquen. Tsa'ma bove ñotssi tsu qquen tevaeñe: “Ña gi Israendeccu na'su qquen su'cho a'i.”
22 Tsa'ma Pilatoja su:
—Ña tisu in'janqquia'caen tevaen'choja cuintsu tsa'cañijan.
23 Sundarondeccuja Jesúsma avuja'cconga otipa tise ondiccu'je'cho sarupama attufaencco'fa. Cuatro sundaro tsu tsa'caen isu'fa. Tsa'ma Jesús omba'su ondiccu'jeja anchombi'choa tsu. Uga'choyi tsu pa'fa'cco. 24 Chittaye in'jambipa sundarondeccuja tisupapora su'fa:
—Bove ñotsse jinge chittambe'yi co'fepa atesuye majan tsu gana'me'se.
Tsa'caen tsu tson'fa Chiga Tevaen'jen qquen suqquia'caen: “Tisupapora co'fe ganamba ña ondiccu'je'cho sarupama attufaencco'fa.”
Sundarondeccu tsa'caen tson'jen'ni 25 avuja'cco pporotsse Jesús chanjan ccutsu. Tisei'ccu ccutsu'fa tise que'tte, faesu María –tsa Cleofás pushe, María Magdalena'qque. 26 Jesúsja tise chama attepa ña tise in'jan'cho shondo'suma'qque attepa tise changa su:
—Mama, tsa tsu que du'shuja.
27 Omboe ñanga'qque su:
—Tsa tsu que chanjan.
Tsa'caen susi ñajan tsequiyi tisu ettinga anga cuintsu tseni can'jeñe.
Jesús pa'cho
(Mt 27.45-56; Mr 15.33-41; Lc 23.44-49)
28 Tsa'caen supa Jesúsja osha'choma tayo nani qquen atesuchopa qquen su, Chiga tevaen'jen suqquia'caen tsoñe:
—Tsaqquie'su gi.
29 Nane tse'tti apini inzatssia vino ccutsu. Tsama a'ija isupa chanchanchan'choa'nga tssipoemba hisopo canttini'cconga ejiamba Jesús aya'fanga canjaen'fa. 30 Jesúsja inzatssia vinoma cu'ipa su:
—Pa'cco tsu naniñe.
Tsa'caen supa tsovema puntssamba pa.
Sundaro Jesúsma quiccu'cho
31 Chiga panshaen'cho injienge'cho a'ta pan napijisi israendeccuja in'jan'fambi cuintsu sema'ma'qquia a'ta avuja'cconi ai'vo duse'faye. Nane tsa sema'ma'qquia a'ta tsu ñoa'me ti'tsse'tssia. Tsa'cansi Pilatoma su'fa cuintsu mandaye avuja'cconi duse'fa'chombe ttena'goma ucca'shoye cuintsu junde paye; ucca'shopa ai'voma'qque andian catiye. 32 Tsa'caen mandasi sundarondeccu japa Jesúsi'ccu fae'ngae oti'fa'choma fa'embe ttena'goma ucca'shopa faesumbe ttena'goma'qque ucca'sho'fa. 33 Tsa'ma Jesúsnga catsepa can'fa'nijan tayo pa'chosi ttena'goma ucca'fambi.
34 Tsa'caen uccambipa fae sundaro tise dansan'choi'ccu Jesús utuccu'ttima quiccusi tse'faei'ccuyi tsa'ccu anjampai'ccu sombo. 35 Ña gi attepa vama conda. Ñoa'me attepa gi in'jamba conda que'i'qque pañamba in'jan'faye. Ñoa'me su'cho tsu. 36 Nane tsa'caen tsu Chiga Tevaen'jen suqquia'caen tson'fa qquen su'choma: “Ni fae tsu'ttaveyi'qque ucca'faya'bi tsu.” 37 Toya'caen cca'tti Chiga Tevaen'jenga qquen tsu su: “Tise'panga quiccuye'choma tsu atte'faya.”
Jesúsma a'tu'fa'cho
(Mt 27.57-61; Mr 15.42-47; Lc 23.50-56)
38 Tsa'caen tson'fasi José, Arimatea'su a'ija, Pilatoma iñajan Jesús ai'voma afesi angaye. Joséja Jesúsve in'jan'cho. Tsa'ma israendeccuma dyojopa a'tutsseyi injancho. Pilato mandasi Joséja Jesús ai'voma anga. 39 Toya'caen Nicodemo'qque jipa ñome'bama i, cien librave, mirra ñome'ba aloes ñome'bai'ccu echhoen'choma. Tsa Nicodemo tsu tayoe cose Jesúsi'ccu condase'nga'cho. 40 Joséja Nicodemoi'ccu Jesús ai'voma isupa echhoen'cho ñome'bai'ccu sarupama ño'miamba findi'fa. Tsa'caen tsu israendeccuja pa'choma a'tuye atesu'fa. 41 Jesúsma fi'tti'fa'tti pporotsse quinisisicco jin. Tse'tti cuna atu'tti jin toya a'ima a'tumbi'choa. 42 Tsa atu'ttija pporotssisi tsanga Jesús ai'voma angapa ccuiña'fa tayo sema'ma'qquia a'ta napijisi.