8
Tsa'ma Jesúsja Olivo Ccotta'cconga japa ccaqui a'tasi toequi ji Chiga ettinga. Poiyi'cco a'i tisenga catsesi dyaipa atesiañe ashaen. Atesian'jen'ni Chiga Aya'fama tevaensundeccu, fariseondeccu'qque indipa i'fa pushesuma –tsa'ndu atesumbe faesui'ccu canse'choma. Tse'tti sheque'chombe enttingenga ccutsiamba Jesúsma su'fa:
—Atesian'su, va pushesuja tise tsa'ndu atesumbe faesui'ccu ccuisi attepa gi indipa quenga i'fa. Moisésta tsu ingima manda qquian pushesumajan patui'ccu fi'ttiya'cho. Queja ¿jongoe qquen qui suya?
Tise'paja tsa'caen su'fa Jesúsma qqueñañe in'jamba tise jongoe qquen su'nijan tsai'ccu afopoeñe. Tsonsi Jesúsja puntssamba andenga tivei'ccu tevavaen dyai. Tsa'ma ti'tsse iñajansepoen'fasi Jesúsja asuccocamba su:
—Majan que'i'su egae jinchombi'ta cuintsu o'tie patuma isupa pushesuma ttovaye ashaenjan.
Qquen supa ccase puntssan dyaipa andenga tevavaen. Qquen susi tsendeccuja pañamba jajaye ashaen'fa. Coenzandeccu'ye ashaemba faesu, faesu jaja sefa'fa. Poiyi'cco jaja'fasi Jesúsja tisuyi pushesui'ccu catiye. 10 Tsomba asuccocamba cca'ive me'i'onsi pushesuma attepa su:
—Pushesu, ¿maningae tsu quema afasesundeccuta jaja'fa? ¿Majañi'qque ti que injama'choma somboen'fambi?
11 Tiseja su:
—Na'su, majañi'qque me'i'fa tsu.
Tsonsi Jesúsja su:
—Ña'qque que injama'choma somboeña'bi gi. Ja'ño jaja. Japa ccatsse egae tsinconjama.
Jesús va ande'suma chanjien'su
12 Ccase afapa Jesús aindeccunga su:
—Ña gi va ande'su aindeccuma chanjien'su. Majan ñai'ccu fae'ngae jacan'da sinttia'ye jacambe'yi a'tatssia'ye tsu jacan. Ña tisema chanjiensi tsu ñoa'metsse canse.
13 Tsonsi fariseondeccu tisema su'fa:
—Queja tisune qui afa. Tsa'camba tsu tansintssimbi que su'choja.
14 Jesúsja su:
—Ju, ñajan tisune afa'je. Tsa'ma ñajan mane tisu ji'chove, mani jaya'chove'qque atesusi tsu ña afa'chota ñoa'me tansintssi. Tsa'ma que'ija atesu'fambi qui mane ña ji'chove ni maningae ña jaya'chove'qque. 15 Que'ija a'i injama'choi'ccu asi'ttaemba qui injama'choma somboenqquia'caen ñama afase'fa. Ñajan majameñi'qque injama'choma somboeña'bi gi. 16 Tsa'ma ñajan a'i injama'choma somboen'da gi tansintsse in'jamba somboeña. Nane tisuyija in'jamba tsa'caen tsoña'bi gi. Tsa'ma ñama moe'sui'ccu fae'ngae in'jamba gi tsa'caen tsoña. 17 Que'i manda'cho tevaen'jengata tsu qquen tevaen'cho: “Dos a'i fae'ngatsse afa'fa'nijan in'jaña'cho.” 18 Ja'ñojan ña gi tisune tansintsse afa'su. Ña Yaya ñama moen'su tsu faesu ñane tansintsse afa'su.
19 Jesús tsa'caen susi a'ija iñajampaña'fa:
—¿Mani tsu que yayaja?
Jesúsja su:
—Que'ija ñame atesu'fambi qui ni ña Yayave'qque. Ñame atesucho'choe'can'da qui atesu'faye'can ña Yayave'qque.
20 Jesúsja Chiga ettini can'jemba, Chiganga afe'je'cho corifin'dima ppiña'jen'cho jin'ttinga atesian'jemba tsu tsa'caen su. Tsa'ma majañi'qque tisema indi'fambi toya tisema indiya'cho napimbisi.
“Mani ña ja'nijan tseni jiye osha'fambi qui”
21 Jesúsja ccase afapa su:
—Ña jasi qui que'ija ñame ttatta'faya. Tsa'ma toya egae jinchopa qui pa'faya. Nane mani ña ja'nijan tseni jiye osha'fambi qui.
22 Tsonsi israendeccuja su'fa:
—¿Isha tsu tisuyija paya? Tsa'camba tsu su tise ja'nijan jaye osha'faya'bi.
23 Tsonsi Jesúsja su:
—Que'ija vaccuni'su'fa qui. Tsa'ma ñanda gi sefacconi'su. Que'ija va ande'su qui. Tsa'ma ñajan va ande'sumbi gi. 24 Tsa'camba gi su: Que'ija toya egae jinchopa qui pa'faya. Nane majañi'qque ñame in'jambi'ta toya egae jinchopa qui pa'faya.
25 Tsonsi iñajampaña'fa:
—¿Tsuin'da majan qui queja?
Jesúsja su:
—Tayo gi me'ttia'ye su'a. 26 Toya tsu ti'tsse afaya'cho jin que'i injama'choma somboeña'chone. Ñama moen'su su'choma pañamba gi tsa'caen a'inga ña'qque su. Tise su'choja tansintssi tsu.
27 Jesús tsa'caen susi tise'paja paña'ma atesu'fambi Jesús Chiga Quitsane afa'choma. 28-29 Tsa'cansi Jesúsja su:
—Que'ija ñama avuja'cconga jangiamba qui atesu'faya ñajan Sefaccone Ji'cho A'ive. Atesu'faya qui ñajan tisuyi tsa'caen tsincombi'choa'ma'qque. Tsa'ma ña Yaya ñama moen'su ñai'ccu can'jensi gi ñajan Tise atesian'choma conda. Nane ña Yayaja ñama tisuveyi catimbe ñai'ccu can'jen, ña Tise in'janqquia'caen tson'jensi.
30 Jesús tsa'caen susi tsain'bio a'i tise've in'jan'fa.
Majan Chiga dushundeccu –majan egae tsincon'su aindeccu
31 Tsomba Jesúsja tise've in'jan'cho israendeccunga su:
—Ña qquen susi pañamba in'jan'da qui ñoa'me ñama shondosundeccuve da'faya. 32 Ñoa'me su'choma qui atesu'faya. Tsa'caen atesupa qui ñoa'me ccusha'faya.
33 Tise'paja su'fa:
—Ingita gi Abraham dutssiyendeccu. Minga'ni'qque faesu a'i ingi na'suve dapa ingima mandambi. ¿Ma'caen qui queja “ccusha'faya” qquenjan su?
34 Jesúsja su:
—Ñoa'me gi su poiyi'cco majan egae tsincon'fa'ninda egae tsincon'cho tsu tise'pa na'sia'caen tise'pama manda. 35 Semasundeccuja tsangae fae'ngae can'jen'fambi na'sui'ccu. Tsa'ma na'sumbe dutssi'ye tsu tsangae tise yayai'ccu can'jeña. 36 Tsa'camba Dutssi'ye que'ima ccushaensi qui ñoa'me ccusha'faya. 37 Atesu gi que'ija Abraham dutssiyendeccu qui. Tsa'ma ña su'choma pañambipa qui ñama fi'ttiye in'jan'fa. 38 Ña Yaya ñanga canjaensi gi afa. Tsa'ma que'ija tisu yaya su'choma qui tson'fa.
39 Tsendeccuja su'fa:
—Abraham tsu ingi yaya.
Tsa'ma Jesúsja su:
—Ñoa'me Abraham dutssiyendeccuve'can'da qui tise tsonqquia'caen tson'faye'can. 40 Tsa'ma ñajan Chiga ñama atesian'choma que'inga tansintsse condasesi que'ija ñama fi'ttiye in'jan'fa. Abrahamjan minga'ni'qque tsa'caen tsombi tsu. 41 Nane que'ija tisu yaya tsonqquia'caen qui tson'fa.
Tse'i tise'paja su'fa:
—Ingija yayave mechoa du'shu'fambi gi. Chiga Quitsayi tsu ingi yayaja.
42 Tsonsi Jesúsja su:
—Que'ija ñoa'me Chiga dushundeccuve'can'da qui ñama in'jan'faye'can ñajan Chigane jipa vani can'jensi. Ñajan tisuyi'ta jimbi gi. Tsa'ma Chiga moensi gi ji'cho. 43 ¿Micomba qui ña su'choma ñotsse paña'fambi? Nane ña su'choma pañañe in'jambipa qui paña'fambi. 44 Cocoya na'su tsu que'i yayaja. Que'ija tise'be qui. Tsa'camba qui tise in'jan'choma tsoñe in'jan'fa. Tseyi andema agattointe ja'ño pan cocoya na'suja a'ima fi'ttiye can'jen. Minga'ni'qque tiseja tansintsse su'choma afambi. Nane tiseja tansintsse afaye jinchombi. Aqquia afopoemba tisu in'jan'choma tsu afa. Tiseja afopa'chopa ñoa'me afopoen'su na'su tsu. 45 Tsa'ma ñajan tansintsse afasi que'ija ñame in'jan'fambi. 46 ¿Majan que'i'su qui ñama fae'ccoe egae tsincon'chove attepa iyu'u'faya? Tsa'ma ñajan tansintsse afasi ¿micomba qui ñama paña'fambi? 47 Majan Chigambe'ta tsu Chigane su'choma paña'faya. Tsa'ma que'ija Chigambembipa qui pañañe in'jan'fambi.
Abraham meinte Cristoja can'jen
48 Tsonsi israendeccuja su'fa:
—Ñotsse gi su'fa queja samaritanomba qui cocoyama an'bian.
49 Tsonsi Jesúsja su:
—Ñajan ni fae cocoyave an'biambi gi. Chiga ña Quitsane ñotsse afasi que'ija ñama afase'fa. 50 Nane a'i ñama ñotsse su'faye in'jambi gi. Tsa'ma faesu tsu ñama ti'tsse'tssia've tsoñe in'jan. Tsaja ñoa'me ti'tsse atesu'cho tsu. 51 Ñoa'me gi su majan ña su'choma paña'da minga'ni'qque pa'faya'bi tsu.
52 Tsonsi israendeccuja su'fa:
—Ja'ño gi in'jan'fa cocoyama qui an'bian. Abraham, poiyi'cco Chiga Aya'fama afasundeccu'qque pa'fa. Tsa'ma queja su: “Majan ña su'choma paña'da minga'ni'qque pa'faya'bi.” 53 ¿Tsuin'da ti qui queja ingi yaya Abrahamma ti'tsse'tssia? Tiseja pa. Chiga Aya'fama afasundeccu'qque pa'fa. ¿Majan qui qquen qui in'jan?
54 Jesúsja su:
—Ña tisu patsuye in'jan'choecan'da barembi tsu. Tsa'ma ña Yaya tsu ñama ti'tsse'tssia've tson'su. Tisema qui que'ija “ingi Chiga” qquen su'fa. 55 Tsa'ma que'ija Tisema atesu'fambi qui. Ñajan Tisema atesucho. Atesumbi qquen su'choecan'da gi que'ia'caen afopa'choye'can. Tsa'ma ñajan ñoa'me gi Tisema atesucho. Tise su'choma gi ñotsse paña. 56 Que'i tayopi'su ccashe'ye Abrahamjan ña jiya'choma atteya qquen pañamba avuja. Ja'ño attepa ti'tsse avuja.
57 Tsonsi israendeccuja Jesúsma su'fa:
—¿Toya cincuenta canqque'fave an'biancan qui Abrahamma atte qquenjan suya?
58 Jesúsja su:
—Ñoa'me gi su: Toya Abrahamme meinte, Ña gi.
59 Qquen susi patuma isu'fa Jesúsma ttovaye. Tsa'ma tiseja a'tupa Chiga etti'ye somboin ja.