9
Toya'caen tsu Jesúsja su:
—Ñoa'me gi su, majan que'i'su toya pambi'ta Chiga Quitsa que'i na'suve dapa manda'choma qui atesu'faya. Nane tsequi a'ta osha'choma tsu mandaya.
Jesúsja ccaningae tsu da
(Mt 17.1-13; Lc 9.28-36)
Tsomba seis a'ta pasasi Jesúsja ccotta'cco sefatssia'nga ansundepa Pedro, Santiago, Juanma'qque anga tisupayi can'jeñe. Tseni can'jemba tsendeccu caña'jen'ni Jesúsja ccaningae da. Tise ondiccu'je chhariccotsse chandisu'ccoa'caen tototssie da. Nane majañi'qque va ande'su mappan'su tsa'cantsse totoeñe oshambi. Toya'caen tayopi'su Elías, tayopi'su Moisés attiamba Jesúsi'ccu condase'je'fa. Tsama attepa Pedroja Jesúsma su:
—Atesian'su, ñotsse gi vani can'jen'fa. Tsao'ña'faya gi tres tsa'ocho'ccoe –fae'cco quembe, faesuja Moisésmbe, faesuja Elíasmbe.
Nane shondosundeccuja poiyi'cco ñoa'me dyo'fa. Tsa'camba Pedroja jongoesu qquen suye in'jaembiosi injanga afa. Qquen su'je'ni unjimba'cco tise'pama picco. Piccosi tsa unjimba'cco'ye aya'fa afa'choma paña'fa qquen su'choma:
—Va tsu ña in'jan'cho Dutssi'ye. Tisema paña'faja.
Unjimba'cco pasasi tse'faei'ccuyi camba faesu a'ive atte'fambi. Jo'su Jesúsveyi atte'fa.
Tsa'caen tsomba ccotta'cco'ye ande jipa Jesús tisema shondosundeccuma manda cuintsu tise'pa atte'choma condambe can'faye. Ja'i Sefaccone Ji'cho A'i papa ccase qquendyasi condaseye ñotssi. 10 Tsa'caen mandasi condambeyi can'fa. Tsa'ma tisupayi iñajampañacco'fa Jesús su'chone “papa ccase qquendyaya” qquen susi. 11 Tsa'caen asi'ttaemba Jesúsma iñajampaña'fa:
—¿Mingasi tsu Chiga manda'choma atesiansundeccuja “Elías tsu Cristoma o'tie jiya” qquenjan su'fa?
12-13 Qquen iñajampaña'fasi Jesúsja su:
—Ñoa'me tsu Elíasja o'tie jiya'cho pa'ccoma ñoñañe. Tsa'ma ñanda gi su tayo tsu Elíasja ji. Jisi a'ija tisema osha'choe ma'caen in'jangae tson'fa. Nane Chiga Tevaen'jen tisene suqquia'caen tsu tisenga tson'fa. Toya'caen ¿jongoesu qquen tsu Chiga Tevaen'jenjan su Sefaccone Ji'cho A'ine? Nane tiseja chigayepa vanaña'cho, qquen tsu tevaen.
Shanccopajasheve da'cho du'shu
(Mt 17.14-21; Lc 9.37-43)
14 Tsa'caen supa ccotta'cco'ye andepa tisema shondosundeccuni ji'fa. Jipa tsendeccunga a'i bojin sheque'choma atte'fa. Nane Chiga manda'choma atesiansundeccu can'jemba tsendeccui'ccu condase'je'fa. 15 Tsomba tse'i Jesúsma attepa can'boen'fa. Can'boemba butto'fa tisema chigambiañe. 16 Chigambian nanimba Jesúsja tisema shondosundeccuma iñajampaña:
—¿Jongoesu qquen qui condase'fa jondeccui'ccu?
17 Tsonsi fa'e tse'tti canjen'suja su:
—Atesian'su, vani gi i ña du'shuma, cocoya ca'nisi ayafambie da'choma. 18 Nane tise mani jaca'ni'qque cocoya indisi andenga amppi. Amppipa tse'ttinga aya'fae'qque ttottomboemba tte'ttoma tsai indipa ai'vo ishopa pa'je. Tayo gi iñajan quema shondosundeccu cuintsu cocoyama joqquitssiañe. Tsa'ma osha'fambi.
19 Jesús pañamba su:
—¡Ay, que'ija injienge'fambi! ¿Min'ge'e gi que'i'ccuta can'jeña? ¿Min'ge'e gi tsuin'da angacaña? ¡I'faja du'shuma!
20 Tsonsi i'fa. I'fasi cocoya Jesúsma attepa du'shuma indi pan'jaen. Tsa'caen pan'jaensi du'shu andenga amppipa mutsinomba aya'fae ttottomboemba pa. 21 Pasi Jesúsja tsambe yayama iñajampaña:
—¿Minguite tsu jova'caen dapa canse?
Du'shumbe yayaja su:
—Chuitepie tsu jova'caen dapa canse. 22 Nane tsain'bitsse cocoya ña du'shuma si'ngenga, na'enga amppiamba fi'tti qquen tsincon. Tsa'cansi que osha'ta ingima mende'yepa fuiteja.
23 Jesúsja su:
—¿Jongoesie qui su “osha'ta”? Nane pa'cco tsu oshayeya tise in'jan'nijan.
24 Tsonsi du'shumbe yayaja fundondo'e afa:
—In'jan gi ñajan. ¡Ñama fuiteja ña ti'tsse in'jañe!
25 Tsa'caen su'je'ni ti'tsse'o a'i bojisi Jesús attepa cocoyama iyu'upa su:
—Cocoya, ayafambie, tsonsinambie tsonqque'su, ña gi manda joqquitssija va du'shu'ye. Ccatsse tisenga ca'nijama.
26 Tsa'caen susi cocoyaja fundopa du'shuma ccase pan'jaemba somboin ja. Tsa'caen jasi du'shuja paqquia'caen ccui. Tsonsi cca'ija su'fa:
—¡Tayo tsu pa'ya!
27 Tsa'ma Jesús du'shu tive'ye indipa qquitssa jangian. Jangiansi du'shuja jangi ccutsu.
28 Tsa'caen tsomba Jesús tsa'onga ca'nisi tisema shondosundeccu tisupayi tisei'ccu can'jemba iñajampaña'fa:
—¿Ma'camba gi ingija cocoyama joqquitssiañe osha'fambi?
29 Qquen su'fasi Jesúsja su:
—Tsesu cocoyamajan ambe'yi Chigama iñajamba tsu joqquitssianqque'su. Tsa'caen tsombija joqquitssiañe oshaya'bi.
Jesús tisu paya'chone ccase conda
(Mt 17.22-23; Lc 9.43-45)
30-31 Tsa'caen tsomba tse'ttie sombopa Galileangae panshan'fa. Jesúsja tisema shondosundeccuma atesian'jemba in'jambi majañi'qque paña'faye tise ja'chove. Tsa'caen atesian'jemba tise paya'chone qquen condase:
—Sefaccone Ji'cho A'ima indipa tsu afe'faya aindeccunga cuintsu fi'tti'faye. Tsa'ma fi'tti'fasi papa tres a'tangae gi ccase qquendyaya.
32 Tsa'ma tise'paja jongoesu qquen su'chove atesu'fambi. Tsa'camba Jesúsma ti'tsse iñajampañañe dyojo'fa.
¿Majan tsu ti'tsse'tssia?
(Mt 18.1-5; Lc 9.46-48)
33 Tsa'caen sú japa Capernaum canqquenga napi'fa. Napipa tsa'onga ca'nimba Jesúsja iñajampaña:
—¿Jongoesu qquen qui que'ija tsaiquingae condase ji'fa?
34 Tsa'ma tise'paja afa'fambi, tsaiquingae qquen condasepa: “¿Majan te ingi doce'su ti'tsse joccapitssia?”
35 Tsa'caen afa'fambisi Jesúsja dyaipa tsa docema ttu'sepa su:
—Majan que'i'su ti'tsse joccapitssia've daye in'jan'da tsu cca'ima bove omba'suya. Tsaja cca'ima coira'suya.
36 Tsa'caen supa Jesúsja du'shuma ttu'sepa tise'pa enttingenga ccutsian. Tsomba du'shuma munsin dyaipa su:
37 —Majan a'i ña iniseningae afayepa du'shu qquen'cho'ccoa'ma ñotsse in'jan'da ñama'qque tsu ñotsse in'jan. Toya'caen majan ñama ñotsse in'jan'da jo'su ñameñi in'jambi. Tsa'ma ñama moen'suma'qque tsu in'jan.
Majan chi'gambi'ta fuite'su tsu
38 Tsonsi Juanjan su:
—Atesian'su, atte'fa gi fae a'i que inisema afapa cocoyama joqquitssian'jen'choma. Tsa'ma ingi'ccu jacambisi gi tisema se'pi'fa.
39 Qquen susi Jesúsja su:
—Se'pimbe can'faja. Majan ña inisema afapa ñotsse canjaen'da tsaja ja'i ñama egae afaye oshaya'bi. 40 Nane majan ingima chi'gambi'ta ingima fuite'su tsu. 41 Majan a'i ñame in'jamba que'inga ñotsse afe'ninda Chigaja tsanga ñotsse afeya. Nane que'ija Cristombe a'i qquen in'jamba aqquia tsa'ccuma cui'ña'a'qque ñotsse tsu isuya.
Egae tsincon'chone condase'cho
(Mt 18.6-9; Lc 17.1-2)
42 Majan va ñame in'jan'cho du'shuma egae tsoñe in'jaen'ninda bove ñotssi tsu tisema toya tsa'caen in'jaembite rande sunda'cho patuma tise tsifonga tandamba mar singu'ccunga andeccoemoeñe. 43 Tisu tiveyi quema egae tsincoñe in'jaen'ninda bove ñotssi tsu chattuye. Nane bove ñotssi tsu faefa'su tivei'ccuyi Chiga sefacconga ca'nimba canseye poifa'su tivei'ccu cococcuni si'nge anchanda'je'chonga catiyesa'ne. 44 Tsenijan minsin'qque pa'masia, si'nge'qque paya'bi. 45 Toya'caen que tsu'tte quema egae tsincoñe in'jaen'ninda bove ñotssi tsu chattuye. Nane bove ñotssi tsu faefa'su tsu'ttei'ccuyi Chiga sefacconga ca'nimba canseye poifa'su tsu'ttei'ccu cococcuni si'nge anchanda'je'chonga catiyesa'ne. 46 Tsenijan minsin'qque pa'masia, si'nge'qque paya'bi. 47 Nane que tso'fe'qque quema egae tsincoñe in'jaen'ninda bove ñotssi tsu tsefama tssan'jañe. Nane bove ñotssi tsu faefa'su tso'fei'ccuyi Chiga sefacconga ca'nimba canseye poifa'su tso'fei'ccu cococcuni si'nge anchanda'je'chonga catiyesa'ne. 48 Tsenijan minsin'qque pa'masia, si'nge'qque paya'bi. 49 Nane tsenijan poiyi'cco tsu si'ngenga ansiange'faya.
50 Patu ansin tsu ñotssi. Tsa'ma patu ansi'ñe ansin tssutssu catiye'ninda ¿ma'caen tsu ccase ansinpave daya? Que'ija ansinpapa ñotsse canse'faja. Tisupaporai'ccu opatsse ñotsse canse'faja.