24
Chiga ettima asitta'faya'cho
(Mr 13.1-2; Lc 21.5-6)
Jesús Chiga etti'ye sombopa jayisi tisema shondosundeccu catsepa tsa Chiga ettine Jesúsi'ccu condaseye ashaen'fa. Condasesi Jesús tise'pama pañamba su:
—¿Va tsa'oma ti qui atte'fa? Ñoa'me gi su: Ni fae patuyi'qque faesu patumbe ombani ottaya'bi tsu. Pa'ccoma tsu asitta'faya'cho.
Osefaeña'cho a'tane canjaen'cho
(Mr 13.3-23; Lc 21.7-24; 17.22-24)
Olivo ccotta'cconi japa Jesús tisuyi dyaisi tisema shondosundeccu catsepa a'tutsse iñajampaña'fa:
—Chigáne inginga condaja ¿minga'ni tsu que suqquia'caen tsoña'cho? ¿Jongoesuma attepa gi que na'suve dapa jiña'chove atesu'faya? ¿Jongoesuma attepa gi osefaeña'cho a'ta napiji'chove atesu'faya?
Qquen iñajampañasi Jesús su:
—Injama'tse majandeccu que'ima afopoemba qqueñasa'ne. Chigaja ñama moen a'ima ccushaen'suve. Tsa'ma tsain'bio a'i tsu jipa: “Ña gi Chiga in'jan'cho Cristo” qquen afopoen'faya. Qquen supa tsain'bio a'ima qqueña'faya. Toya'caen geraen'jen'fa'choma pañamba ja'i geraen'faya'choma paña'an'qque dyombe can'faja. Tsaveqque'su tsu. O'tie tsu tsa'caen tsoña'cho. Tsa'ma tse'faei'ccuyi osefaeña'bi. Fae ande'su faesu ande'sui'ccu iyicco'faya'cho. Fae na'su faesu na'sui'ccu iyiccopa geraen'faya'cho. Cca'tti, cca'tti aindeccuja qquipoe'su'faya. Osha'cho paqque'sunga setsaye'faya. Ande'qque cca'tti, cca'tti oya'jeya. Tseyi du'shuma tteyaeñe ashaenqquia'caen tsu vanaen'jeña. Tsaja aqquia ashaen'jen'cho tsu.
Tsomba que'ima indipa vanaen'faya. Vanaemba fi'tti'faya. Que'i ñame in'jansi poi ande'su a'i tsu que'ima chi'ga'faya. 10 Tsonsi tsain'bio a'i ñame in'jan'chondeccu vana'jemba tsu ñama chi'ga'faya. Nane ñama chi'gapa cca'i ñame in'jan'chondeccuma'qque chi'gapa afe'faya cuintsu fi'tti'faye. 11 Afopa'cho Chiga Aya'fama afasundeccu'qque afopoemba tsain'bio a'ima qqueña'faya. 12 Injantssia a'i tsa'caen ti'tsse egae tsincomba tsu tisupapora injancco'fa'choma antte'faya. 13 Tsa'ma majan ta'etssia injama'chopa osefaeña'gae anttembe'yi in'jan'da tsu ccushaya. 14 Toya'caen va Chiga aindeccuve daya'chone ñotsse condase'choma poi andenga japa condasesi poi ande'su aindeccu paña'fasi tsu osefaeña'cho napiya.
15-16 Tayopi'su Chiga Aya'fama afa'su Daniel egae dyoña'sune condase. Tsa dyoña'su napipa tsangae tsu dañoña. Majan Jerusaléni can'jen'ni tsa su'cho Chigai'ccu cachuicco'jeccuni ca'nisi atte'ta ccotta'cconga japa tsu ccuya'faya'cho. (Va tevaen'jema camba afa'su ñotsse in'janjan.) 17 Nane majan tsao'cco omba'su ppappacconi can'jen'da tsosiccuni'su cuartonga jongoesuve isuye andembe'yi tsu japa ccuya'faya'cho. 18 Majan nasipani can'jen'da tsaoni tise sarupave jimbe'yi tsu japa ccuya'faya'cho. 19 Va'cha pushesundeccuja majan suri, majan du'shuma chochoen'jen'cho'qque. Tsequi a'ta tsu vana'faya. 20 Nane Chigama iñajaña'cho cuintsu ni sanfainte ni sema'ma'qquia a'ta tsa ccuyaya'cho a'ta napisa'ne. 21 Nane sanfainte, sema'ma'qquia a'ta tsesu a'ta napi'ninda ñoa'me tsu a'i ti'tsse vana'faya. Nane andeve agattointe ashaen'cho ja'ño'qque a'ija tsa'caen vana'fambi. Jai'ngae'qque a'i tsa'caen ccase vana'faya'bi. 22 Nane Chiga tsa'caen vanaña'cho a'tave agattoccoeyi anttembiecan'da ñoa'me tsu poi a'i pa'faye'can. Tsa'ma Chigaja Tise ttu'se'cho aindeccuma ccushaeñe in'jamba tsa'caen vanaña'chove agattoccoeyi antte panshaen vana'fasa'ne.
23 Tsa'cansi que'inga majan a'i: “Que canjan, va'tti tsu Cristoja can'jen”; tsambi'ta: “Que canjan, tseni tsu can'jen,” qquen su'ni'qque tisema paña'fajama. 24 Nane afopa'cho cristondeccu, afopa'cho “Chiga Aya'fama afasundeccu” tsu attian'faya. Attiamba ñoa'me ti'tsse'tssia canjaen'cho, osha'cho agattoen'choma'qque tsu canjaen'faya a'ima qqueñañe. Nane osha'ta tsu Chiga ttu'se'chondeccuma'qque qqueña'faya. 25 Tsa'caen toya tsombi'te gi que'inga conda que'i injan'jen'faye. 26 Tsa'cansi majan que'inga: “Cristo tsu a'i menia can'jen,” qquen su'ni'qque tseni ja'fajama. Tsambipa: “Va tsa'o enttinge'su cuartoni Cristoja can'jen,” qquen su'ni'qque tise'pama paña'fajama. 27 Nane Sefaccone Ji'cho A'i ñoa'me jiya'cho tsu qquen: Tsanda chiga sombo'jene chiga amppi'jeni'qque veyaensi atteqquia'caen tsu Cristo jisi poiyi'cco a'i tisema fae'ngatsse atte'faya. 28 A'i pa'cho ai'vo ccui'chonga ccompana boqquia'caen tsu poiyi'cco in'jan'chondeccu Na'sunga bo'faya.
Sefaccone Ji'cho A'i ccase jiya'cho
(Mr 13.24-37; Lc 21.25-33; 17.26-30, 34-36)
29 Tsequi a'ta vana'jen'cho pasasi coejechiga tsu si'ame daya. Cose'suchiga'qque chanjuña'bi. Sefacconi'su o'fe'qque amppi'faya. Nane pa'cco sefacconi'su jincho'cho'qque oya'faya. 30 Tsa'caen tson'jen'ni tsu Sefaccone Ji'cho A'i jiña'chove canjaen'choja attiaña. Tsa'caen sefaccone attiansi poi ande'su aindeccu attepa i'na'faya. Nane Sefaccone Ji'cho A'i sefacconi'su unjimba'cco'ye dyai jiñasi poiyi'cco tsu tisema atte'faya. Ñoa'me joccapitssia a'tatssiai'ccu jiñamba 31 tisema sefacconi'su shondosundeccuma tsu mandamoeña. Nane moensi jeña'choma quia'me jeñamba poi biani'su andeni japa Cristo ttu'sepa in'jan'chondeccuma tsu i'nga'faya. Nane sefacco já ccutsuni'qque japa i'nga'faya.
32 Higuera tetachojima camba atesu'faja. Ttemba cuname sombosi ccaqueje'qque chu'pasi coejefave daji qquen qui in'jan'fa. 33 Tsa'caen que'i ña su'choma attepa qui in'jan'faya ña jiya'chove ca'tsa napiji. 34 Ñoa'me gi su: Ja'ño cansesundeccu toya pa sefambi'te tsu pa'cco ña su'choja napiya. 35 Nane sefacco, ande'qque pasaya. Tsa'ma ña aya'faja pasaya'bi. Ñoa'me su'cho tsu. Ña suqquia'caen tsu daya.
36 Tsa'ma maqui a'ta ma'can horani jiya'chove majañi'qque atesu'fambi. Nane Chigama sefacconi'su shondosundeccu, ni ña, Chiga Dutssi'ye'qque gi atesumbi. Tsamajan Chiga Quitsayi tsu atesucho.
37 Tayopi'su Noé can'jeinte tsinconqquia'caen tsu ña ccase jiqui tson'faya. 38 Nane Noé tsa'o shavonga otse'cho a'tangae tayopi'su a'ija an'jemba cui'je'fa. Tsandie tsu pushe'fa. Pushesu tsu tsa'ndu'fa. Tisupa dushundeccuma'qque antte'fa. 39 Tsa'caen atesumbe injanga canse'fa'ni na'en jipa poiyi'ccoma tsangae picco cati. Tsa'caen tsu a'ija Chigave in'jambe injanga canse'faya ña Sefaccone Ji'cho A'i jiya'ngae. 40 Nane tsequi a'ta dos tsandie nasipani sema'jen'fa'choma fae'ccoma angapa faesumajan catiya. 41 Dos pushesu'qque fae'ngae sunda'je'fa'choma fae'ccoma angapa faesumajan catiya.
42 Tsa'cansi ñotsse qquendyaqquia'caen ronda'je'faja. Atesu'fambi qui maqui a'ta que'i na'su jiya'chove. 43 Ñotsse in'jan'faja: Tsa'o na'suja ccanamba mi'getssi horani cose jiya'chove atesu'choecan'da ñoa'me tsu bittapa caña'jeñe'can tise tsa'o'suma cca'nasa'ne. 44 Que'i'qque tsa'caen bittapa caña'jenqquia'caen ronda'je'faja que'i in'jambi'te Sefaccone Ji'cho A'i jisa'ne.
Ñotssia sema'su –ega sema'su
(Lc 12.41-48)
45 Tsa'cansi ¿majan tsu ño'a injama'pa semoen'su? ¿Majan tsu ño'aña cuintsu tise na'su tisema in'jamba mandaye poiyi'cco semasundeccunga tise'pa anqque'suma aña'cho hora napi'ninda cuintsu afeye? 46 Nane avujatssiya tsu tsa semoen'su, tise na'su toequi jisi na'su mandaqquia'caen tson'da. 47 Nane ñoa'me gi su: Na'su mandaqquia'caen tsonsi attepa tsu pa'cco tisu an'bian'choma tsanga afeya cuintsu coiraye. 48 Tsa'ma tsa semoen'su ño'ambi'ta tise na'su uta jiya'bi qquen tsu in'jan. Nane na'su uta jiya'bi qquen in'jamba 49 semasundeccuma ma'ppipa ccusipasundeccui'ccu tsu fae'ngae amba cu'i. 50 Tsa'caen tson'jemba tise in'jambi'te tsu tise na'su condambe'yi jiya. 51 Jipa iyicca'yepa quia'me tsa semoen'suma ma'ppiya. Ma'ppipa tsu tisema tsangae catiya cuintsu ño'ame attiamba afopoensundeccui'ccu fae'ngae vanañe. Tseni tsu i'na'faya. Ñoa'me ttun'dundu'je'e iyicca'yepa i'na'faya.