18
Ndyaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ Jesús preso
Ndye nchcuiꞌ Jesús chaꞌ biꞌ loꞌo nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱, liꞌ ngutuꞌu Jesús ndyaa yu loꞌo nguꞌ. Nteje tacui nguꞌ ndyaa nguꞌ ca chaca tsuꞌ staꞌa̱ Cedrón, sca staꞌa̱ lati nu nscua toꞌ quichi̱ Jerusalén. Tacalaꞌ xi lo yuu nde biꞌ su ndiꞌi̱ xi yaca cuiñii jiꞌi̱ nguꞌ, ca biꞌ ndyaa Jesús loꞌo nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱. Loꞌo nu Judas nu cua ndyujuiꞌ cresiya jiꞌi̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ cuxi ni, loꞌo Judas jlo tiꞌ mala su ndyaa nguꞌ, chaꞌ cua tyu̱u̱ quiyaꞌ ndyuꞌu tiꞌi̱ nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ loꞌo Jesús ca biꞌ. Biꞌ chaꞌ ndyaa loꞌo Judas jiꞌi̱ sca taju sendaru loꞌo policía nu nda nguꞌ tlyu jiꞌi̱ ndyaa, la cuiꞌ sti joꞌó nu laca loo biꞌ loꞌo nguꞌ fariseo. Loꞌo xee lámpara, loꞌo quiiꞌ quityee, loꞌo chcua̱ cusu̱u̱ ntucua yaꞌ nguꞌ ndyaa nguꞌ. Liꞌ ndyaa loꞌo Judas jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ ca su ndiꞌi̱ yaca cuiñii biꞌ. Jlo tiꞌ Jesús lcaa chaꞌ nu ngaꞌa̱ chaꞌ cuaꞌni nguꞌ loꞌo yu, biꞌ chaꞌ ndyaa yu ndyacua tyaꞌa yu loꞌo nguꞌ xñaꞌa̱ biꞌ tyucui̱i̱ su lijya̱ nguꞌ. Liꞌ nchcuane Jesús jiꞌi̱ nguꞌ:
―¿Ti jiꞌi̱ lijya̱ ma̱ yaana ma̱? ―nacui̱ yu jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ.
―Jiꞌi̱ Jesús, nguꞌ Nazaret, biꞌ laca nu nclyana ya jiꞌi̱ ―nacui̱ nguꞌ.
―Naꞌ laca̱ biꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ liꞌ.
Loꞌo juaꞌa̱ stuꞌba ti ndu̱ Judas loꞌo nguꞌ, nu Judas nu cua ndyujuiꞌ cresiya jiꞌi̱ Jesús jiꞌi̱ nu nguꞌ xñaꞌa̱ biꞌ. Loꞌo cua nchcuiꞌ Jesús chaꞌ: “Naꞌ laca̱ biꞌ”, nacui̱ yu, hora ti ngutaꞌa̱chu̱ꞌ nguꞌ liꞌ, ndyaa stii nguꞌ lo yuu. Chaca quiyaꞌ nchcuane Jesús jiꞌi̱ nguꞌ:
―¿Ti jiꞌi̱ nclyana ma̱ ndyaꞌa̱ ma̱? ―nacui̱.
―Jiꞌi̱ Jesús, nguꞌ Nazaret, yu biꞌ laca nu ntiꞌ ya ―nacui̱ nguꞌ.
―Cua ni naꞌ jiꞌi̱ ma̱ tsa̱ chaꞌ naꞌ laca̱ biꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ liꞌ―. Si jnaꞌ ti ntiꞌ ma̱, ta ma̱ chacuayáꞌ tyaa laja ti nu xaꞌ la nguꞌ tyaꞌa ndyaꞌa̱ naꞌ re.
Nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ juaꞌa̱, chaꞌ caca ñiꞌya̱ nu cua nchcuiꞌ ca Jesús loꞌo ycuiꞌ Ndyosi Sti yu, nu loꞌo cua nacui̱ yu ndiꞌya̱: “Ni tsaca ñati̱ nu cua nda nuꞌu̱ ꞌna, ná ngunaꞌ nguꞌ ꞌna”. 10 Liꞌ ngulo Simón Pedro xlyu cusu̱u̱ nu ngaꞌa̱ siiꞌ, ngujuiꞌi̱ Pedro xlyu jiꞌi̱ nguꞌ, ngusiꞌyu cuꞌ jyaca̱ laꞌa tsuꞌ cui̱ sca nu naa Malco; msu jiꞌi̱ xuꞌna sti joꞌó laca biꞌ. 11 Hora ti nchcuiꞌ Jesús loꞌo Pedro:
―Xcoꞌo clya xlyu cua hi̱ neꞌ quiji̱. Na cua nda ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ chacuayáꞌ jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ xcubeꞌ nguꞌ ꞌna. ¿Ha ná tsoꞌo chaꞌ juaꞌa̱ caca ꞌna ntiꞌ nuꞌu̱?
Ndu̱ Jesús nde loo xuꞌna sti joꞌó
12 Cua ngua liꞌ, loꞌo nu sendaru, loꞌo xuꞌna sendaru, loꞌo policía jiꞌi̱ nguꞌ judío, ntejeyaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús, tachaa ngusca̱ꞌ nguꞌ jiꞌi̱ yu liꞌ. 13 Clyo ndyaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ yu slo sca nu cusuꞌ nu naa Anás, sti laa Caifás nu ngua xuꞌna sti joꞌó yija̱ biꞌ. 14 La cuiꞌ Caifás ngua nu nda chaꞌ loꞌo nguꞌ judío tya tsubiꞌ la chaꞌ caca tsoꞌo la xi jiꞌi̱ nguꞌ quichi̱ masi cajaa sca ñati̱, chaꞌ ná ntsuꞌu chaꞌ cajaa lcaa ñati̱ liꞌ.
Ndyutsi̱i̱ Pedro chaꞌ tyuloo jiꞌi̱ Jesús slo ñati̱
15 Ndyaꞌa̱ Simón Pedro lcaꞌa̱ jiꞌi̱ Jesús tyijyuꞌ ti. Loꞌo juaꞌa̱ chaca nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ Jesús, loꞌo nu quiꞌyu biꞌ lcaꞌa̱ jiꞌi̱ Jesús. Ndyuloo tsoꞌo nu biꞌ jiꞌi̱ sti joꞌó Anás, biꞌ chaꞌ ndyaa lcaꞌa̱ jiꞌi̱ Jesús ca nde niꞌi̱ tlyu, nu laca toꞌ tyi sti joꞌó biꞌ. 16 Pana ndyanu Pedro nde liyaꞌ; biꞌ chaꞌ ndyaa nu chaca, ndyaa nchcuiꞌ loꞌo sca nu cunaꞌa̱ cuaꞌ nu ndu̱ cua̱ toniꞌi̱. Liꞌ ndyaa loꞌo jiꞌi̱ Pedro nde niꞌi̱. 17 Nacui̱ nu cunaꞌa̱ cuaꞌ nu ndu̱ toniꞌi̱ biꞌ jiꞌi̱ Pedro:
―¿Ha loꞌo nuꞌu̱ ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ yu jua lacua? ―nacui̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ jiꞌi̱.
―Siꞌi naꞌ ―nacui̱ Pedro.
18 Laja liꞌ nu nguꞌ msu loꞌo nguꞌ policía biꞌ, cua nguxtyuꞌu nguꞌ quiiꞌ nchcubiꞌ nde biꞌ, chaꞌ tlyaꞌ tsa; ndu̱ nguꞌ toꞌ lquiiꞌ biꞌ, chaꞌ caca chcatsu̱ nguꞌ. Loꞌo Pedro ndu̱ loꞌo nguꞌ biꞌ liꞌ, chaꞌ loꞌo ntiꞌ caca chcatsu̱ tiꞌ toꞌ lquiiꞌ.
Nchcuane sti joꞌó nu laca loo jiꞌi̱ Jesús
19 Nchcuane sti joꞌó nu laca loo jiꞌi̱ Jesús liꞌ:
―¿Tilaca laca nu ndyaca tsaꞌa̱ jinuꞌu̱? ¿Ñiꞌya̱ chaꞌ laca nu ncluꞌu nuꞌu̱ jiꞌi̱ nguꞌ?
20 Liꞌ nguxacui̱ Jesús chaꞌ jiꞌi̱ sti joꞌó biꞌ:
―Lcua ti seꞌi̱ su ndyaꞌa̱ naꞌ, liñi nchcuiꞌ naꞌ loꞌo nguꞌ ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu cuna lcaa ñati̱ ―nacui̱ yu―. Masi neꞌ laa sube ti, masi neꞌ laa tlyu, lcaa su ndyuꞌu tiꞌi̱ nguꞌ judío, ca biꞌ nguluꞌu naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ; ni sca quiyaꞌ ná nchcuiꞌ naꞌ cuaana ti loꞌo nguꞌ. 21 ¿Ni chaꞌ laca nchcuane nuꞌu̱ jnaꞌ? Cuachaꞌ nuꞌu̱ jiꞌi̱ ñati̱ nu cua ndyuna chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ ni chaꞌ nda naꞌ loꞌo nguꞌ biꞌ. Jlo tiꞌ nguꞌ lcaa chaꞌ nu nguluꞌu naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ.
22 Loꞌo nchcuiꞌ Jesús juaꞌa̱, liꞌ ngujuiꞌi̱ yaꞌ sca policía tuꞌba yu:
―Ná tsoꞌo xacui̱ nuꞌu̱ chaꞌ juaꞌa̱ jiꞌi̱ sti joꞌó nu laca loo ―nacui̱ policia liꞌ.
23 ―Si cuxi ti nchcuiꞌ naꞌ ngua tiꞌ ma̱, cuachaꞌ clya ma̱ ꞌna ni chaꞌ cuxi laca biꞌ ―nacui̱ Jesús liꞌ―. Pana cua nchcuiꞌ naꞌ chaꞌ liñi loꞌo ma̱. ¿Ni chaꞌ laca ngujuiꞌi̱ yaꞌ ma̱ tuꞌba naꞌ liꞌ? ―nacui̱ Jesús.
24 Liꞌ ngulo nu cusuꞌ Anás cña jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ tyaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ Jesús, ñaꞌa̱ ndyaaca̱ꞌ ti, slo Caifás, nu laca xuꞌna sti joꞌó biꞌ.
Tya chaca quiyaꞌ ná ntajaꞌa̱ Pedro ta chaꞌ liñi loꞌo nguꞌ
25 Laja liꞌ ndu̱ Pedro toꞌ lquiiꞌ chaꞌ caca chcatsu̱ tiꞌ. Nchcuiꞌ nu xaꞌ ñati̱ nu ndiꞌi̱ nde biꞌ loꞌo Pedro liꞌ:
―¿Ha loꞌo nuꞌu̱ ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ yu jua?
Ná ntajaꞌa̱ Pedro ta chaꞌ liñi loꞌo nguꞌ.
―Ná loꞌo naꞌ ―nacui̱.
26 Loꞌo nde biꞌ ndiꞌi̱ sca msu jiꞌi̱ xuꞌna sti joꞌó biꞌ, la cuiꞌ tyaꞌa loꞌo nu ngusiꞌyu cuꞌ Pedro jyaca̱ biꞌ. Nchcuiꞌ msu biꞌ loꞌo Pedro liꞌ:
―¿Ha ná cua naꞌa̱ naꞌ hi̱ tsaca quiyaꞌ tsa̱ loꞌo ndyaa nuꞌu̱ loꞌo yu jua neꞌ yaca cuiñii biꞌ? ―nacui̱ msu biꞌ.
27 Xaꞌ nchcuiꞌ Pedro chaꞌ ná loꞌo ndyaa, loꞌo la cuiꞌ hora liꞌ ngusiꞌya ndyeꞌe.
Ngua cuayáꞌ jiꞌi̱ Jesús slo Pilato
28 Liꞌ ngutuꞌu nguꞌ slo Caifás, ndyaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ Jesús ca su ndiꞌi̱ nu gobernador romano nu naa Pilato. Cua cuxee ti ndyaca liꞌ, biꞌ chaꞌ ná ntajaꞌa̱ nu nguꞌ judío biꞌ tyatí̱ nguꞌ neꞌ niꞌi̱ jiꞌi̱ gobernador; tacati tsa nduꞌni nguꞌ biꞌ xquiꞌya taꞌa. Ngua tiꞌ nguꞌ chaꞌ quiñuꞌu̱ chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ si tyatí̱ nguꞌ neꞌ niꞌi̱ jiꞌi̱ nguꞌ xaꞌ tsuꞌ, chaꞌ ná ntsuꞌu chacuayáꞌ cacu nguꞌ si̱i̱ taꞌa biꞌ liꞌ; 29 biꞌ chaꞌ ngutuꞌu nu naa Pilato, nu laca gobernador biꞌ, ndyaa slo nguꞌ judío chaꞌ xcuane jiꞌi̱ nguꞌ ndiꞌya̱:
―¿Ni quiꞌya ngusta ma̱ hichu̱ꞌ yu re? ―nacui̱ Pilato jiꞌi̱ nguꞌ.
30 Liꞌ nguxtyacui nguꞌ chaꞌ loꞌo Pilato:
―Si ná ntsuꞌu quiꞌya jiꞌi̱ yu, ná ca̱a̱ loꞌo ya jiꞌi̱ yu slo nuꞌu̱, cusuꞌ ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱.
31 ―Yaa loꞌo ma̱ jiꞌi̱ yu re chaꞌ cuaꞌni cuayáꞌ ma̱ jiꞌi̱ yu cuentya jiꞌi̱ chaꞌ cusuꞌ nu ntsuꞌu jiꞌi̱ ycuiꞌ ca ma̱ ―nacui̱ Pilato jiꞌi̱ nguꞌ liꞌ.
Nguxacui̱ nu nguꞌ judío biꞌ chaꞌ jiꞌi̱ Pilato liꞌ:
―Ná ntsuꞌu chacuayáꞌ jiꞌi̱ ya chaꞌ cujuii ya jiꞌi̱ sca ñati̱ juaꞌa̱, chaꞌ nguꞌ judío laca ya ―nacui̱ nguꞌ.
32 Loꞌo nguaꞌni nguꞌ juaꞌa̱, liꞌ ngutuꞌu tucua chaꞌ nu cua nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ, ñiꞌya̱ ñaꞌa̱ cajaa ycuiꞌ ca. 33 Liꞌ nguxtyu̱u̱ Pilato ndyaa toniꞌi̱ jiꞌi̱, ngusiꞌya jiꞌi̱ Jesús chaꞌ tya̱a̱ slo:
―¿Ha nuꞌu̱ laca rey nu laca loo jiꞌi̱ nguꞌ judío? ―nacui̱ Pilato jiꞌi̱ Jesús.
34 Nchcuiꞌ Jesús loꞌo nu cusuꞌ biꞌ liꞌ:
―¿Ha chaꞌ nguaꞌya hique ycuiꞌ ca nuꞌu̱ laca chaꞌ cua? ¿Ha xaꞌ ñati̱ ndachaꞌ jinuꞌu̱ chaꞌ juaꞌa̱ laca naꞌ? ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ Pilato.
35 ―¿Ha nguꞌ judío laca naꞌ ntiꞌ nuꞌu̱? ―nacui̱ Pilato liꞌ―. Jlo tiꞌ nuꞌu̱ chaꞌ ñati̱ tyaꞌa quichi̱ tyi nuꞌu̱, loꞌo juaꞌa̱ sti joꞌó nu laca loo jiꞌi̱ nguꞌ, biꞌ nguꞌ laca nu cua ya̱a̱ loꞌo jinuꞌu̱ chaꞌ ca cuayáꞌ jinuꞌu̱ slo naꞌ.
36 ―Si laca naꞌ sca rey juaꞌa̱ ―nacui̱ Jesús―, liꞌ cua nxu̱u̱ tyaꞌa nguꞌ tyaꞌa ndyaꞌa̱ naꞌ loꞌo nguꞌ judío jua chaꞌ ná xñi nguꞌ ꞌna ―nacui̱―. Pana siꞌi ñati̱ chalyuu laca nu cua ngusta ꞌna chaꞌ caca naꞌ loo jiꞌi̱ nguꞌ.
37 ―¿Ha laca nuꞌu̱ rey lacua? ―nacui̱ Pilato.
Liꞌ nguxtyacui Jesús chaꞌ loꞌo nu cusuꞌ biꞌ chaca quiyaꞌ:
―Nuꞌu̱ nacui̱ chaꞌ laca naꞌ rey. Cña nu ntsuꞌu ꞌna laca chaꞌ chcuiꞌ liñi naꞌ jiꞌi̱ lcaa chaꞌ nu ntsuꞌu slo ycuiꞌ Ndyosi loꞌo nguꞌ; biꞌ chaꞌ ngula naꞌ chalyuu, biꞌ chaꞌ lijya̱ naꞌ lo yuu chaꞌ chcuiꞌ liñi naꞌ lcaa chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo ñati̱. Cuna nguꞌ lcaa chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ si ná ndyacu̱ꞌ hique nguꞌ jiꞌi̱ chaꞌ liñi biꞌ.
38 Liꞌ nchcuiꞌ Pilato loꞌo Jesús:
―Ná jlo tiꞌ naꞌ si ntsuꞌu chaꞌ liñi juaꞌa̱ nde chalyuu ―nacui̱.
Ngulo Pilato cña chaꞌ cujuii nguꞌ jiꞌi̱ Jesús
Liꞌ ngutuꞌu Pilato nde liyaꞌ, ndyaa nde su ndu̱ nu nguꞌ judío biꞌ chaca quiyaꞌ.
―Cuentya jnaꞌ, ná ntsuꞌu quiꞌya jiꞌi̱ yu jua, ná ntsuꞌu chaꞌ xcubeꞌ naꞌ jiꞌi̱ yu ―nacui̱ Pilato jiꞌi̱ nguꞌ judío―. 39 Pana cua nguiꞌi̱ ma̱ chaꞌ nduꞌni lyaá naꞌ jiꞌi̱ sca nguꞌ preso lcaa yija̱ loꞌo nchca tsa̱ taꞌa pascua ―nacui̱ Pilato liꞌ―. ¿Ha cua ntiꞌ ma̱ chaꞌ cuaꞌni lyaá naꞌ jiꞌi̱ yu jua nu laca rey jiꞌi̱ cuꞌma̱ nguꞌ judío?
40 Cui̱i̱ ngusiꞌya loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ chaca quiyaꞌ:
―Siꞌi jiꞌi̱ yu jua ntiꞌ ya. Jiꞌi̱ Barrabás cuaꞌni lyaá nuꞌu̱ ―nacui̱ nguꞌ.
Loꞌo nu naa Barrabás ni, siꞌi ñati̱ tsoꞌo laca biꞌ; tyaala tsa Barrabás, la cuiꞌ ñati̱ cuaana laca.