22
Cuaana ti ngüiñi chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ chaꞌ xñi nguꞌ jiꞌi̱ Jesús
Cua ngulala taꞌa nu loꞌo ndacu nguꞌ judío sca lo xlyá nu ná loꞌo scua̱ tiyeꞌ ndyaꞌ; taꞌa pascua, juaꞌa̱ naa taꞌa biꞌ. Loꞌo nu nguꞌ sti joꞌó nu laca loo loꞌo mstru chaꞌ joꞌó biꞌ ni, nclyana nguꞌ ñiꞌya̱ caca chaꞌ cujuii nguꞌ jiꞌi̱ Jesús, masi ntsi̱i̱ nguꞌ jiꞌi̱ ñati̱ quichi̱.
Liꞌ ndyatí̱ ycuiꞌ nu xñaꞌa̱ nu naa Satanás neꞌ cresiya jiꞌi̱ Judas Iscariote, masi la cuiꞌ tyaꞌa nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ Jesús laca yu biꞌ. Biꞌ laca nu ndyaa, ndyaa naꞌa̱ jiꞌi̱ nguꞌ sti joꞌó nu laca loo loꞌo jiꞌi̱ nguꞌ nu laca cña neꞌ laa. Liꞌ nchcuiꞌ yu loꞌo nguꞌ biꞌ ñiꞌya̱ nu cuaꞌni yu chaꞌ tya yu jiꞌi̱ Jesús yaꞌ policía, chaꞌ tya̱a̱ loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ slo sti joꞌó biꞌ. Tsoꞌo tsa ngua tiꞌ nguꞌ sti joꞌó biꞌ. Loꞌo liꞌ nacui̱ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ yu chaꞌ ta nguꞌ cñi jiꞌi̱; ngüiñi chaꞌ jiꞌi̱ yu loꞌo nguꞌ, biꞌ chaꞌ nguxana yu ngulana yu ñiꞌya̱ nu cuaꞌni yu chaꞌ tya̱a̱ loꞌo yu jiꞌi̱ Jesús laja loꞌo ná ndiꞌi̱ ñati̱.
Chaca tya quiyaꞌ ndyacu Jesús si̱i̱ loꞌo nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱
Liꞌ ndyalaa tsa̱ taꞌa nu ndacu nguꞌ xlyá tiji; la cuiꞌ tsa̱ biꞌ ntsuꞌu chaꞌ cujuii nguꞌ xlyaꞌ cuañiꞌ chaꞌ cacu nguꞌ si̱i̱ taꞌa pascua biꞌ. Liꞌ ngulo Jesús cña jiꞌi̱ Juan loꞌo jiꞌi̱ Pedro:
―Yaa clya ma̱ chaꞌ cuaꞌni choꞌo ma̱ si̱i̱ nu cacu na cuentya jiꞌi̱ taꞌa pascua ―nacui̱ yu jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ.
Liꞌ nchcuane nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ yu:
―¿Macala ntiꞌ nuꞌu̱ chaꞌ cuaꞌni choꞌo ya si̱i̱ biꞌ?
10 Nguxacui̱ Jesús chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ liꞌ:
―Nu loꞌo tyalaa ma̱ toꞌ quichi̱, liꞌ tyacua tyaꞌa ma̱ loꞌo sca nu quiꞌyu nu ntucua sca teꞌí̱ hitya scu̱ yu ―nacui̱ Jesús―. Tyuꞌu lcaꞌa̱ ma̱ jiꞌi̱ yu ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu tyalaa ma̱ toniꞌi̱ su tyatí̱ yu niꞌi̱. 11 Liꞌ chcuiꞌ ma̱ loꞌo nguꞌ ca tyi biꞌ: “Ndiꞌya̱ ñacui̱ mstru jiꞌna jinuꞌu̱: ¿Macala ntucua cuarto su ca̱a̱ naꞌ chaꞌ cacu naꞌ si̱i̱ loꞌo nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ ꞌna, chaꞌ cuaꞌni ya taꞌa pascua re?” ñacui̱ ma̱ jiꞌi̱ yu. 12 Liꞌ culuꞌu yu sca cuarto jiꞌi̱ ma̱, sca cuarto tlyu ca cua̱ la nu cua laca ngua tsoꞌo. Ca biꞌ cuaꞌni choꞌo ma̱ si̱i̱ biꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ.
13 Nduꞌu nguꞌ ndyaa nguꞌ biꞌ liꞌ; loꞌo ñiꞌya̱ nu nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ caca chaꞌ biꞌ, juaꞌa̱ ngua chaꞌ. Liꞌ nguaꞌni choꞌo nguꞌ si̱i̱ cuentya jiꞌi̱ taꞌa pascua biꞌ.
14 Nu loꞌo ndyalaa hora chaꞌ cacu nguꞌ si̱i̱, liꞌ ndyaa tucua Jesús toꞌ mesa loꞌo nu nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ biꞌ. 15 Liꞌ nacui̱ yu jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ:
―Tya saꞌni ntiꞌ tsa naꞌ chaꞌ cacu naꞌ si̱i̱ taꞌa pascua re loꞌo cuꞌma̱, nu loꞌo tya lyiji ti cajaa naꞌ ―nacui̱ Jesús―. 16 Ntiꞌ naꞌ cachaꞌ naꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ ni chaca quiyaꞌ ngaꞌaa cuaꞌni naꞌ taꞌa re loꞌo cuꞌma̱ ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu tye chalyuu, loꞌo liꞌ cacu na stuꞌba ti loꞌo caca ycuiꞌ Ndyosi loo jiꞌi̱ lcaa ñati̱.
17 Liꞌ ngusñi Jesús sca vaso vino, ndya xlyaꞌbe jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi liꞌ. Ndiꞌya̱ nacui̱ yu jiꞌi̱ nu nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ biꞌ liꞌ:
―Coꞌo ma̱ vino nu ntsuꞌu neꞌ vaso re, loꞌo juaꞌa̱ ta ma̱ vino re coꞌo ca taꞌa tyaꞌa ma̱ ―nacui̱ Jesús liꞌ―. 18 Chañi chaꞌ nu ndachaꞌ naꞌ jiꞌi̱ ma̱, chaꞌ ngaꞌaa coꞌo naꞌ vino loꞌo ma̱ ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu caca ycuiꞌ Ndyosi loo jiꞌi̱ lcaa ñati̱.
19 Nu loꞌo cua ntsuꞌu xlyá biꞌ yaꞌ Jesús, liꞌ ndya xlyaꞌbe jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, cuati ngusaꞌbe yu xlyá biꞌ, chaꞌ tacha jiꞌi̱ nguꞌ. Liꞌ nchcuiꞌ yu loꞌo nguꞌ:
―Nde laca naꞌ, ycuiꞌ cuañaꞌ naꞌ laca re. Na cua nda ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ ꞌna chaꞌ cajaa naꞌ chaꞌ caca tsoꞌo chaꞌ jiꞌi̱ cuꞌma̱. Tyiꞌu tiꞌ ma̱ ꞌna loꞌo cacu ma̱ xlyá re.
20 La cuiꞌ juaꞌa̱ nguaꞌni Jesús loꞌo vaso biꞌ loꞌo ndye ndyacu nguꞌ.
―Loꞌo coꞌo ma̱ vino re tyiꞌu tiꞌ ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ cucui nu cua quiñi ti jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo ma̱ ―nacui̱ Jesús liꞌ―. Nu loꞌo cajaa naꞌ lo crusi, liꞌ tyalú tañi naꞌ xquiꞌya cuꞌma̱.
21 ’Pana ngaꞌa̱ yu juani la cuiꞌ yu nu cujuiꞌ cresiya ꞌna jiꞌi̱ nguꞌ cuxi; stuꞌba ti ngaꞌa̱ yu biꞌ toꞌ mesa re loꞌo naꞌ ―nacui̱ Jesús liꞌ―. 22 Ngaꞌa̱ chaꞌ tsaꞌa naꞌ nu cua lijya̱a̱ chaꞌ caca naꞌ ñati̱, tsaꞌa̱ tyucui̱i̱ su cua nscua cuayáꞌ chaꞌ tsaꞌa̱ cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ. Pana tyaꞌna tsa nu quiꞌyu nu cua cujuiꞌ ti cresiya ꞌna jiꞌi̱ nguꞌ cuxi biꞌ.
23 Liꞌ nguxana nguꞌ nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo tyaꞌa ndiꞌi̱ ti nguꞌ:
―¿Tilaca laca nu tya jiꞌi̱ mstru jiꞌna re yaꞌ nguꞌ xñaꞌa̱? ―nacui̱ nguꞌ.
Nchcuiꞌ tyucuaa tiꞌ nguꞌ loꞌo tyaꞌa ndyaca tsaꞌa̱ ti nguꞌ
24 Loꞌo ti nguxana nguꞌ nchcuiꞌ tyucuaa tiꞌ nguꞌ loꞌo tyaꞌa ndyaca tsaꞌa̱ ti nguꞌ, nchcuiꞌ nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ tilaca nu caca loo la jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ. 25 Laja liꞌ xaꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ chaca quiyaꞌ:
―Cua ñaꞌa̱ ca xuꞌna chalyuu, tsoꞌo tsa nclyo biꞌ cña jiꞌi̱ ñati̱ jiꞌi̱; ñati̱ nu tsoꞌo tsa nduꞌni laca nu laca loo biꞌ, nacui̱ nguꞌ liꞌ. 26 Pana cuꞌma̱ ni, ná ntsuꞌu chaꞌ cuaꞌni ma̱ juaꞌa̱ loꞌo tyaꞌa ma̱. Ndiꞌya̱ cuaꞌni ma̱ tsoꞌo la: nu loꞌo ntiꞌ ma̱ chaꞌ ndulo la chaꞌ jiꞌi̱ ma̱ que chaꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa ma̱ ni, liꞌ ngaꞌa̱ chaꞌ cuaꞌni ma̱ ñiꞌya̱ si laca ma̱ nu cuañiꞌ la jiꞌi̱ tyaꞌa ma̱ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ―. Juaꞌa̱ cuꞌma̱ nu ntiꞌ ma̱ culo ma̱ cña jiꞌi̱ tyaꞌa ma̱ ni, ngaꞌa̱ chaꞌ cuaꞌni ma̱ cña cuentya jiꞌi̱ lcaa tyaꞌa ma̱. 27 ¿Tilaca laca nu ndulo la chaꞌ jiꞌi̱ lacua? ¿Ha nu ntucua toꞌ mesa chaꞌ cacu? ¿Ha msu nu nxacu jiꞌi̱ yu? Chañi chaꞌ yu nu ntucua toꞌ mesa ni, biꞌ laca nu ndulo la chaꞌ jiꞌi̱, chaꞌ biꞌ laca xuꞌna nguꞌ. Pana nu naꞌ ni, ñiꞌya̱ si laca naꞌ sca msu jiꞌi̱ ma̱, juaꞌa̱ ti ndiꞌi̱ naꞌ laja cuꞌma̱ ―nacui̱ Jesús―.
28 ’Cuꞌma̱ ni, cua ndiꞌi̱ ma̱ loꞌo naꞌ lcaa tyempo loꞌo nchcubeꞌ naꞌ ndiꞌi̱ naꞌ chalyuu re, 29 biꞌ chaꞌ ta naꞌ sca cña tsoꞌo nu cuaꞌni ma̱ chaꞌ caca ma̱ cña loꞌo naꞌ; cña biꞌ caca ñiꞌya̱ laca cña nu nda Sti naꞌ ꞌna, chaꞌ caca naꞌ loo. 30 Ngaꞌa̱ chaꞌ stuꞌba ti cacu ma̱ coꞌo ma̱ loꞌo naꞌ ca su tlyu biꞌ su tyucua naꞌ; ngaꞌa̱ chaꞌ stuꞌba ti tyiꞌi̱ ma̱ loꞌo naꞌ nu loꞌo cuaꞌni cuayáꞌ naꞌ jiꞌi̱ lcaa ñati̱; loꞌo juaꞌa̱ cuaꞌni cuayáꞌ ma̱ jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ ma̱, nu tii tyucuaa tyaꞌa taju nguꞌ Israel tyaꞌa na.
Chcuiꞌ Pedro loꞌo nguꞌ chaꞌ ná nslo yu jiꞌi̱ Jesús tsiyaꞌ ti
31 Loꞌo liꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo Simón Pedro biꞌ:
―Simón ―nacui̱―, laca chaꞌ ñiꞌya̱ laca si cua ngüijña Satanás chacuayáꞌ chaꞌ cuaꞌni lyaꞌ tiꞌ jiꞌi̱ lcaa cuꞌma̱; cua ntiꞌ yu cuaꞌni cuayáꞌ yu jiꞌi̱ ma̱, chaꞌ xcutsi̱i̱ yu jiꞌi̱ ma̱. Ñiꞌya̱ laca loꞌo nscui̱i̱ nguꞌ jiꞌi̱ siꞌyu trigo chaꞌ tyubii jiꞌi̱, juaꞌa̱ cuaꞌni yu loꞌo ma̱, ntiꞌ yu. 32 Pana cua ngüijña naꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ chaꞌ jinuꞌu̱ Pedro, chaꞌ ná tye chaꞌ jlya tiꞌ nuꞌu̱ ꞌna. Loꞌo cua nteje tacui chaꞌ cuxi biꞌ hi̱, nu loꞌo xaꞌ chcuiꞌ nuꞌu̱ chaꞌ ꞌna, liꞌ taca xtyucua nuꞌu̱ jiꞌi̱ xaꞌ la tyaꞌa ma̱ chaꞌ tsoꞌo la xñi nguꞌ chaꞌ ꞌna.
33 ―Cusuꞌ ―nacui̱ Simón liꞌ―, ná nduꞌni chaꞌ jnaꞌ masi tsaꞌa̱ loꞌo nuꞌu̱ neꞌ chcua̱, masi cajaa naꞌ loꞌo nuꞌu̱ ―nacui̱ jiꞌi̱ Jesús.
34 ―Ndiꞌya̱ nchcuiꞌ naꞌ loꞌo nuꞌu̱ juani, Pedro ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱―, chaꞌ nu loꞌo tya lyiji xiꞌya ndyeꞌe talya juani, liꞌ sna quiyaꞌ ñacui̱ nuꞌu̱ chaꞌ ná nslo nuꞌu̱ ꞌna.
Cua ngulala ti hora nu chcubeꞌ Jesús
35 Liꞌ nchcuane Jesús jiꞌi̱ nguꞌ:
―Nu loꞌo ngulo naꞌ cña jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ tsaa ma̱ xaꞌ quichi̱ nu ná loꞌo cujui̱ cñi jiꞌi̱ ma̱, ná loꞌo xaꞌ cujui̱, ná loꞌo caña jiꞌi̱ ma̱, ¿ha ntsuꞌu na nu lyiji jiꞌi̱ ma̱ liꞌ?
―Ná sca na lyiji jiꞌi̱ ya liꞌ ―nguxacui̱ nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱.
36 Liꞌ nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ:
―Juaꞌa̱ ngua tuꞌni, pana xaꞌ ñaꞌa̱ ngaꞌa̱ chaꞌ cuaꞌni ma̱ juani. Nu cuꞌma̱ nu ntsuꞌu cujui̱ cñi jiꞌi̱ ma̱ ni, loꞌo biꞌ cuiꞌya ma̱ tsaa ma̱, loꞌo xaꞌ cujui̱ loꞌo; si ná ntsuꞌu maxtyi cusu̱u̱ jiꞌi̱ ma̱, ngaꞌa̱ chaꞌ cujuiꞌ ma̱ steꞌ ma̱ chaꞌ cuiꞌya ma̱ maxtyi. 37 Juaꞌa̱ chaꞌ nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ chaꞌ ngaꞌa̱ chaꞌ tyuꞌu tucua chaꞌ cuxi nu nchcuiꞌ quityi cusuꞌ chaꞌ caca ꞌna. Ndiꞌya̱ nscua chaꞌ: “Ñiꞌya̱ nu nduꞌni nguꞌ loꞌo ñati̱ cuxi, juaꞌa̱ cuaꞌni nguꞌ loꞌo ycuiꞌ Cristo”. Lcaa chaꞌ nu nscua chaꞌ caca ꞌna, juaꞌa̱ caca ꞌna tuꞌni ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ.
38 Liꞌ nacui̱ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱:
―Cusuꞌ, nde ntsuꞌu tucua tyaꞌa maxtyi cusu̱u̱ ―nacui̱ nguꞌ.
―Cuayáꞌ cua lacua ―nacui̱ Jesús liꞌ.
Nchcuiꞌ Jesús loꞌo ycuiꞌ Ndyosi Sti yu ca Getsemaní
39 Liꞌ nduꞌu Jesús ndyaa yu ca lo caꞌya Olivos, ñiꞌya̱ nu nduꞌni ti yu. Loꞌo nu nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ biꞌ, nduꞌu lcaꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ yu liꞌ. 40 Nu loꞌo ndyalaa nguꞌ ca biꞌ, liꞌ nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ:
―Chcuiꞌ ma̱ loꞌo ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ chaꞌ ná tyiji̱loo nu xñaꞌa̱ jiꞌi̱ ma̱ ―nacui̱.
41 Liꞌ nduꞌutsuꞌ Jesús nde slo nguꞌ ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu tyalaa sca quee cu̱ na, ca biꞌ ndyatu̱ sti̱ꞌ Jesús chaꞌ chcuiꞌ loꞌo ycuiꞌ Ndyosi.
42 ―Sti naꞌ ―nacui̱ yu―, ¿ha ná ntsuꞌu xi xaꞌ la ñaꞌa̱ nu caca cuaꞌni naꞌ cña re, chaꞌ ngaꞌaa chcubeꞌ la naꞌ loꞌo cña tlyu re jinuꞌu̱? ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi Sti yu―. Pana ntiꞌ naꞌ chaꞌ cuaꞌni naꞌ cua ñaꞌa̱ ca cña nu ntiꞌ nuꞌu̱ chaꞌ cuaꞌni naꞌ.
43 Liꞌ nduꞌu tucua sca xca̱ nu ngutuꞌu slo ycuiꞌ Ndyosi nde cua̱, chaꞌ ta la juersa jiꞌi̱ Jesús. 44 Nu loꞌo lye tsa nchcubeꞌ Jesús, liꞌ lye la nchcuiꞌ yu loꞌo ycuiꞌ Ndyosi. Loꞌo liꞌ ntyucua jatá Jesús, ndyalú nchcuaꞌ lo yuu; ñiꞌya̱ si nchcuaꞌ tañi ycuiꞌ, juaꞌa̱ ñaꞌa̱.
45 Ndye nchcuiꞌ Jesús loꞌo ycuiꞌ Ndyosi Sti yu, liꞌ nguxtyu̱u̱ yu ñaa yu slo nu nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ yu. Liꞌ nquije nguꞌ jiꞌi̱ yu, ndiꞌi̱ nguꞌ lajaꞌ nguꞌ chaꞌ ndye juersa jiꞌi̱ nguꞌ, chaꞌ xñiꞌi̱ tsa tiꞌ nguꞌ. 46 Liꞌ nacui̱ yu jiꞌi̱ nguꞌ:
―¿Ni chaꞌ laca ndiꞌi̱ ma̱ lajaꞌ ti ma̱? Tyatu̱ clya ma̱ chaꞌ chcuiꞌ ma̱ loꞌo ycuiꞌ Ndyosi, chaꞌ ná tyiji̱loo nu xñaꞌa̱ jiꞌi̱ ma̱.
Ndyaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ Jesús preso
47 Tya nchcuiꞌ ca Jesús loꞌo nguꞌ biꞌ, liꞌ ndyalaa quiñaꞌa̱ tsa ñati̱. Nu naa Judas biꞌ, tsaca yu tyaꞌa nu tii tyucuaa tyaꞌa nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ Jesús ni, nguluꞌu yu tyucui̱i̱ jiꞌi̱ nguꞌ quiñaꞌa̱ biꞌ. Ñaa yu ca slo Jesús chaꞌ chcuichaꞌ yu sacaꞌ Jesús. 48 Liꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo yu biꞌ:
―Judas ―nacui̱―, ¿ha biꞌ chaꞌ chcuichaꞌ nuꞌu̱ ꞌna chaꞌ tya nuꞌu̱ ꞌna yaꞌ nguꞌ cuxi, naꞌ nu cua nda Ni ꞌna lijya̱a̱ chaꞌ caca naꞌ ñati̱?
49 Loꞌo naꞌa̱ nguꞌ nu ndu̱ loꞌo Jesús ñiꞌya̱ caca chaꞌ biꞌ, liꞌ nchcuane nguꞌ jiꞌi̱ yu:
―Cusuꞌ ―nacui̱ nguꞌ―, ¿ha cuaꞌa ya jinuꞌu̱ loꞌo maxtyi, chaꞌ ná ca̱a̱ nguꞌ cua?
50 Liꞌ ngusicua̱ tsaca tyaꞌa nguꞌ biꞌ maxtyi jiꞌi̱ yu, ngusiꞌyu yu jyaca̱ sca msu jiꞌi̱ xuꞌna sti joꞌó; ngusiꞌyu cuꞌ yu scuaꞌ jyaca̱ laꞌa tsuꞌ cui̱ jiꞌi̱ yu. 51 Liꞌ nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ:
―Cuayáꞌ tsa lo cua ti. Ta tiꞌi̱ ma̱ maxtyi jiꞌi̱ ma̱.
Liꞌ ngusta yaꞌ Jesús lo scuaꞌ jyaca̱ msu biꞌ, ngua tsoꞌo ca scuaꞌ jyaca̱ yu liꞌ. 52 Loꞌo ti nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ sti joꞌó nu laca loo, loꞌo nguꞌ nu laca cña neꞌ laa, juaꞌa̱ loꞌo nguꞌ cusuꞌ jiꞌi̱ quichi̱, lcaa nguꞌ nu ñaa chaꞌ tyaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱:
―¿Ha na nduꞌu cuꞌma̱ lijya̱ ma̱ loꞌo maxtyi jiꞌi̱ ma̱, loꞌo yaca jiꞌi̱ ma̱, chaꞌ quijiꞌi̱ yaca ma̱ ꞌna ñiꞌya̱ nu ntyijiꞌi̱ na jiꞌi̱ sca cuaana? 53 Lcaa tsa̱ loꞌo ngutiꞌi̱ naꞌ loꞌo cuꞌma̱ neꞌ laa tonu biꞌ, ni sca quiyaꞌ ná ngusacui̱ yaꞌ cuꞌma̱ ꞌna. Pana cua ngujui xi tyempo jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ cuaꞌni ma̱ chaꞌ cuxi biꞌ juani, chaꞌ cua nda nu xñaꞌa̱ chacuayáꞌ jiꞌi̱ ma̱; la cuiꞌ nu biꞌ laca loo jiꞌi̱ ma̱.
Lye tsa nchcuiꞌ Pedro chaꞌ ná nslo yu jiꞌi̱ Jesús
54 Loꞌo liꞌ ngusñi nguꞌ jiꞌi̱ Jesús chaꞌ caca preso, ndyaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ nde toniꞌi̱ jiꞌi̱ xuꞌna sti joꞌó. Loꞌo Pedro ni, ndyaa lcaꞌa̱ yu jiꞌi̱ nguꞌ tyijyuꞌ ti liꞌ. 55 Ca biꞌ nguxtyuꞌu nguꞌ xi quiiꞌ claꞌbe la su laja toꞌ niꞌi̱, loꞌo liꞌ ndyuꞌu tiꞌi̱ nguꞌ toꞌ lquiiꞌ biꞌ; loꞌo Pedro ndyacaꞌa̱ laja nguꞌ. 56 Liꞌ naꞌa̱ sca nu cunaꞌa̱ cuaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ loꞌo Pedro ngaꞌa̱ toꞌ lquiiꞌ biꞌ. Ñaꞌa̱ tsa nu cunaꞌa̱ biꞌ jiꞌi̱ yu, liꞌ nchcuiꞌ loꞌo nguꞌ:
―Loꞌo nu quiꞌyu re ndyaꞌa̱ loꞌo nu Jesús biꞌ ―nacui̱ jiꞌi̱ nguꞌ.
57 Hora ti nguxacui̱ Pedro chaꞌ jiꞌi̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ:
―Maꞌ cusuꞌ, ná nslo naꞌ jiꞌi̱ yu jua ―nacui̱ Pedro liꞌ.
58 Ca tiyaꞌ la xi naꞌa̱ chaca ñati̱ jiꞌi̱.
―Loꞌo nuꞌu̱ laca tyaꞌa ndyaꞌa̱ nguꞌ jua ―nacui̱ ñati̱ biꞌ jiꞌi̱ Pedro.
―Siꞌi naꞌ ―nacui̱ yu―. Ná laca naꞌ tyaꞌa ndyaꞌa̱ nguꞌ jua ―nacui̱ Pedro jiꞌi̱ nguꞌ.
59 Cua nteje tacui sca hora, liꞌ nchcuiꞌ chaca ñati̱ loꞌo tyaꞌa ndyaꞌa̱ ti yu ndacua:
―Chañi chaꞌ loꞌo nu quiꞌyu re ndyaꞌa̱ loꞌo preso jua, chaꞌ loꞌo yu re laca nguꞌ Galilea ―nacui̱ yu liꞌ.
60 ―Chocue ―nacui̱ Pedro liꞌ―, ná jlo tiꞌ naꞌ ni chaꞌ nchcuiꞌ nuꞌu̱.
La cuiꞌ hora nu loꞌo tya ndu̱ Pedro nchcuiꞌ, liꞌ ngusiꞌya sca ndyeꞌe. 61 Liꞌ nguxtyacui loo Jesús su ndu̱ neꞌ niꞌi̱, chaꞌ ñaꞌa̱ jiꞌi̱ Pedro. Hora ti ndyiꞌu tiꞌ Pedro chaꞌ nu cua nchcuiꞌ Jesús loꞌo yu tya tsa̱ la. Ndiꞌya̱ ngua chaꞌ biꞌ: “Nu loꞌo tya lyiji xiꞌya ndyeꞌe talya juani, liꞌ sna quiyaꞌ ñacui̱ nuꞌu̱ chaꞌ ná nslo nuꞌu̱ ꞌna”, nacui̱ Jesús tya liꞌ. 62 Liꞌ nduꞌu Pedro nde liyaꞌ, lye tsa ndyunaa yu chaꞌ ngua xñiꞌi̱ tsa tiꞌ yu.
Nxtyí loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ Jesús
63 Loꞌo nguꞌ nu ndu̱ cua̱ jiꞌi̱ Jesús ni, nxtyí loꞌo tsa nguꞌ jiꞌi̱ Jesús, loꞌo juaꞌa̱ ngujuiꞌi̱ nguꞌ jiꞌi̱ yu. 64 Ndacu̱ꞌ nguꞌ cloo Jesús loꞌo sca lateꞌ, cuati ngujuiꞌi̱ yaꞌ nguꞌ sacaꞌ yu. Liꞌ nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ yu:
―Ca tii nuꞌu̱, ¿tilaca laca nu ngujuiꞌi̱ jinuꞌu̱ lacua?
65 Loꞌo juaꞌa̱ quiñaꞌa̱ la chaꞌ subaꞌ nchcuiꞌ nguꞌ biꞌ loꞌo Jesús liꞌ.
Ndu̱ Jesús nde loo nguꞌ nu laca cña
66 Loꞌo nguxee, liꞌ ndyuꞌu tiꞌi̱ nguꞌ cusuꞌ jiꞌi̱ nguꞌ judío, loꞌo nguꞌ sti joꞌó nu laca loo, loꞌo nguꞌ mstru chaꞌ joꞌó; ndyaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ Jesús nde loo ñaꞌa̱ taju nguꞌ tisiya biꞌ. Ca biꞌ nguxana nguꞌ ndachaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ yu:
67 ―Cuachaꞌ clya nuꞌu̱ jiꞌi̱ ya si nuꞌu̱ laca Cristo ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ yu.
Nguxacui̱ Jesús chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ liꞌ:
―Masi ñacui̱ naꞌ jiꞌi̱ ma̱ juaꞌa̱, ná jlya tiꞌ ma̱ ꞌna. 68 Masi xcuane naꞌ sca chaꞌ jiꞌi̱ ma̱, ná xacui̱ ma̱ chaꞌ ꞌna. Cua jlo ta̱ꞌ chaꞌ ná culaá ma̱ ꞌna. 69 Pana nde loo la tyucua naꞌ nu lijya̱a̱ chaꞌ caca naꞌ ñati̱, tyucua naꞌ nde laꞌa tsuꞌ cui̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu lcaa tsiyaꞌ ti cña nchca jiꞌi̱ Ni.
70 Loꞌo ti nchcuane lcaa nguꞌ tonu jiꞌi̱ yu:
―¿Ha nuꞌu̱ laca Sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi lacua?
Liꞌ xaꞌ nguxacui̱ Jesús chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ chaca quiyaꞌ:
―Chañi chaꞌ nu nchcuiꞌ cuꞌma̱ loꞌo nacui̱ ma̱ chaꞌ biꞌ laca naꞌ ―nacui̱ yu jiꞌi̱ nguꞌ.
71 ―Ngaꞌaa ntiꞌ culana na xaꞌ la ñati̱ nu jlo tiꞌ ―nacui̱ nguꞌ liꞌ―. Cua ndyuna lcaa na chaꞌ nu nchcuiꞌ yu re. Tuꞌba ycuiꞌ ca yu cua nduꞌu chaꞌ cuiñi.