Quityi nu nguscua San Marcos ñiꞌya̱ ngua chaꞌ jiꞌi̱ Jesús
1
Nda Juan cui̱i̱ loꞌo nguꞌ neꞌ quixi̱ꞌ su ná ndiꞌi̱ ñati̱
Nde nscua chaꞌ nu ntsuꞌu su̱u̱ chaꞌ tsoꞌo jiꞌi̱ Jesucristo, nu sca ti Sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi. Cua saꞌni nguscua jyoꞌo Isaías nu ngua tuꞌba jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi ñiꞌya̱ nu caca xana chaꞌ re. Ndiꞌya̱ nscua chaꞌ biꞌ:
Culo naꞌ cña jiꞌi̱ sca ñati̱ nu caca xca̱ ꞌna, nacui̱ ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ Cristo,
chaꞌ tsaa yu nde loo nuꞌu̱.
Biꞌ laca nu saala tyucui̱i̱ su tsaa nuꞌu̱, nacui̱ Ni.
Cui̱i̱ xiꞌya yu neꞌ quixi̱ꞌ. Ndiꞌya̱ ñacui̱ yu: “Xaala clya ma̱ sca tyucui̱i̱ su ca̱a̱ ycuiꞌ nu Xuꞌna na; xquiñi tsoꞌo ma̱ tyucui̱i̱ su tyeje tacui ycuiꞌ”.
Ñiꞌya̱ nu nguscua Isaías chaꞌ biꞌ, juaꞌa̱ ndyuꞌu tucua Juan neꞌ quixi̱ꞌ su ná ndiꞌi̱ ñati̱. Loꞌo liꞌ nchcuiꞌ yu loꞌo nguꞌ chaꞌ caca tyujuꞌu tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ lcaa chaꞌ cuxi nu ntsuꞌu jiꞌi̱ nguꞌ, chaꞌ culochu̱ꞌ nguꞌ jiꞌi̱ chaꞌ cuxi biꞌ, chaꞌ juaꞌa̱ cuaꞌni clyu tiꞌ ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ. Liꞌ tyucuatya Juan jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ. Ndyuꞌu tiꞌi̱ quiñaꞌa̱ tsa ñati̱ slo Juan; ñaa nguꞌ quichi̱ sube ti nu ndiꞌi̱ loyuu su cuentya Judea slo yu, loꞌo juaꞌa̱ ñaa nguꞌ Jerusalén nu quichi̱ tonu biꞌ slo yu. Nu ñati̱ nu ngua tyujuꞌu tsa tiꞌ jiꞌi̱ chaꞌ cuxi nu ntsuꞌu jiꞌi̱ nguꞌ ni, ngüijña nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ cuityi̱ Ni chaꞌ cuxi biꞌ, loꞌo liꞌ ntyucuatya Juan jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ lo hitya staꞌa̱ Jordán.
Loꞌo nu Juan biꞌ ni, lacuꞌ yu sca lateꞌ quicha̱ꞌ camello, loꞌo ndyaaca̱ꞌ juata siiꞌ yu. Ndacu yu tscuꞌ loꞌo cuiñaaꞌ cuityu̱. Ndiꞌya̱ laca chaꞌ nu nchcuiꞌ yu loꞌo ñati̱ biꞌ:
―Ntsuꞌu sca ñati̱ nu cua ca̱a̱ ti; cua nda Ni ꞌna lijya̱a̱ yala la, pana ñati̱ biꞌ laca loo la ―nacui̱ Juan jiꞌi̱ nguꞌ―. Loꞌo naꞌ, cuaꞌni tlyu naꞌ jiꞌi̱ ñati̱ biꞌ; tsoꞌo tsa caca tyiquee naꞌ masi caña nu ntsuꞌu quiyaꞌ ñati̱ biꞌ sati̱ꞌ naꞌ juata ti. Loꞌo hitya ti ntyucuatya naꞌ jiꞌi̱ ma̱, pana ná tyucuatya yu biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ loꞌo hitya ti, masi cuaꞌni yu chaꞌ tyanu Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi neꞌ cresiya jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ caca lubii nguꞌ tsiyaꞌ ti, nu loꞌo tyucuatya yu jiꞌi̱ nguꞌ.
Ntyucuatya Juan jiꞌi̱ Jesús
Loꞌo liꞌ ca tiyaꞌ la xi ngutuꞌu Jesús quichi̱ Nazaret nde loyuu su cuentya Galilea biꞌ, ndyaa yu su ndiꞌi̱ Juan ca toꞌ staꞌa̱ Jordán. Liꞌ ntyucuatya Juan jiꞌi̱ ycuiꞌ Jesús lo hitya staꞌa̱. 10 Loꞌo cua tyuꞌu ti Jesús lo hitya, liꞌ naꞌa̱ chaꞌ cua ndyaala tyucui̱i̱ nde cua̱. Liꞌ nguaꞌya Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi su ndu̱ Jesús; ñiꞌya̱ ndyacui sca tyupeꞌ, juaꞌa̱ nguaꞌya Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi lo Jesús liꞌ. 11 Loꞌo liꞌ nguañi nchcuiꞌ ycuiꞌ Ndyosi ca su ntucua Ni nde cua̱. Ndiꞌya̱ nacui̱ Ni:
―Nu sca ca Sñiꞌ naꞌ laca nuꞌu̱, loꞌo juaꞌa̱ ntsuꞌu tsa tyiquee naꞌ ñaꞌa̱ naꞌ jinuꞌu̱ ―nacui̱ ycuiꞌ Ni jiꞌi̱ Jesús―. Tyacaꞌa tsa nuꞌu̱ ꞌna ―nacui̱ Ni.
Ntiꞌ nu xñaꞌa̱ tyiji̱loo jiꞌi̱ Jesús
12 Loꞌo liꞌ hora ti ndyaa loꞌo Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ Jesús nde neꞌ quixi̱ꞌ su ná ndiꞌi̱ ñati̱. 13 Ndyaa Jesús liꞌ, tuꞌba tsa̱ ndyanu yu ycuiꞌ ti yu neꞌ quixi̱ꞌ, loꞌo juaꞌa̱ ndiꞌi̱ naꞌni tyaala neꞌ quixi̱ꞌ biꞌ. Liꞌ ndyalaa Satanás slo yu, ngua tiꞌ tyiji̱loo jiꞌi̱ Jesús si cuaꞌni ca yu cña cuxi. Loꞌo cua ndye chaꞌ biꞌ, liꞌ ndyalaa xca̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi slo Jesús chaꞌ xtyucua nguꞌ jiꞌi̱ yu, chaꞌ ta nguꞌ xi juersa jiꞌi̱ yu.
Nguxana Jesús ndyuꞌni cña jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi Sti yu ca nde Galilea
14 Loꞌo ca tiyaꞌ la ngusuꞌba nguꞌ jiꞌi̱ Juan neꞌ chcua̱. Liꞌ nguxtyu̱u̱ Jesús nde loyuu su cuentya Galilea, nclyuꞌu yu jiꞌi̱ nguꞌ ñiꞌya̱ laca chaꞌ tsoꞌo jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi.
15 ―Cua ndyalaa hora chaꞌ caca ycuiꞌ Ndyosi loo neꞌ cresiya jiꞌi̱ ñati̱ ―nacui̱ Jesús―. Ca tyujuꞌu tiꞌ ma̱ jiꞌi̱ lcaa chaꞌ cuxi nu ntsuꞌu jiꞌi̱ ma̱; culochu̱ꞌ ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ cuxi biꞌ, chaꞌ liꞌ taca xñi ma̱ chaꞌ tsoꞌo nu jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu cuaꞌni lyaá jiꞌi̱ ma̱.
Ngusiꞌya Jesús jiꞌi̱ jacua tyaꞌa ñati̱ nu ndyaꞌa̱ cuta cualya
16 Loꞌo ngua sca tsa̱ nu ndyaꞌa̱ Jesús toꞌ tayuꞌ Galilea, liꞌ naꞌa̱ yu jiꞌi̱ Simón, loꞌo Andrés tyaꞌa ngula Simón; ndyaꞌa̱ nguꞌ cuta cualya loꞌo taraya, chaꞌ biꞌ laca cña nu nduꞌni nguꞌ biꞌ lcaa tsa̱. 17 Nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ biꞌ liꞌ:
―Tsaa ma̱ loꞌo naꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―. Xaꞌ cña culuꞌu naꞌ jiꞌi̱ ma̱ juani, chaꞌ clyana ma̱ jiꞌi̱ ñati̱ chalyuu nu ngunaꞌ chalyuu jiꞌi̱ xquiꞌya chaꞌ cuxi, chaꞌ caca nguꞌ biꞌ ñati̱ jnaꞌ ―nacui̱.
18 Ndyuna nguꞌ, loꞌo hora ti nguxtyanu nguꞌ taraya jiꞌi̱ nguꞌ, nduꞌu nguꞌ ndyaꞌa̱ nguꞌ loꞌo Jesús liꞌ.
19 Loꞌo cua ndyaa la xi Jesús, liꞌ naꞌa̱ yu jiꞌi̱ tyucuaa sñiꞌ Zebedeo nu naa Jacobo loꞌo Juan. Ngaꞌa̱ nguꞌ neꞌ yaca niꞌi̱ sube ti, ndyuꞌni choꞌo nguꞌ taraya jiꞌi̱ nguꞌ. 20 Liꞌ ngusiꞌya Jesús jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ tsaa nguꞌ loꞌo yu. Hora ti nguxtyanu nguꞌ jiꞌi̱ Zebedeo sti nguꞌ, ndyanu nu cusuꞌ biꞌ loꞌo msu jiꞌi̱ neꞌ yaca niꞌi̱ sube ti. Nduꞌu nguꞌ ndyaa tyucuaa sñiꞌ nu cusuꞌ biꞌ loꞌo Jesús.
Ngusñi cuiꞌi̱ cuxi jiꞌi̱ sca nu quiꞌyu
21 Loꞌo liꞌ ndyalaa ca taꞌa nguꞌ ca quichi̱ Capernaum. Tsa̱ taꞌa loꞌo ndiꞌi̱ cñaꞌ nguꞌ, liꞌ ndyaa Jesús neꞌ laa jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ culuꞌu yu jiꞌi̱ nguꞌ. 22 Loꞌo ndyuna nguꞌ, liꞌ ndube tsa tiꞌ nguꞌ ñiꞌya̱ chaꞌ nclyuꞌu Jesús jiꞌi̱ nguꞌ. Ngua tiꞌ nguꞌ chaꞌ tlyu tsa chacuayáꞌ ntsuꞌu jiꞌi̱ yu loꞌo nchcuiꞌ yu loꞌo nguꞌ, siꞌi ñiꞌya̱ nclyuꞌu mstru nu nclyuꞌu chaꞌ joꞌó neꞌ laa. 23 La cuiꞌ neꞌ laa biꞌ ngaꞌa̱ sca nu quiꞌyu nu ntsuꞌu cuiꞌi̱ cuxi jiꞌi̱. Ngusiꞌya tsa yu jiꞌi̱ Jesús liꞌ:
24 ―¿Ñiꞌya̱ chaꞌ ntiꞌ nuꞌu̱ chcuiꞌ loꞌo naꞌ, Jesús Nazaret? ―nacui̱ nu quicha biꞌ―. ¿Ha cua ntiꞌ nuꞌu̱ cuaꞌni tye nuꞌu̱ chaꞌ jnaꞌ? ―nacui̱―. Pana nslo naꞌ jinuꞌu̱. Ycuiꞌ nu lubii laca nuꞌu̱, loꞌo cua nda ycuiꞌ Ndyosi jinuꞌu̱ lijya̱ ca nde.
25 Liꞌ nguaꞌa Jesús jiꞌi̱ cuiꞌi̱ cuxi nu ntsuꞌu jiꞌi̱ nu quicha, ngulo jiꞌi̱ cuiꞌi̱ cuxi biꞌ chaꞌ tyaa tsiyaꞌ ti.
―Ngaꞌaa chcuiꞌ nuꞌu̱ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱―. Ngaꞌaa cuaꞌni xñaꞌa̱ cuiꞌi̱ loꞌo nuꞌu̱.
26 Liꞌ nguxalú cuiꞌi̱ cuxi biꞌ jiꞌi̱ nu quicha. Cui̱i̱ ngusiꞌya yu loꞌo ngutuꞌu cuiꞌi̱ biꞌ ndyaa liꞌ. 27 Ndyutsi̱i̱ tsa lcaa nguꞌ liꞌ. Nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ ndiꞌya̱:
―¿Ñiꞌya̱ laca chaꞌ re? ―nacui̱ nguꞌ―. ¿Ha xaꞌ chaꞌ nclyuꞌu nu jua jiꞌi̱ ñati̱? ―nacui̱ nguꞌ―. Nchca jiꞌi̱ yu jua culo yu cña, masi jiꞌi̱ cuiꞌi̱ cuxi nclyo yu cña; hora ti nduna biꞌ cña nu ngulo yu jiꞌi̱, nduꞌu nu cuiꞌi̱ biꞌ, ndyaa liꞌ.
28 Yala ti nguañi chaꞌ jiꞌi̱ Jesús lcaa quichi̱ nde loyuu su cuentya Galilea liꞌ.
Nguaꞌni Jesús joꞌo jiꞌi̱ xtyaꞌa̱ laa Simón Pedro
29 Loꞌo liꞌ ngutuꞌu Jesús neꞌ laa biꞌ loꞌo Jacobo loꞌo Juan, ndyaa nguꞌ ca toꞌ tyi Simón loꞌo Andrés. 30 Liꞌ ndachaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús chaꞌ quicha tsa xtyaꞌa̱ laa Simón; tlyu tsa tyiqueꞌ ntsuꞌu jiꞌi̱ maꞌ, ntsiya ti maꞌ lo quiꞌña. 31 Liꞌ ndyaa Jesús slo nu quicha biꞌ, ngusñi yu yaꞌ maꞌ chaꞌ xtyucua yu jiꞌi̱ maꞌ tyatu̱ maꞌ. Hora ti ndyuꞌu tyiqueꞌ jiꞌi̱ maꞌ biꞌ. Loꞌo ti nguxana maꞌ nguaꞌni choꞌo xi scuaa cacu nguꞌ liꞌ.
Nguaꞌni Jesús joꞌo jiꞌi̱ quiñaꞌa̱ tyaꞌa nguꞌ quicha
32 Cua ngusi̱i̱ tsa liꞌ. Loꞌo ndyaa cuichaa, liꞌ ya̱a̱ loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ lcaa nguꞌ quicha slo Jesús, masi nu ngusñi cuiꞌi̱ cuxi jiꞌi̱, masi nu ntsuꞌu xaꞌ lo quicha jiꞌi̱. 33 Ñaꞌa̱ tsaca quichi̱ cua ndyuꞌu tiꞌi̱ nguꞌ ca toꞌ niꞌi̱ jiꞌi̱ Simón. 34 Nguaꞌni Jesús joꞌo jiꞌi̱ nguꞌ liꞌ, masi quiñaꞌa̱ lo quicha ntsuꞌu jiꞌi̱ nguꞌ; masi nguꞌ nu ngusñi cuiꞌi̱ cuxi jiꞌi̱, ndyaca tsoꞌo nguꞌ loꞌo ngulo Jesús jiꞌi̱ cuiꞌi̱ biꞌ. Pana ná nda Jesús chacuayáꞌ chcuiꞌ cuiꞌi̱ cuxi biꞌ, chaꞌ cua ndyuloo cuiꞌi̱ biꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Jesús.
Nda Jesús chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo nguꞌ ca nde Galilea
35 Loꞌo bilya quixee chaca tsa̱, liꞌ ndyatu̱ Jesús; nduꞌu yu, ndyaa yu xi nde neꞌ quixi̱ꞌ su ti̱ ti ndu̱ chalyuu, chaꞌ chcuiꞌ yu loꞌo ycuiꞌ Ndyosi cajua. 36 Pana Simón loꞌo xaꞌ tyaꞌa ndyaꞌa̱ yu ni, ndyaa nguꞌ ndyaana nguꞌ jiꞌi̱ yu. 37 Nu loꞌo nquije Jesús jiꞌi̱ nguꞌ, liꞌ nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús:
―Nclyana tsa nguꞌ jinuꞌu̱ ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús.
38 ―Masi nclyana nguꞌ ꞌna ca nde, pana tya tsaa la na nde xaꞌ quichi̱ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―. Loꞌo jiꞌi̱ nguꞌ xaꞌ quichi̱ ntsuꞌu chaꞌ culuꞌu naꞌ chaꞌ tsoꞌo nu cuentya jnaꞌ ―nacui̱―. Biꞌ cña ntsuꞌu ꞌna chaꞌ cuaꞌni naꞌ nde chalyuu.
39 Nduꞌu nguꞌ ndyaa nguꞌ loꞌo yu liꞌ. Lcaa quichi̱ su ndyaꞌa̱ Jesús nde Galilea biꞌ ndyaa yu neꞌ laa jiꞌi̱ nguꞌ, chaꞌ culuꞌu yu jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ ngulo yu cuiꞌi̱ cuxi nu ngusñi jiꞌi̱ nguꞌ, chaꞌ tyaca tsoꞌo nguꞌ quicha nu ntsuꞌu cuiꞌi̱ jiꞌi̱.
Nguaꞌni Jesús joꞌo jiꞌi̱ sca nu quicha ndyatsuꞌ cuañaꞌ
40 Ngua sca tsa̱ ndyalaa sca nguꞌ quicha slo Jesús, sca nguꞌ nu ndyatsuꞌ cuañaꞌ xquiꞌya quicha nu ngusñi jiꞌi̱. Liꞌ ndyatu̱ sti̱ꞌ yu quicha biꞌ slo Jesús, nchcuiꞌ loꞌo:
―Si ntiꞌ nuꞌu̱ chaꞌ tyaca naꞌ, jlo tiꞌ naꞌ chaꞌ taca jinuꞌu̱ cuaꞌni chaꞌ tyaca naꞌ ―nacui̱ nu quicha jiꞌi̱ Jesús.
41 Ngua tyaꞌna tiꞌ Jesús jiꞌi̱ nu quicha biꞌ liꞌ, ndyalaꞌ yu cuañaꞌ yu quicha biꞌ su ngutsuꞌ.
―Tyajaꞌa̱ naꞌ, cuaꞌni naꞌ joꞌo jinuꞌu̱ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ yu quicha biꞌ―. Tyanu lubii cuañaꞌ nuꞌu̱ juani.
42 Hora ti ndyaca tsoꞌo su ngutsuꞌ cuañaꞌ; ngua lubii cuañaꞌ, chaꞌ cua ndye quicha biꞌ jiꞌi̱ tsiyaꞌ ti liꞌ. 43 Nu loꞌo ngusalyaꞌ Jesús loꞌo, liꞌ lye nchcuiꞌ yu loꞌo nu ngua quicha biꞌ ndiꞌya̱:
44 ―Ni sca ñati̱ ná cachaꞌ nuꞌu̱ jiꞌi̱ tilaca laca nu nguaꞌni joꞌo jinuꞌu̱ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nu ngua quicha biꞌ―. Yaa clya nuꞌu̱ slo sti joꞌó chaꞌ ta nuꞌu̱ msta̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu nguaꞌni chaꞌ ndyaca tsoꞌo nuꞌu̱. Ta nuꞌu̱ msta̱, tsa lo msta̱ nu nacui̱ jyoꞌo Moisés saꞌni chaꞌ ta na jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo ngua lubii cuañaꞌ na. Juaꞌa̱ caca cuayáꞌ tiꞌ lcaa ñati̱ chaꞌ cua ndyaca tsoꞌo nuꞌu̱, nu loꞌo ñaꞌa̱ nguꞌ loꞌo xñi sti joꞌó msta̱ nu ta nuꞌu̱.
45 Pana ná ndyuna tsoꞌo nu ngua quicha biꞌ. Nduꞌu ndyaa, nchcuiꞌ loꞌo lcaa ñati̱ ñiꞌya̱ ngua chaꞌ ngua tsoꞌo, biꞌ chaꞌ ngaꞌaa ngua jiꞌi̱ Jesús tyuꞌu taꞌa̱ lquichi̱; ndyanu yu neꞌ quixi̱ꞌ ti su ná ndiꞌi̱ ñati̱. Liꞌ ndyaꞌa̱ tsa nguꞌ slo yu, masi nguꞌ xaꞌ quichi̱ tyijyuꞌ la ngutuꞌu nguꞌ ndyaa nguꞌ slo yu.