12
Nsuu nguꞌ siꞌyu trigo tsa̱ nu ndiꞌi̱ cñaꞌ nguꞌ
Loꞌo ngua tsa̱ taꞌa nu ndiꞌi̱ cñaꞌ nguꞌ judío, liꞌ ndyaa Jesús su nscua xtya̱ trigo jiꞌi̱ nguꞌ loꞌo nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱. Cua ntyuteꞌ nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱, biꞌ chaꞌ ngusuu nguꞌ xi siꞌyu trigo chaꞌ cacu nguꞌ ñaꞌa̱ yeꞌe ti. Liꞌ naꞌa̱ nguꞌ fariseo chaꞌ ndyuꞌni nguꞌ juaꞌa̱, nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo Jesús liꞌ:
―¿Ha ná jlo tiꞌ ma̱ chaꞌ ná ntsuꞌu chacuayáꞌ cuaꞌni na cña juani, chaꞌ tsa̱ nu ndiꞌi̱ cñaꞌ na laca? ―nacui̱ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ Jesús―. Nu nguꞌ cua nu ndyaca tsaꞌa̱ jinuꞌu̱ ni, ¿ni chaꞌ laca ndyuꞌni nguꞌ cña juani lacua?
Loꞌo liꞌ nguxacui̱ Jesús chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ:
―¿Ha bilya chcuiꞌ ma̱ lo quityi jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu nscua ñiꞌya̱ nu nguaꞌni jyoꞌo David saꞌni? ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―. Ngua sca tsa̱ ntyuteꞌ tsa yu liꞌ, loꞌo juaꞌa̱ ntyuteꞌ tsa lcaa nguꞌ tyaꞌa ndyaꞌa̱ yu. Pana jlo tiꞌ yu chaꞌ ntucua xlyá nu laca msta̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi lo mesa neꞌ niꞌi̱ nu cuentya jiꞌi̱ Ni cajua. Biꞌ chaꞌ ndyaa nguꞌ neꞌ niꞌi̱ biꞌ, ndyacu nguꞌ xlyá biꞌ, masi ná ntsuꞌu chacuayáꞌ cacu cua ñaꞌa̱ ca ñati̱ jiꞌi̱; sca ti jiꞌi̱ nguꞌ sti joꞌó ntsuꞌu chacuayáꞌ cacu nguꞌ xlyá biꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ ntsuꞌu chaca chaꞌ nu nguscua jyoꞌo Moisés lo quityi, chaꞌ nguꞌ sti joꞌó ni, ná ngaꞌa̱ cñaꞌ sti joꞌó neꞌ laa tonu loꞌo ndyaca tsa̱ nu ndiꞌi̱ cñaꞌ nguꞌ; ntsuꞌu cña nu nduꞌni nguꞌ sti joꞌó biꞌ. Pana la cuiꞌ ti ná ntsuꞌu quiꞌya jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ fariseo biꞌ―. Chañi chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ, sca chaꞌ nu ndulo la jiꞌi̱ ma̱ que laa tonu biꞌ jiꞌi̱ ma̱. Ná ndube tiꞌ ma̱ ñiꞌya̱ nu nchcuiꞌ chaꞌ nu nacui̱ ycuiꞌ Ndyosi, nu nscua lo quityi ndiꞌya̱: “Ntiꞌ naꞌ chaꞌ cuaꞌni tyaꞌna tiꞌ ma̱ jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ ma̱”, nacui̱ Ni, “biꞌ cña nu tsoꞌo la chaꞌ cuaꞌni ma̱. Pana ná ntiꞌ naꞌ chaꞌ ta ma̱ quiñaꞌa̱ tsa msta̱ ꞌna; ni naꞌni scu̱ꞌ ma̱, ná nduꞌni chaꞌ ta ma̱ ꞌna.” Si cua ngua cuayáꞌ tiꞌ ma̱ ñiꞌya̱ nchcuiꞌ chaꞌ nu nscua lo quityi biꞌ, ná sta ma̱ quiꞌya jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ cuiñi ti. Loꞌo juaꞌa̱ ta naꞌ chaca chaꞌ loꞌo ma̱, chaꞌ naꞌ nu cua nda Ni ꞌna lijya̱a̱ chaꞌ caca naꞌ ñati̱ ni, laca naꞌ loo, masi tsa̱ nu ndiꞌi̱ cñaꞌ nguꞌ.
Chaꞌ jiꞌi̱ sca yu quicha nu nchcu̱ꞌ yaꞌ
Loꞌo liꞌ nduꞌu Jesús, ndyaa yu xaꞌ quichi̱, ndyatí̱ yu neꞌ laa jiꞌi̱ nguꞌ judío cajua. 10 Liꞌ naꞌa̱ yu chaꞌ ndiꞌi̱ sca nu quiꞌyu nu quicha yaꞌ, chaꞌ cua nchcu̱ꞌ tyucuí̱ sca tsuꞌ yaꞌ. Liꞌ nchcuane nguꞌ jiꞌi̱ Jesús:
―¿Ha ntsuꞌu chacuayáꞌ jiꞌna chaꞌ cuaꞌni na joꞌo jiꞌi̱ nguꞌ quicha tsa̱ taꞌa, nu loꞌo ngaꞌa̱ chaꞌ tyiꞌi̱ cñaꞌ na? ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús.
Ntiꞌ tsa nguꞌ biꞌ sta nguꞌ quiꞌya hichu̱ꞌ Jesús. 11 Loꞌo liꞌ nguxacui̱ yu chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ:
―¿Ha ná culo ma̱ jiꞌi̱ sca xlyaꞌ jiꞌi̱ ma̱ si tyú niꞌ neꞌ tyuu? ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―. Culo ma̱ jiꞌi̱ niꞌ tuꞌni, masi tsa̱ taꞌa laca. 12 Loꞌo ñati̱ ni, ndulo la chaꞌ jiꞌi̱ ñati̱ que jiꞌi̱ sca xlyaꞌ, biꞌ chaꞌ ntsuꞌu chacuayáꞌ xtyucua na jiꞌi̱ ñati̱, masi tsa̱ nu tacati tsa jiꞌna, nu ná ntsuꞌu chacuayáꞌ chaꞌ cuaꞌni na cña.
13 Loꞌo liꞌ nchcuiꞌ yu loꞌo nu quicha biꞌ:
―Xquiñi nuꞌu̱ yaꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱.
Loꞌo nchquiñi nu quicha biꞌ yaꞌ, hora ti ndyaca tsoꞌo yaꞌ nu quicha, stuꞌba ngua biꞌ loꞌo chaca tsuꞌ yaꞌ. 14 Loꞌo liꞌ ngua ñasi̱ꞌ tsa nu nguꞌ fariseo biꞌ jiꞌi̱ yu, nduꞌu nguꞌ, ndyaa nguꞌ; ngua tiꞌ nguꞌ si caja ñiꞌya̱ caca cuaꞌni tye nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ Jesús liꞌ.
Ñiꞌya̱ nscua chaꞌ jiꞌi̱ Jesús lo quityi cua saꞌni
15 Pana ngua cuayaꞌ tiꞌ Jesús lcaa ñaꞌa̱ chaꞌ cuxi nu ntsuꞌu tyiquee nguꞌ fariseo, biꞌ chaꞌ nduꞌu yu ndyaa yu xaꞌ seꞌi̱. Quiñaꞌa̱ tsa nguꞌ ngutuꞌu lcaꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ yu, loꞌo juaꞌa̱ nguaꞌni yu chaꞌ ndyaca tsoꞌo lcaa nguꞌ quicha biꞌ. 16 Loꞌo liꞌ ngulo yu cña jiꞌi̱ nguꞌ nu ngua quicha biꞌ, chaꞌ ná cachaꞌ nguꞌ tilaca laca nu nguaꞌni chaꞌ ndyaca tsoꞌo nguꞌ. 17 Tya saꞌni cua nda ycuiꞌ Ndyosi sca chaꞌ loꞌo jyoꞌo Isaías cuentya jiꞌi̱ Cristo. Ndiꞌya̱ nscua chaꞌ biꞌ lo quityi:
18 Ñaꞌa̱ ma̱ jiꞌi̱ msu ꞌna nu cua ngusubi naꞌ jiꞌi̱, nacui̱ ycuiꞌ Ni.
Tyacaꞌa tsa biꞌ jnaꞌ, loꞌo tsoꞌo tsa ntsuꞌu tyiquee naꞌ ñaꞌa̱ naꞌ jiꞌi̱ yu biꞌ.
Cuaꞌni naꞌ chaꞌ caꞌya Xtyiꞌi ycuiꞌ naꞌ lo yu biꞌ, chaꞌ chcuiꞌ yu loꞌo lcaa ñati̱, masi siꞌi nguꞌ judío laca nguꞌ.
Culuꞌu yu jiꞌi̱ nguꞌ ñiꞌya̱ laca chaꞌ liñi nu nduꞌni naꞌ loꞌo ñati̱, nacui̱ ycuiꞌ Ndyosi.
19 Ná xu̱u̱ tyaꞌa yu, ni ná xiꞌya yu cui̱i̱;
ná cañi xtyiꞌi yu laja calle ti.
20 Ycuiꞌ ca yu xtyucua yu jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ xñi la nguꞌ chaꞌ jnaꞌ, masi ntiꞌ nguꞌ ñiꞌya̱ ntiꞌ sca yaca quii nu cua catsa ti, chaꞌ ngunaꞌa̱ tsa tiꞌ nguꞌ.
Loꞌo juaꞌa̱ culuꞌu yu jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ caca cuayáꞌ la tiꞌ nguꞌ lcaa chaꞌ nu cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ naꞌ,
masi cua tye ti chaꞌ tsoꞌo nu ntsuꞌu tyiquee nguꞌ, masi laca nguꞌ ñiꞌya̱ laca sca candil nu cua tyubiꞌ ti.
Juaꞌa̱ tyiji̱loo nu chaꞌ liñi biꞌ jiꞌi̱ chaꞌ cuxi.
21 Ndu̱ tiꞌ ñati̱ tyucui ñaꞌa̱ chalyuu chaꞌ cua ca̱a̱ ti yu.
Juaꞌa̱ nscua chaꞌ jiꞌi̱ Cristo lo quityi biꞌ.
Nsta nguꞌ quiꞌya jiꞌi̱ Jesús
22 Loꞌo liꞌ ndyaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ chaca nu quicha slo Jesús; cua ngusñi cuiꞌi̱ xñaꞌa̱ jiꞌi̱, biꞌ chaꞌ ngua cuꞌu̱ tuꞌba yu, juaꞌa̱ ngua cuityi̱ꞌ yu. Hora ti nguaꞌni Jesús joꞌo jiꞌi̱ nu quicha biꞌ, chaꞌ xaꞌ nchcuiꞌ yu, xaꞌ nda Jesús xee ndyuꞌu cloo yu. 23 Ndube tsa tiꞌ lcaa nguꞌ nu naꞌa̱ jiꞌi̱ chaꞌ biꞌ liꞌ.
―¿Ha la cuiꞌ nu ñati̱ tyaꞌa jiꞌi̱ jyoꞌo David biꞌ laca nu quiꞌyu re? ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ.
24 Loꞌo ndyuna nguꞌ fariseo chaꞌ biꞌ, xaꞌ ñaꞌa̱ chaꞌ nchcuiꞌ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ Jesús:
―Sca ti chacuayáꞌ jiꞌi̱ Beelzebú nu laca xuꞌna lcaa lo cuiꞌi̱ cuxi, sca ti juaꞌa̱ nchca jiꞌi̱ nu quiꞌyu re culo jiꞌi̱ cuiꞌi̱ cuxi nu ngusñi jiꞌi̱ ñati̱ ―nacui̱ nguꞌ fariseo biꞌ.
25 Pana ngua tii Jesús ñiꞌya̱ laca chaꞌ cuxi nu ntsuꞌu tyiquee nguꞌ, biꞌ chaꞌ nchcuiꞌ yu loꞌo nguꞌ biꞌ liꞌ:
―Si tyaꞌbe tyaꞌa nguꞌ sca nasiyu̱ xquiꞌya chaꞌ nxu̱u̱ tyaꞌa nguꞌ nu laca loo, tye chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ juaꞌa̱ ti liꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―. Loꞌo juaꞌa̱ si xu̱u̱ tyaꞌa nguꞌ sca quichi̱ ti, tye chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ juaꞌa̱ ti; masi xu̱u̱ tyaꞌa nguꞌ nu ndiꞌi̱ sca niꞌi̱ ti, la cuiꞌ ti chaꞌ caca, tye chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ, tyaa nguꞌ liꞌ. 26 La cuiꞌ juaꞌa̱ ná talo Satanás si xu̱u̱ tyaꞌa ycuiꞌ Satanás loꞌo msu jiꞌi̱ ycuiꞌ; tye chaꞌ jiꞌi̱ nu xñaꞌa̱ yala ti liꞌ. 27 ¿Ha chaꞌ liñi nchcuiꞌ ma̱ lacua, nu loꞌo nchcuiꞌ ma̱ chaꞌ chacuayáꞌ jiꞌi̱ Beelzebú nclyo naꞌ jiꞌi̱ cuiꞌi̱ cuxi? Ná liñi nchcuiꞌ ma̱ tsiyaꞌ ti, chaꞌ loꞌo nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ ma̱ ni, nclyo nguꞌ jiꞌi̱ cuiꞌi̱ cuxi chacuayáꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, nacui̱ nguꞌ. Xquiꞌya nguꞌ biꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ ma̱ lacua; caca cuayáꞌ tiꞌ ma̱ si chaꞌ liñi nchcuiꞌ ma̱, si chaꞌ cuiñi ti nchcuiꞌ ma̱. 28 Pana chacuayáꞌ jiꞌi̱ Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi nclyo naꞌ jiꞌi̱ cuiꞌi̱ cuxi, biꞌ chaꞌ taca ca cuayáꞌ tiꞌ ma̱ chaꞌ cua nguxana chaꞌ laca ycuiꞌ Ndyosi loo neꞌ cresiya jiꞌi̱ ñati̱.
29 ’Sca ñati̱ nguula ni, ná caja ñiꞌya̱ tyatí̱ nguꞌ toꞌ tyi yu chaꞌ cuaana nguꞌ yuꞌba jiꞌi̱ yu; sca ti si sca̱ꞌ nguꞌ jiꞌi̱ xuꞌna niꞌi̱ clyo, taca cuaana nguꞌ na nu ntsuꞌu jiꞌi̱ yu biꞌ liꞌ.
30 ’Ñati̱ nu ná ntajaꞌa̱ xñi chaꞌ jnaꞌ, na nxu̱u̱ tyaꞌa nguꞌ biꞌ loꞌo naꞌ, juaꞌa̱ ndyuꞌu chaꞌ biꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ ñati̱ nu ná nxtyucua ꞌna, na ndacaꞌa nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ nguꞌ chaꞌ ná xñi tyaꞌa nguꞌ chaꞌ jnaꞌ lacua.
31 ’Biꞌ chaꞌ ndacha̱ꞌ jiꞌi̱ ma̱ juani chaꞌ taca cuiꞌya ycuiꞌ Ni chaꞌ clyu tiꞌ jiꞌi̱ ñati̱ xquiꞌya lcaa quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌi̱ nguꞌ, masi cuxi tsa nchcuiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni; pana loꞌo cuxi tsa nchcuiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ cña nu nduꞌni Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi, liꞌ ngaꞌaa cuiꞌya ycuiꞌ Ni chaꞌ clyu tiꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ tsiyaꞌ ti. 32 Cuiꞌya Ni chaꞌ clyu tiꞌ jiꞌi̱ ñati̱ nu nchcuiꞌ chaꞌ cuxi jnaꞌ nu cua nda Ni ꞌna lijya̱a̱ chaꞌ caca naꞌ ñati̱; pana loꞌo chcuiꞌ nguꞌ chaꞌ cuxi jiꞌi̱ cña nu nduꞌni Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi, liꞌ ngaꞌaa cuiꞌya ycuiꞌ Ni chaꞌ clyu tiꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ lcaa tsa̱ loꞌo tyiꞌi̱ nguꞌ chalyuu, masi tyucui tyempo nde loo la.
Nslo na sca yaca loꞌo ñaꞌa̱ na siꞌyu nu nda yaca biꞌ
33 ’Sca yaca ni, si tsoꞌo yaca, ta siꞌyu tsoꞌo liꞌ; loꞌo juaꞌa̱ si ná tsoꞌo yaca, ná ta siꞌyu nu cacu na liꞌ. Jlo tiꞌ na si tsoꞌo yaca loꞌo ñaꞌa̱ na siꞌyu nu nda yaca biꞌ. 34 Pana, ¡ñiꞌya̱ ntiꞌ cuaña tyaala, juaꞌa̱ ntiꞌ cuꞌma̱! Ná nchca chcuiꞌ ma̱ chaꞌ tsoꞌo laja loꞌo ntsuꞌu tsa chaꞌ cuxi tyiquee ma̱; ñiꞌya̱ nu ntsuꞌu tyiquee scaa na, juaꞌa̱ ndyuꞌu chaꞌ nu nchcuiꞌ na. 35 Cua ñaꞌa̱ ca ñati̱ nu tsoꞌo tyiquee ni, tsoꞌo tsa nchcuiꞌ nguꞌ biꞌ; loꞌo cua ñaꞌa̱ ca ñati̱ nu cuxi tyiquee, cuxi ti nchcuiꞌ nguꞌ biꞌ liꞌ. 36 Ta naꞌ sca chaꞌ loꞌo ma̱ juani: nu loꞌo tyalaa tsa̱ nu cuaꞌni cuayáꞌ ycuiꞌ Ni jiꞌi̱ lcaa ñati̱, liꞌ ntsuꞌu chaꞌ cachaꞌ lyiji ycuiꞌ ca nguꞌ jiꞌi̱ lcaa chaꞌ cuxi nu cua nchcuiꞌ nguꞌ nde chalyuu. 37 Liꞌ cuiꞌya Ni cuentya jiꞌi̱ lcaa chaꞌ nu cua nchcuiꞌ ma̱ chalyuu; ñacui̱ Ni jiꞌi̱ ma̱ si ntsuꞌu quiꞌya jiꞌi̱ ma̱ loꞌo ycuiꞌ Ni, juaꞌa̱ si ná ntsuꞌu quiꞌya jiꞌi̱ ma̱.
Ngua tiꞌ ñati̱ cuxi ñaꞌa̱ sca chaꞌ tlyu
38 Loꞌo liꞌ ngaꞌa̱ xi mstru chaꞌ joꞌó, loꞌo nguꞌ fariseo ngaꞌa̱, nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo Jesús:
―Mstru ―nacui̱ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ Jesús liꞌ―, cuaꞌni nuꞌu̱ sca chaꞌ tlyu chaꞌ ñaꞌa̱ cuiꞌya ya jiꞌi̱.
39 Liꞌ nguxacui̱ Jesús chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ:
―Na xñaꞌa̱ tsa ma̱ ca taꞌa ma̱, chaꞌ xcuiꞌ ndijña ma̱ chaꞌ cuaꞌni naꞌ sca chaꞌ tlyu chaꞌ ñaꞌa̱ cuiꞌya ma̱ jiꞌi̱; laca ma̱ ñati̱ nu ná jlya tiꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi tsiyaꞌ ti ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―. Pana ná cuaꞌni naꞌ juaꞌa̱. Ngaꞌa̱ chaꞌ tyiꞌu tiꞌ ma̱ na laca ngua jiꞌi̱ jyoꞌo Jonás nu ngua tuꞌba jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi cua saꞌni la. 40 Ñiꞌya̱ ndyanu nu Jonás biꞌ nde neꞌ cualya tonu biꞌ sna tsa̱ loꞌo sna talya, juaꞌa̱ naꞌ nu cua nda Ni ꞌna lijya̱a̱ chaꞌ caca naꞌ ñati̱, tyanu naꞌ neꞌ tyuu sna tsa̱ loꞌo sna talya. 41 Loꞌo tyalaa tsa̱ nu cuaꞌni cuayáꞌ ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ lcaa ñati̱, liꞌ sta jyoꞌo nguꞌ Nínive quiꞌya jiꞌi̱ cuꞌma̱ nu luꞌú chalyuu juani. Cachaꞌ nguꞌ jyoꞌo biꞌ lcaa ñaꞌa̱ chaꞌ nu ndyuna nguꞌ, chaꞌ nu nda jyoꞌo Jonás loꞌo nguꞌ tyempo biꞌ, chaꞌ liꞌ ngua tyujuꞌu tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ lcaa chaꞌ cuxi nu nguaꞌni nguꞌ; nguxtyanu nguꞌ jiꞌi̱ chaꞌ cuxi biꞌ xquiꞌya chaꞌ cua ngusñi nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni. Pana ná stuꞌba chaꞌ nu nguluꞌu jyoꞌo Jonás biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ saꞌni loꞌo chaꞌ nu nclyuꞌu naꞌ jiꞌi̱ ma̱ juani; tlyu la chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi laca nu nclyuꞌu naꞌ jiꞌi̱ ma̱ juani, pana ná nduna cuꞌma̱ chaꞌ biꞌ tsiyaꞌ ti. 42 Loꞌo caca cuayáꞌ chalyuu ni, la cuiꞌ juaꞌa̱ tyatu̱ jyoꞌo reina nu ngua loo jiꞌi̱ nguꞌ nde Sur, chaꞌ sta nu cunaꞌa̱ biꞌ quiꞌya jiꞌi̱ cuꞌma̱ nu luꞌú chalyuu juani. Liꞌ chcuiꞌ maꞌ cusuꞌ biꞌ ñiꞌya̱ ngua loꞌo ndyaa ycuiꞌ maꞌ slo jyoꞌo rey Salomón. Tyijyuꞌ tsa quichi̱ tyi maꞌ reina biꞌ; pana cua ngujui chaꞌ jiꞌi̱ maꞌ chaꞌ ngua tsa jiꞌi̱ Salomón biꞌ, chaꞌ tsoꞌo tsa cui̱i̱ nu nda yu. Biꞌ chaꞌ ndyalaa maꞌ slo nu rey biꞌ chaꞌ cuna maꞌ cui̱i̱ nu nda nu cusuꞌ biꞌ, masi xti la chaꞌ nguluꞌu jyoꞌo Salomón biꞌ que chaꞌ nu nclyuꞌu naꞌ jiꞌi̱ ma̱ juani. Tlyu la chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi laca nu nclyuꞌu naꞌ jiꞌi̱ ma̱ juani, pana ná nduna ma̱ tsiyaꞌ ti.
Cuiꞌi̱ cuxi nu xtyu̱u̱ chaca quiyaꞌ
43 ’Loꞌo xtyanu cuiꞌi̱ cuxi jiꞌi̱ sca ñati̱, liꞌ tyaꞌa̱ yuꞌu cuiꞌi̱ biꞌ neꞌ quixi̱ꞌ tyijyuꞌ su ná ntsuꞌu ñati̱; tsaa cuiꞌi̱ cuxi biꞌ tsaana su chcaꞌa̱ cñaꞌ xi. Loꞌo ná quije su chcaꞌa̱ cñaꞌ biꞌ ni, 44 liꞌ ñacui̱: “Tyaꞌa naꞌ ni, xtyu̱u̱ naꞌ nde su ngutiꞌi̱ naꞌ clyo”. Juaꞌa̱ culacua tiꞌ cuiꞌi̱ cuxi biꞌ. Loꞌo tyalaa cuiꞌi̱ biꞌ slo ñati̱ biꞌ, liꞌ ñaꞌa̱ cuiꞌi̱ biꞌ chaꞌ tya laja ndiꞌi̱ cresiya jiꞌi̱ ñati̱ su ngutuꞌú nquichaꞌ; siꞌi chaꞌ ngua tsoꞌo la ñati̱ biꞌ. 45 Hora ti tsaa cuiꞌi̱ chaca quiyaꞌ tsaana jiꞌi̱ tya tyacati tyaꞌa cuiꞌi̱ nu xñaꞌa̱ la, chaꞌ stuꞌba ti xñi lcaa cuiꞌi̱ biꞌ jiꞌi̱ ñati̱ biꞌ, chaꞌ caja su tyiꞌi̱ cuiꞌi̱ biꞌ loꞌo ñati̱ ntiꞌ. Ca cuxi la chaꞌ jiꞌi̱ ñati̱ biꞌ liꞌ, chaꞌ quiñaꞌa̱ la cuiꞌi̱ xñi jiꞌi̱ liꞌ. La cuiꞌ juaꞌa̱ cuxi la caca chaꞌ jiꞌi̱ ñati̱ nu ndiꞌi̱ nde chalyuu juani, chaꞌ xñaꞌa̱ tsa nguꞌ.
Ndyalaa xtyaꞌa̱ Jesús loꞌo tyaꞌa yu
46 Tya nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ, liꞌ ndyalaa xtyaꞌa̱ loꞌo tyaꞌa Jesús, ndu̱ nguꞌ nde liyaꞌ chaꞌ ntiꞌ nguꞌ chcuiꞌ nguꞌ loꞌo Jesús. 47 Liꞌ ndachaꞌ sca ñati̱ jiꞌi̱ Jesús:
―Xtyaꞌa̱ nuꞌu̱ loꞌo tyaꞌa nuꞌu̱, ndu̱ nguꞌ nde liyaꞌ ―nacui̱ yu jiꞌi̱ Jesús―. Cua ntiꞌ nguꞌ chcuiꞌ nguꞌ loꞌo nuꞌu̱.
48 Liꞌ nguxacui̱ Jesús chaꞌ jiꞌi̱ nu quiꞌyu biꞌ:
―¿Tilaca nu chañi ca laca xtyaꞌa̱ naꞌ? ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱―. ¿Tilaca nu chañi ca laca tyaꞌa naꞌ?
49 Loꞌo liꞌ nguluꞌu yaꞌ yu jiꞌi̱ nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱:
―Nu nguꞌ re ni, stuꞌba ti ndulo nguꞌ ꞌna ñiꞌya̱ ndulo xtyaꞌa̱ naꞌ ꞌna, ñiꞌya̱ ndulo tyaꞌa naꞌ ꞌna ―nacui̱ Jesús―. 50 Tyaꞌa naꞌ laca lcaa nguꞌ nu nduꞌni ñiꞌya̱ nu ntiꞌ Sti naꞌ nu ntucua nde cua̱ chaꞌ cuaꞌni nguꞌ; ñati̱ biꞌ laca ñiꞌya̱ laca xtyaꞌa̱ naꞌ, ñiꞌya̱ laca tyaꞌa naꞌ, masi nu quiꞌyu, masi nu cunaꞌa̱.