15
Na laca nu nduꞌni chaꞌ caca cuxi tyiquee ñati̱
Liꞌ ndyalaa sca taju nguꞌ tlyu slo Jesús. Nguꞌ quichi̱ Jerusalén laca nguꞌ biꞌ, nguꞌ fariseo loꞌo nguꞌ mstru nu ncluꞌu chaꞌ joꞌó neꞌ laa laca nguꞌ biꞌ.
―¿Ni chaꞌ ná tsoꞌo nduꞌni nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jinuꞌu̱? ―nacui̱ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ Jesús―. Ná stuꞌba nduꞌni nguꞌ loꞌo chaꞌ nu cua nda jyoꞌo cusuꞌ loꞌo na saꞌni la, chaꞌ tyaati̱ tsoꞌo yaꞌ na nu loꞌo bilya cacu na. Loꞌo nu nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jinuꞌu̱ ni, ná nduꞌni nguꞌ juaꞌa̱ ―nacui̱ nguꞌ liꞌ.
Liꞌ nguxacui̱ Jesús chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ tlyu biꞌ:
―Loꞌo cuꞌma̱ ni ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―, ¿ni chaꞌ laca xti la chaꞌ ntsuꞌu tyiquee ma̱ jiꞌi̱ cña nu ngulo ycuiꞌ Ndyosi jiꞌna? Loꞌo juaꞌa̱ lye tsa ndube tiꞌ ma̱ jiꞌi̱ scaa chaꞌ nu nda jyoꞌo cusuꞌ loꞌo na. Cua nchcuiꞌ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo na: “Tucuá ma̱ cña nu nchcuiꞌ sti ma̱, nu nchcuiꞌ xtyaꞌa̱ ma̱”, nacui̱ Ni. “Loꞌo juaꞌa̱ si chcuiꞌ ma̱ chaꞌ cuxi jiꞌi̱ sti ma̱, jiꞌi̱ xtyaꞌa̱ ma̱, liꞌ ntsuꞌu chaꞌ cujuii nguꞌ jiꞌi̱ ma̱”, nacui̱ Ni. Pana cuꞌma̱ ni, xaꞌ lo chaꞌ nchcuiꞌ ma̱ juani. Nclyuꞌu ma̱ chaꞌ tsoꞌo tsa laca si ndiꞌya̱ chcuiꞌ na loꞌo sti na, loꞌo xtyaꞌa̱ na: “Cua nda naꞌ lcaa na nu ntsuꞌu ꞌna jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, biꞌ chaꞌ ngaꞌaa caca xtyucua naꞌ jiꞌi̱ ma̱ juani”. Juaꞌa̱ laca chaꞌ cuxi nu nclyuꞌu ma̱ jiꞌi̱ nguꞌ, chaꞌ ngaꞌaa cuaꞌni tlyu nguꞌ jiꞌi̱ sti nguꞌ, jiꞌi̱ xtyaꞌa̱ nguꞌ; juaꞌa̱ nchcuiꞌ ma̱, masi xaꞌ ñaꞌa̱ ngulo ycuiꞌ Ndyosi cña jiꞌna. Ngaꞌaa tsoꞌo chaꞌ nu nda ycuiꞌ Ni loꞌo na, ntiꞌ ma̱; tsoꞌo la chaꞌ nu nda jyoꞌo cusuꞌ chaꞌ cuaꞌni na, ntiꞌ ma̱ cuentya jiꞌi̱ ma̱. Cuiñi tsa ma̱, chaꞌ tucua chaꞌ ntsuꞌu tyiquee ma̱. Tya saꞌni la nchcuiꞌ jyoꞌo Isaías chaꞌ liñi jiꞌi̱ cuꞌma̱. Ndiꞌya̱ chaꞌ nu nguscua jyoꞌo biꞌ lo quityi:
Nduꞌni tlyu nguꞌ re jnaꞌ chaꞌ tuꞌba ti nguꞌ, nacui̱ ycuiꞌ Ni.
Siꞌi tyucui tyiquee nguꞌ nduꞌni tlyu nguꞌ ꞌna.
Na cuiñi tsa nguꞌ re, chaꞌ nacui̱ nguꞌ chaꞌ ndyuꞌni tlyu nguꞌ ꞌna, masi ncluꞌu nguꞌ chaꞌ nu nchcuiꞌ ñati̱ ti jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ;
pana nacui̱ nguꞌ chaꞌ nclyuꞌu nguꞌ chaꞌ jnaꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ.
Juaꞌa̱ nguscua jyoꞌo Isaías biꞌ cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi.
10 Loꞌo liꞌ ngusiꞌya Jesús jiꞌi̱ nu quiñaꞌa̱ tsa ñati̱ nu ndiꞌi̱ cajua chaꞌ ca̱a̱ nguꞌ cacua la xi, chaꞌ chcuiꞌ yu loꞌo nguꞌ liꞌ:
―Cuaꞌa̱ jyaca̱ ma̱ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―, chaꞌ caca cuayáꞌ tsoꞌo tiꞌ ma̱ ―nacui̱―. 11 Siꞌi sca na nu ndacu ti nguꞌ nu nduꞌni chaꞌ caca cuxi tyiquee nguꞌ; chaꞌ nu ndyuꞌu nde tuꞌba nguꞌ, masi lcaa chaꞌ nu nchcuiꞌ nguꞌ ni, xquiꞌya chaꞌ biꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ na si ngunuꞌu̱ tyiquee nguꞌ.
12 Loꞌo liꞌ ñaa nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ cacua la slo Jesús.
―Ná ndiya tiꞌ nu nguꞌ fariseo biꞌ loꞌo ndyuna nguꞌ chaꞌ nu nchcuiꞌ nuꞌu̱ ―nacui̱ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ Jesús.
13 ―Ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ nu ntucua nde cua̱, xcua̱a̱ Ni lcaa quixi̱ꞌ nu siꞌi na cuiñii nu ndyataa Ni, chaꞌ ná tsoꞌo quixi̱ꞌ biꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―. 14 Loꞌo juaꞌa̱ ná tsoꞌo nguꞌ fariseo jua cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni, biꞌ chaꞌ ngaꞌa̱ chaꞌ xtyanu ma̱ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ; ñiꞌya̱ ntiꞌ nguꞌ cuityi̱ꞌ, juaꞌa̱ ntiꞌ nguꞌ fariseo jua ―nacui̱ Jesús―. Si culuꞌu sca nu cuityi̱ꞌ tyucui̱i̱ jiꞌi̱ chaca yu tyaꞌa cuityi̱ꞌ ti yu, tyú tyucuaa nguꞌ sca toꞌ cuaꞌa̱ liꞌ, chaꞌ ni tsaca nguꞌ ná nchca ñaꞌa̱ nguꞌ tyucui̱i̱ su lijya̱ nguꞌ liꞌ.
15 Liꞌ nchcuiꞌ Pedro loꞌo Jesús:
―Culuꞌu nuꞌu̱ jiꞌi̱ cua ñiꞌya̱ ndyuꞌu chaꞌ nu nda cui̱i̱ jiꞌi̱ na nu ndacu nguꞌ ―nacui̱―. Ná nchca cuayáꞌ tiꞌ ya.
16 ―¿Ha loꞌo cuꞌma̱, ná ngua cuayáꞌ tiꞌ ma̱? ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ liꞌ―. 17 ¿Ha bilya ta ma̱ cuentya? Lcaa na nu tyatí̱ nde tuꞌba nguꞌ ni, nteje tacui na biꞌ nde neꞌ nguꞌ. Loꞌo tsaa nguꞌ liyaꞌ, tye lyiji chaꞌ jiꞌi̱ liꞌ. 18 Pana sca chaꞌ nu nchcuiꞌ nguꞌ ni, stuꞌba laca biꞌ loꞌo chaꞌ nu ntsuꞌu neꞌ cresiya jiꞌi̱ nguꞌ; xquiꞌya chaꞌ nu nchcuiꞌ nguꞌ, biꞌ chaꞌ nchca cuayáꞌ tiꞌ xaꞌ la ñati̱ si cua ngunuꞌu̱ tyiquee nguꞌ biꞌ. 19 Ca neꞌ cresiya jiꞌi̱ ñati̱ ni, ca biꞌ ntsuꞌu su̱u̱ lcaa chaꞌ cuxi: masi cujuii nguꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ, masi tyuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ loꞌo clyoꞌo xaꞌ ñati̱, masi cuaꞌni subaꞌ nguꞌ loꞌo xaꞌ ñati̱, masi cuaana nguꞌ na nu ntsuꞌu jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ, masi chcuiꞌ nguꞌ chaꞌ cuiñi jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ, masi chcuiꞌ nguꞌ cuentyu jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ. 20 Si ntsuꞌu chaꞌ cuxi biꞌ neꞌ cresiya jiꞌi̱ nguꞌ, biꞌ laca nu nduꞌni ñuꞌu̱ jiꞌi̱ tyiquee nguꞌ; pana loꞌo cacu na sca na ni, masi bilya tyaati̱ tsoꞌo yaꞌ na, ná sca chaꞌ cuaꞌni loꞌo cresiya jiꞌna, chaꞌ siꞌi juaꞌa̱ caca cuxi tyiquee na.
Jlya tiꞌ sca nu cunaꞌa̱ xaꞌ tsuꞌ jiꞌi̱ Jesús
21 Loꞌo liꞌ nduꞌu Jesús ndyaa nde loyuu su cuentya quichi̱ Tiro loꞌo loyuu su cuentya quichi̱ Sidón; loꞌo nu nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ ndyaa nguꞌ loꞌo. 22 Loꞌo liꞌ ñaa sca nu cunaꞌa̱ ca tyi quichi̱ biꞌ slo Jesús, ngusiꞌya tsa nu cunaꞌa̱ biꞌ jiꞌi̱ Jesús liꞌ:
―Cuaꞌni tyaꞌna tiꞌ nuꞌu̱ ꞌna, Xuꞌna ―nacui̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ jiꞌi̱ Jesús―. Nuꞌu̱ nu laca la cuiꞌ ñati̱ tyaꞌa jiꞌi̱ jyoꞌo cusuꞌ David, cuaꞌni nuꞌu̱ sca chaꞌ tsoꞌo loꞌo naꞌ. Nxalú tsa cuiꞌi̱ jiꞌi̱ sñiꞌ naꞌ.
23 Ni sca chaꞌ ná nguxacui̱ Jesús jiꞌi̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ. Liꞌ nchcuiꞌ nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ loꞌo Jesús:
―Culo nuꞌu̱ cña jiꞌi̱ nu cunaꞌa̱ re chaꞌ tsaa maꞌ xaꞌ seꞌi̱ ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús―, chaꞌ nxiꞌya tsa jiꞌna.
24 ―Nda ycuiꞌ Ni ꞌna lijya̱ naꞌ nde chalyuu chaꞌ sca ti loꞌo nguꞌ Israel chcuiꞌ naꞌ ―nacui̱ Jesús liꞌ―, chaꞌ ñiꞌya̱ nduꞌni xlyaꞌ nu cua ngunaꞌ, juaꞌa̱ nduꞌni nguꞌ biꞌ ―nacui̱.
25 Liꞌ cacua la ndyalaa nu cunaꞌa̱ biꞌ, ndyatu̱ sti̱ꞌ slo Jesús.
―Xuꞌna ―nacui̱ jiꞌi̱ Jesús―, xtyucua nuꞌu̱ jiꞌi̱ cua.
26 Liꞌ nguxacui̱ Jesús chaꞌ jiꞌi̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ:
―Ná tsoꞌo si xñi nguꞌ tyaja nu ndyacu sñiꞌ nguꞌ chaꞌ cacu xneꞌ ti ―nacui̱.
27 ―Chañi chaꞌ nu nchcuiꞌ nuꞌu̱, Xuꞌna ―nacui̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ―, pana tya ntsuꞌu chacuayáꞌ jiꞌi̱ xneꞌ chaꞌ cacu niꞌ satya ti nu ndyalú toꞌ mesa laja loꞌo ndyacu xuꞌna niꞌ.
28 ―Chañi chaꞌ jlya tiꞌ nuꞌu̱ chaꞌ nu nda naꞌ loꞌo nuꞌu̱ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱―. Caca chaꞌ nu ntiꞌ nuꞌu̱ lacua ―nacui̱.
Hora ti ndyaca tsoꞌo sñiꞌ nu cunaꞌa̱ biꞌ liꞌ.
Nguaꞌni Jesús joꞌo jiꞌi̱ quiñaꞌa̱ nguꞌ quicha
29 Loꞌo liꞌ nduꞌu Jesús ndyaa, ndyalaa yu ca toꞌ tayuꞌ Galilea biꞌ. Ndyaꞌa̱ yu xi toꞌ tayuꞌ biꞌ, liꞌ ndyacui̱ yu xi siiꞌ caꞌya chaꞌ chcaꞌa̱ yu xi ndejua. 30 Quiñaꞌa̱ tsa ñati̱ ndyalaa slo yu liꞌ; ndyaꞌa̱ loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ quiñaꞌa̱ tsa nguꞌ quicha, loꞌo nguꞌ nu quicha quiyaꞌ, loꞌo nguꞌ cuityi̱ꞌ, loꞌo nguꞌ cuꞌu̱, loꞌo nu cuꞌ yaꞌ, nu cuꞌ quiyaꞌ, lcaa lo nu quicha. Nsta nguꞌ jiꞌi̱ nguꞌ quicha biꞌ lo yuu slo Jesús, loꞌo nguaꞌni Jesús chaꞌ ndyaca tsoꞌo nguꞌ liꞌ. 31 Ndube tsa tiꞌ nguꞌ quiñaꞌa̱ loꞌo naꞌa̱ nguꞌ chaꞌ xaꞌ nchcuiꞌ nguꞌ nu ngua cuꞌu̱, xaꞌ ngua tsoꞌo tyucui ñaꞌa̱ yaꞌ nguꞌ nu ngua cuꞌ yaꞌ, xaꞌ ndyaꞌa̱ nguꞌ nu ngua quicha quiyaꞌ, xaꞌ tyaca̱ꞌ xee ñaꞌa̱ nguꞌ nu ngua cuityi̱ꞌ. Liꞌ lye tsa ndyuꞌni tlyu nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni nu laca ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ nguꞌ Israel xquiꞌya chaꞌ ndyaca tsoꞌo lcaa nguꞌ quicha biꞌ.
Nda Jesús na nu ndyacu jacua mil tyaꞌa ñati̱
32 Loꞌo liꞌ ngusiꞌya Jesús jiꞌi̱ nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ chaꞌ ca̱a̱ nguꞌ slo. Nchcuiꞌ loꞌo nguꞌ liꞌ:
―Tyaꞌna tsa tiꞌ naꞌ jiꞌi̱ nu nguꞌ quiñaꞌa̱ re ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ―. Cua sna tsa̱ ndyaꞌa̱ nguꞌ loꞌo naꞌ juani, loꞌo ngaꞌaa ntsuꞌu na cacu nguꞌ tsiyaꞌ ti. Ná tsoꞌo culo naꞌ cña jiꞌi̱ nguꞌ re chaꞌ tyaa nguꞌ ñaꞌa̱ loꞌo jbiꞌña ti ndyaꞌa̱ nguꞌ, chaꞌ ná talo nguꞌ tyucui̱i̱ juaꞌa̱.
33 Liꞌ nchcuiꞌ nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ loꞌo:
―¿Macala caja na cacu nguꞌ jiꞌna? Neꞌ quixi̱ꞌ ngaꞌa̱ na re su ná ndiꞌi̱ ñati̱ ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús―. Loꞌo juaꞌa̱ quiñaꞌa̱ tsa ñati̱ ndyaꞌa̱ loꞌo na re.
34 ―¿Ni lcua tyaꞌa xlyá ntsuꞌu jiꞌi̱ ma̱? ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ liꞌ.
―Cati tyaꞌa ti xlyá tejeꞌ loꞌo jiꞌi̱ ya ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱―, loꞌo ntsuꞌu xi cualya sube ―nacui̱ nguꞌ.
35 Liꞌ ngulo Jesús cña jiꞌi̱ nu nguꞌ quiñaꞌa̱ chaꞌ tyacaꞌa̱ nguꞌ lo yuu. 36 Liꞌ ngusñi Jesús nu cati tyaꞌa xlyá biꞌ loꞌo cualya biꞌ, ndya xlyaꞌbe jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi xquiꞌya chaꞌ ntsuꞌu na cacu nguꞌ. Liꞌ ngusaꞌbe Jesús xlyá loꞌo cualya biꞌ, nda yuꞌbe biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ chaꞌ ta nguꞌ jiꞌi̱ nu nguꞌ quiñaꞌa̱ biꞌ. 37 Liꞌ ndyacu lcaa nguꞌ xlyá biꞌ ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu nguaalaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ. Loꞌo nxutiꞌi̱ nguꞌ lcaa yuꞌbe nu tyaꞌa ndyanu su ndyacu nguꞌ, liꞌ ngutsaꞌa̱ cati tyaꞌa chcubi loꞌo yuꞌbe biꞌ. 38 Jacua mil tyaꞌa nu quiꞌyu ndyacu tsa̱ biꞌ, loꞌo xaꞌ cuentya ngua nu cunaꞌa̱ loꞌo nu sube; lcaa biꞌ ndyacu. 39 Loꞌo ndye ndyacu nguꞌ, liꞌ nchcuiꞌ salyaꞌ Jesús loꞌo nu nguꞌ quiñaꞌa̱ biꞌ, chaꞌ tyaa nguꞌ toꞌ tyi nguꞌ. Liꞌ ndyatí̱ Jesús neꞌ yaca niꞌi̱ sube, nduꞌu yu ndyaa yu nde loyuu Magdala loꞌo nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱.