3
Ab̶abe Jesucritodrʌ ĩjãnida panʌa
Djabarã Galacia druad̶ebema, ¡bãrãra crĩcha neẽ́ b̶eaa! ¿Caiba bãrãra cũrũgasi wãrã bed̶eara idu b̶ʌd̶amãrẽã? Daiba bãrã quĩrãpita ebud̶a jaradiabadjid̶aa Jesucritora bãrã carea crud̶e cachi beasid̶ada. Mʌ̃a naʌ̃da bãrãa iwid̶iya: ¿Ãcõrẽba Moisea diad̶a ley ĩjã o panʌneba bãrãba Ãcõrẽ Jaurera edasid̶aca? ¿Bed̶ea bia Jesucritod̶ebemada ũrĩnaped̶a ĩjãsid̶ad̶e edasid̶aẽ́ca? ¡Bãrãra wãrãda crĩcha neẽ́ b̶eaa! Crito ĩjãsid̶ad̶e naãrã Ãcõrẽ Jaured̶eba bia nĩbasid̶aa. ¿Id̶ira ara bãdjia o panʌneba jũma jipa b̶ead̶ica?* Crito ĩjã panʌ carea bãrãra bio bia mĩgasid̶aa. Maʌ̃da Critoda igarad̶ibʌrʌ, ¿bãdji quĩrĩãbe bia mĩgasid̶aẽ́ca? Mʌ̃maarã bãdji quĩrĩãbe bia mĩgad̶aẽ́ basía. Ãcõrẽba idji Jaurera bãrãa diasia idjab̶a bãrã tãẽna ne ununacada o b̶ʌa. ¿Ãcõrẽba cãrẽ cãrẽã mãwã o b̶ʌ? Mãwã o b̶ʌa bãrãba bed̶ea bia Critod̶ebemada ũrĩnaped̶a ĩjãsid̶a bẽrã. Ãcõrẽba mãwã oẽ́ b̶ʌa idjia Moisea diad̶a leyra bãrãba ĩjã o panʌ bẽrã.
Abrahaʌ̃nebemada crĩchad̶adua. “Abrahaʌ̃ba Ãcõrẽra wãrãda ĩjãsia. Maʌ̃ carea Ãcõrẽba idjira jipa unusia.” Maʌ̃ba cawad̶adua wãrãda Ãcõrẽ ĩjã b̶eadrʌ Abrahaʌ̃ warrarãda. Naẽnaed̶aʌba Ãcõrẽ Bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa judiorãẽ́ba Ãcõrẽda ĩjãsid̶ara idjia ãdjirã sid̶a jipa unuida. Maʌ̃ carea naẽnaed̶a Ãcõrẽba Abrahaʌ̃a bed̶ea bia dadji ẽdrʌd̶id̶ebemada bed̶easia. Idjia nãwã jarasia: “Bʌd̶eba mʌ̃a naʌ̃ ẽjũãne b̶ea purura jũma carebaya.” Maʌ̃ bẽrã Abrahaʌ̃ba ĩjãna quĩrãca ĩjã b̶eara Ãcõrẽba jũma carebaya Abrahaʌ̃ carebad̶a quĩrãca.
10 Ãcõrẽba Moisea diad̶a ley ĩjã o panʌneba jipa b̶ead̶ida crĩcha b̶eara Ãcõrẽba biẽ́ b̶ʌya. Maʌ̃ leyd̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Naʌ̃ ley jũma ĩjã oẽ́ b̶eara Ãcõrẽba biẽ́ b̶ʌya.”§ 11 Wãrãda ebud̶a b̶ʌa Ãcõrẽba Moisea diad̶a ley ĩjã o b̶ʌd̶eba ni ab̶aʌda Ãcõrẽ quĩrãpita jipa b̶aẽ́da. Ãcõrẽ Bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Ãcõrẽ quĩrãpita jipa b̶ʌ ẽberãra Ãcõrẽ ĩjã b̶ʌd̶eba b̶aya.”*
12 Baribʌrʌ Ãcõrẽba Moisea diad̶a ley ĩjã o b̶ʌd̶eba jipa b̶aida crĩcha b̶ʌba crĩchacaa Ãcõrẽ ĩjã b̶ʌd̶eba jipa b̶aida. Ãtebʌrʌ idjid̶ebemada nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Naʌ̃ ley ĩjã o b̶ʌra maʌ̃gʌd̶eba b̶aya.”
13 Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyba biẽ́ b̶ʌid̶ebemada Jesucritoba dadjirãra ẽdrʌ b̶ʌsia. Idjidrʌ Ãcõrẽba dadjirã cacuabari biẽ́ b̶ʌsia. Ãcõrẽ leyd̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Ab̶aʌda bacurud̶e jira b̶ʌd̶ibʌrʌ, Ãcõrẽba idjira biẽ́ b̶ʌya.” 14 Maʌ̃gʌra mãwãsia Ãcõrẽba Jesucritod̶eba judiorãẽ́ sid̶a carebamãrẽã idjia naẽna Abrahaʌ̃a carebayad̶a ad̶a quĩrãca.§ Dadjirãba Jesucritoda ĩjã panʌ bẽrã Ãcõrẽba idji Jaure diai jarad̶ara edasid̶aa.
Ãcõrẽba Abrahaʌ̃ ume bed̶ea b̶ʌd̶ara leyba ãyã b̶ʌcaa
15 Djabarã, mʌ̃ra ne jara b̶ʌd̶eba bed̶eaya: ẽberãba dewara ume bed̶ea b̶ʌd̶ara cartad̶e b̶ʌped̶a idji trʌ̃da maʌ̃ cartad̶e b̶ʌsira, ni ab̶aʌba maʌ̃ bed̶ea b̶ʌd̶ara poya ãyã b̶ʌd̶aẽ́a, idjab̶a dewara crĩchada poya ed̶a b̶ʌd̶aẽ́a. Ara maʌ̃ quĩrãca Ãcõrẽba wãrãneba jarad̶ara quĩrã awara oẽ́a. 16 Ãcõrẽba Abrahaʌ̃a, idjid̶eba yõida b̶ʌ́a bid̶a jarasia idjia jũmarãda carebaida.* Ãcõrẽ Bed̶ead̶e b̶ʌẽ́ b̶ʌa “Abrahaʌ̃neba yõni ẽberãrãda” zocãrã ẽberãrã jara b̶ʌ quĩrãca. Ãtebʌrʌ b̶ʌ́ b̶ʌa Ãcõrẽba Abrahaʌ̃neba yõida b̶ʌ́a mãwã jarasida ab̶aʌd̶ebemada bed̶ea b̶ʌ bẽrã. Maʌ̃ra Critoa. 17 Mʌ̃a jara b̶ʌra naʌ̃gʌa: Ãcõrẽra Abrahaʌ̃ ume bed̶ea b̶ʌsia. 430 poa bad̶acarea idji leyra Moisea diasia. Baribʌrʌ idjia Abrahaʌ̃ ume naãrã bed̶ea b̶ʌd̶ara maʌ̃ leyba ãyã b̶ʌẽ́ basía. Ãyã b̶ʌd̶abara idjia carebayad̶a ad̶ara oẽ́ bacasia. 18 Ãcõrẽba Moisea diad̶a ley ĩjã o panʌ carea idjia dadjirãda carebaibʌrʌ, idjia carebayad̶a ad̶a quĩrãca carebaẽ́a. Baribʌrʌ Ãcõrẽba Abrahaʌ̃ra carebayad̶a ad̶a bẽrã idji biad̶eba carebasia.
19 Maʌ̃da ¿Ãcõrẽba cãrẽ cãrẽã idji leyra Moisea diasi? Idji leyra diasia ẽberãrãba cadjirua obadada cawad̶amãrẽã. Ẽberãrãra maʌ̃ leyd̶eba panasid̶aa ab̶a Abrahaʌ̃neba yõida b̶ad̶a zebʌrʌd̶aa, idjid̶eba Ãcõrẽba carebayad̶a ad̶a bẽrã. Ãcõrẽba Moisea maʌ̃ leyra bajãnebema nezocarãneba diasia. Maʌ̃be Moiseba ẽberãrãa diasia. 20 Baribʌrʌ Ãcõrẽba Abrahaʌ̃a carebayad̶a asid̶e ni ab̶aʌda maʌ̃ bed̶ea jarad̶e diabueẽ́ basía, ãtebʌrʌ ara idjiabʌrʌ Abrahaʌ̃a mãwã jarasia.
21 Mãẽteara Ãcõrẽba idji ley Moisea diasid̶e ¿idjia Abrahaʌ̃ ume bed̶ea b̶ʌd̶ara igarasica? ¡Mãwãẽ́a! Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyd̶eba dadjirãda ewariza Ãcõrẽ ume poya zocai b̶ead̶ibara, maʌ̃ ley ĩjã o panʌneba Ãcõrẽ quĩrãpita jipa panacasid̶aa. 22 Baribʌrʌ Ãcõrẽ Bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa cadjiruaba jũmarãda preso erob̶ʌda. Mãwã Ãcõrẽba Abrahaʌ̃a ẽberãrã carebayad̶a ad̶ara poya oya. Wãrãda Jesucrito ĩjãbʌdara mãwã careba b̶ʌa.
23 Crito zei naẽna dadjirãba idjida poya ĩjãnaẽ́ basía. Maʌ̃ne dadjirãra Ãcõrẽba Moisea diad̶a ley jʌwaed̶a panasid̶aa. Maʌ̃ leyd̶ebemada poya ẽdrʌd̶aẽ́ basía ab̶a Ãcõrẽba Crito cawabibʌrʌd̶aa. 24 Wãrãda Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyba dadjirãra pe eronĩbasia ab̶a Crito zebʌrʌd̶aa. Crito zed̶acarea idji ĩjã panʌ carea Ãcõrẽba dadjirãra jipa unu b̶ʌa. 25 Id̶ira dadjirãba Critoda ĩjã panʌ bẽrã Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyba pe eronĩẽ́a. 26 Jesucritoda ĩjã panʌ bẽrã jũma bãrãra Ãcõrẽ warrarãa. 27 Bãrã borocuesid̶ad̶e unubisid̶aa Crito ume ãbaa panʌda. Maʌ̃ bẽrã idji quĩrãca panesid̶aa. 28 Jũma bãrãra Jesucrito ume ãbaa panʌ bẽrã Ãcõrẽ quĩrãpita judiora griego ume ab̶aria, nezocara nezocaẽ́ ume ab̶aria, idjab̶a umaquĩrãra wẽrã ume ab̶aria. 29 Bãrãra Critod̶e bẽrã wãrãda Abrahaʌ̃ warrarãa. Maʌ̃ba Ãcõrẽba bãrãra carebasia idjia Abrahaʌ̃a carebayad̶a ad̶a bẽrã.
* 3:3 Ara bãdjia o panʌneba. Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “naʌ̃ djarad̶eba.” 3:6 Genesi 15:6. 3:8 Genesi 12:3. § 3:10 Deuteronomio 27:26. * 3:11 Habacuc 2:4. 3:12 Levitico 18:5. 3:13 Bacurud̶e. Griego bed̶ead̶e bacuru abʌrʌd̶e cru sid̶a jara b̶ʌa. Deuteronomio 21:23. § 3:14 Genesi 12:3. * 3:16 Genesi 22:18. 3:17 Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Critod̶eba Ãcõrẽra Abrahaʌ̃ ume bed̶ea b̶ʌsia.” 3:27 Idji quĩrãca panesid̶aa. Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Critoba djio panesid̶aa.”