13
Bernabé jare Saulo yugüɨraa umɨmbeu ñee icavi vae
Jare yugüɨreco upurugüɨrovia vae Antioquía pe ñugüɨnoi vae reta ipɨte pe amocue Tumpa iñee umɨmbeu vae reta jare Tumpa iñee re oporomboe vae reta. Jae reta co Bernabé, Simón Niger, Lucio Cirene pegua, mburuvicha guasu Herodes jentarã Manaén jee vae jare Saulo. Cua reta uyeyocui yandeYa pe jare uyecuacu tembíu güi rambueve, Espíritu Santo jei chupe reta:
—Pemondo Bernabé jare Saulo uyapo vaerã mbaravɨquɨ che aiparavo ma chupeguarã vae.
Jare uyecuacu reta tembíu güi, jare uyerure reta Tumpa pe. Jayave ĩru reta oñono ipo jese reta jare omondo.
Umɨmbeu reta ñee icavi vae Chipre pegua reta pe
Jayave Saulo jare Bernabé uyemondoca Espíritu Santo pe, jare yugüɨraa tenta guasu Seleucia pe, jare joco güi uasa ɨ guasu rupi ɨvɨ Chipre pe. Jare yugüɨraa uvãe yave tenta guasu Salamina pe, umɨmbeu reta Tumpa iñee judío reta itupao reta pe. Jare Juan oo jae reta ndive omborɨ vaerã. Jare opaete Chipre umbapɨ yave, yugüɨraa uvãe tenta guasu Pafos pe, jare joco pe uñevãe penti judío Barjesús jee vae ndive. Jae co penti ipaye vae, jare jei jae co penti Tumpa iñee umɨmbeu vae. Cua jei upurumbɨtavɨ vaerã. Cua cuimbae oĩ mburuvicha Sergio Paulo jee vae ndive. Cua mburuvicha iyaracuaa catu co. Jae ueni Bernabé jare Saulo, jare uipota uyapɨsaca Tumpa iñee re. Ẽrei Elimas (cua tee uipota jei: “Ipaye vae”) umbɨavai, agüɨye vaerã tẽi mburuvicha upurugüɨrovia. Ẽrei Saulo (uyembɨjee vi Pablo pe vae) tɨnee Espíritu Santo pe, jare umae ngatu Elimas re 10 jare jei chupe:
—Nde co jae aña guasu taɨ upurumbɨtavɨ vae. Nde ndiyapo icavi mbae vae, jare ndipota'ã ĩru vae reta uyapo vaerã jupi vae. Jecuaeño ndeporoyopia yandeYa jape icavi vae güi. 11 Mase, añave yandeYa tombou ipo nderé, nderesa mbae ndico vaerã. Ndarau ndeecha guarasɨ mbovɨ ara pegua —jei.
Jare jupivoiño Elimas ipuere'ã mbae uecha, pɨ̃tumimbi oĩ yave rami, jare cotɨ cotɨ uyerova ueca tẽi quía uipoco güɨraa vaerã. 12 Jayave mburuvicha cua uyeyapo vae uecha yave, güɨrovia Tumpa iñee. Echa'ã ipɨacañɨ yandeYa iporomboe re.
Pablo jare Bernabé Antioquía Pisidia pegua pe
13 Jayave Pablo jare jae ndive ñugüɨnoi vae reta yugüɨraa Pafos güi, jare uasa ɨ guasu rupi tenta guasu Perge ɨvɨ Panfilia pegua pe. Ẽrei Juan ueya reta oo ye Jerusalén cotɨ. 14 Jayave jae reta yugüɨraa Perge güi tenta guasu Antioquía Pisidia pegua cotɨ. Jare joco pe yugüɨraa uvãe yave, uique reta judío reta itupao pe mbutuu ara pe, jare uguapɨ reta. 15 Jare ĩru vae reta opa umɨngueta yave mboroyocui güi jare Tumpa iñee aracae umɨmbeu vae reta uicuatiacue güi, tupao pegua reta itenondegua reta omondo jei chupe reta:
—Orerɨvɨ reta, ime yave ñee penoi orembɨaracuaa vaerã, pepuere piyemɨngueta.
16 Jayave Pablo upũa, jare umupũa ipo umɨquĩi reta vaerã. Jayave jei chupe reta:
—Cuimbae Israel pegua reta jare opaete pe reta Tumpa re pipɨu vae, piyapɨsaca cheré. 17 Israel pegua reta iTumpa uiparavo yandetenondegua reta, jare umbutuichaca Egipto pe yugüɨreco rambueve. Ẽrei Egipto jae reta iɨvɨ'ã co. Jare Tumpa imbaepuere tuicha vae pe güɨnoẽ joco güi —jei—. 18 Jare cuarenta año urupɨa chupe reta ñana rupi. 19 Jare opa umbai yave Canaán güi siete ɨvɨ ambɨembɨe vae pegua reta, umee cua reta iɨvɨcue Israel pegua reta pe iɨvɨrã —jei—. 20 Cua jaɨcue rupi cuatrocientos cincuenta año rupi Tumpa umee chupe reta mburuvicha reta uãa vaerã Samuel oĩ regua. Samuel co jae Tumpa iñee aracae umɨmbeu vae —jei—. 21 Jayave jae reta uyerure mburuvicha guasu re. Jayave Tumpa umee chupe reta Cis taɨ Saúl jee vae cuarenta año pegua. Jae co penti cuimbae Benjamín iñemoñaa pegua. 22 Jare Tumpa cua cuimbae omombo yave, umee chupe reta David juvicha guasurã. Jare Tumpa jei David re: ‘Che aicuaa Isaí taɨ David. Jae co penti cuimbae chembɨyerovia vae. Jae uyapota opaete che aipota vae’ —jei, jei Pablo—. 23 Cua David iñemoñaa reta güi Tumpa umee Jesús. Jae co Israel pegua reta umbɨasa vae. Jucuarãi Tumpa uyapo ma aracae jei vae —jei—. 24 Ndei Jesús ou mbove, Juan umɨmbeu opaete Israel pegua reta pe ueya vaerã iyemɨngueta icavi mbae vae ipɨa pe oĩ vae, jare uyembɨbautizaca vaerã. 25 Jare Juan opata ma umɨmbeu chupe reta yave, jei: ‘Pe reta pepɨa pe piyemɨngueta tẽi che co jae. Ẽrei jucuarãi'ã. Co ou cheraɨcue ĩru vae. Jupi'ã co che amboi vaerã ipɨpasa’ —jei, jei—.
26 Cherɨqueɨ reta, pe reta co jae Abraham iñemoñaa reta jare ĩru vae reta pe reta Tumpa re pipɨu vae co. Tumpa ombou peve cua ñee piyembɨasaca vaerã. 27 Echa'ã Jerusalén pegua reta jare juvicha reta uicuaa'ã quía ra co jae Jesús. Uicuaa'ã vi Tumpa iñee aracae umɨmbeu vae reta uicuatiacue opa mbutuu ara pe jae reta umɨngueta tẽi vae. Jáeramo jae reta jei Jesús uyeyucaca vaerã, jare jucuarãi uyeyapo uyecuatía oĩ jese vae —jei Pablo—. 28 Jare yepe tẽi uvãe'ã teco Jesús re uyucaca reta vaerã, ẽrei uyerure Pilato pe uyucaca vaerã. 29 Jare jae reta opa ma uyapo chupe yave opaete jese uyecuatía oĩ vae, umbɨgüeyɨca reta curusu güi, jare oñonoca teõgüerɨru pe —jei—. 30 Ẽrei Tumpa umbɨjecove ye güeru umanocue vae reta ipɨte güi. 31 Jare jeta ara uyecuaa jae jupíe yugüɨraa Galilea güi Jerusalén pe vae reta pe. Jae reta añave umɨmbeu ĩru vae reta pe —jei Pablo chupe reta—. 32-33 Jare ore vi numɨmbeu peve ñee icavi vae, quirãi Tumpa jei yandetenondegua reta pe vae Tumpa etei uyapo ma yandeve. Echa'ã umbɨjecove ye Jesús güeru umanocue vae reta ipɨte güi. Uyecuatía oĩ Salmo mocui pe cuarãi: ‘Nde co jae cheRaɨ. Cua ara che co jae ndeRu.’ Jucuarãi uyecuatía oĩ. 34 Tumpa umbɨjecove ye güeru umanocue vae reta ipɨte güi, agüɨye vaerã etei jetecue icumegua. Jare cua re jei: ‘Tamee ndeve bendición reta David pe jae ameeta chupe vae’ —jei Tumpa, jei—. 35 Jáeramo jei ĩru Salmo pe: ‘Che co jae jupi vae. Nemaeñota'ã cheretecue re icumegua vaerã’ —jei, jei—. 36 Echa'ã David opa uyeyocui yave opaete jentaɨgua reta pe Tumpa uipota vae rupi, umano, jare uñeñotɨca itenondegua reta ñugüɨnoi vae pe, jare jetecue icumegua —jei—. 37 Ẽrei jocua Tumpa umbɨjecove ye güeru umanocue vae reta ipɨte güi vae jetecue icumegua'ã etei —jei—. 38 Jáeramo, cherɨqueɨ reta, picuaa cavi cua ore numɨmbeu ĩru vae reta pe vae. Tumpa umbɨasata peve pembaeyoa reta cua Jesús rupi. 39 Jare opaete güɨrovia jese vae reta uyembujupica ma. Echa'ã yandepuere'ã yayembujupica Moisés iporoyocui re —jei—. 40 Jáeramo piñemoa ngatu, agüɨye vaerã uyeyapo peve Tumpa iñee aracae umɨmbeu vae reta jei vae. Echa'ã jei reta cuarãi:
41 ‘Mase, upurugüɨrɨ̃ro vae reta, pepɨacañɨ jare pecañɨtei’ —jei Tumpa—.
‘Echa'ã che ayapota penti mbaravɨquɨ pico rambueve.
Pe reta ndarau perovia, yepe tẽi quía umɨmbeuta peve’ —jei.
Jucuarãi jei reta —jei.
42 Jare oẽ reta yave judío reta itupao güi, judío mbae vae reta umɨñera umɨmbeu vaerã chupe reta cua ñee mbutuu ara outa vae pe. 43 Jare tupao pe yatɨ vae reta opa yugüɨraa yave, jeta judío reta jare judiorã uyeyapo vae umbɨadora Tumpa vae reta yugüɨraa Pablo jare Bernabé ndive. Cua mocui reve imiari chupe reta, jare oyocui jecuaeño uyeco reta vaerã Tumpa ipɨacavi re.
44 Jare mbutuu ara ou vae pe opaete seri tenta guasu pegua reta uyembatɨ, uyapɨsaca vaerã Tumpa iñee re. 45 Ẽrei judío reta uecha yave jeta vae yatɨ, uñemɨagüɨ̃ro, jare jei añete'ã co Pablo jei vae, jare jei icavi mbae vae Pablo cotɨ. 46 Jayave Pablo jare Bernabé imiari uquɨye mbae reve chupe reta. Jei reta:
—Añete icavi co ore numɨmbeu vaerã peve rani Tumpa iñee. Ẽrei perɨ̃ro ma. Pipota'ã ma. Jucuarãi picuaaca oreve penoita'ã co tecove opa mbae vae. Jáeramo añave numɨmbeuta judío mbae vae reta pe. 47 Echa'ã yandeYa oreocui cuarãi:
‘Pomondo judío mbae vae reta pe, peraa vaerã tembipe chupe reta,
jare pemɨmbeu vaerã opaete ɨvɨ pegua reta pe Tumpa umbɨasata co.’
Jocuarãi oreocui —jei reta.
48 Jare judío mbae vae reta uyandu yave cua ñee, tuicha uyerovia reta, jare umbutuicha Tumpa iñee. Jare güɨrovia opaete jocua Tumpa uiparavo tecove opa mbae vae güɨnoi vaerã vae reta. 49 Jare Tumpa iñee uñemɨai opaete jocua ɨvɨ rupi. 50 Ẽrei judío reta omboemboe cuña tenta guasu pegua reta itenondegua uipɨu Tumpa vae reta jare cuimbae tenta guasu pegua reta itenondegua reta, jare umbɨpɨ uiporaraca Pablo jare Bernabé pe, jare omombo reta iɨvɨ güi. 51 Jayave Pablo jare Bernabé umɨtɨmo ɨvɨcuii ipɨ güi, uechaca vaerã tenta guasu pegua reta co teco güɨnoi, jare yugüɨraa tenta guasu Iconio cotɨ. 52 Ẽrei upurugüɨrovia vae reta uyerovia ete, jare tɨnee Espíritu Santo pe.