17
Tecorai Tesalónica pe
Pablo jare Silas uasa yave tenta guasu Anfípolis jare Apolonia rupi, yugüɨraa uvãe tenta guasu Tesalónica pe. Joco pe oĩ penti judío reta itupao. Jare Pablo oo tupao pe. Echa'ã jucuarãi uyapo opaete tenta guasu reta rupi. Jare mbapɨ mbutuu ara uyeaca judío reta ndive. Uechaca chupe reta Tumpa iñee uyecuatía oĩ vae, jare uicuaaca quirãi Cristo uiporarañotai co jare icove yeñotai co ou umanocue vae reta ipɨte güi. Jare jei chupe reta:
—Cua Jesús che amɨmbeu peve vae co jae Cristo.
Jayave amocue güɨrovia Pablo jei vae, jare jae reta, jare jeta griego umbɨadora Tumpa vae reta, jare jeta cuña tenta guasu pegua reta itenondegua reta uñemɨĩru Pablo jare Silas ndive. Ẽrei judío güɨrovia mbae vae reta ñacatãa Pablo jare Silas re, jare güeru amocue cuimbae iyaquɨ vae reta. Jeco pochɨ co cua cuimbae reta. Jayave umbatɨ jeta ĩru vae reta, jare uyapo tecorai. Jayave upurupeña reta Jasón jenta re ueca tẽi Pablo jare Silas. Uipota tẽi güɨraa tenta guasu pegua reta jovai. Ẽrei uvãe'ã chupe reta. Jayave uipɨsɨ güɨraa Jasón jare amocue upurugüɨrovia vae reta mburuvicha tenta guasu pegua reta pe, jare iñeeãta reve jei reta:
—Jocua cuimbae umambeco opaete ɨvɨ pegua reta vae reta yugüeru vi cua pe. Jare Jasón güɨnoi jenta pe. Jare opaete jae reta oyovaicho César iporoyocui ndive. Echa'ã jei reta ime ĩru mburuvicha guasu Jesús jee vae —jei reta.
Jayave tenta guasu pegua reta jare juvicha reta cua uyandu yave, uyemɨpɨa'ã. Jare Jasón jare ĩru vae reta umbɨepɨ chupe reta yave, jae reta umaeño yugüɨraa ye vaerã.
Pablo jare Silas Berea pe
10 Jare jupivoiño upurugüɨrovia vae reta omondo Pablo jare Silas pɨ̃tu yave tenta guasu Berea jee vae cotɨ. Jare jae reta yugüɨraa uvãe yave joco pe, yugüɨraa judío reta itupao pe. 11 Jare joco pegua judío reta iyaracuaa catu Tesalónica pegua reta güi. Iquɨrẽɨ uyapɨsaca Tumpa iñee re, jare opa ara umɨngueta cavi Tumpa iñee uyecuatía oĩ vae, uicuaa vaerã añete ra Pablo jei vae. 12 Jare jeta joco pegua reta güɨrovia. Jare güɨrovia vi jeta griega reta itenondegua reta, jare jeta griego reta. 13 Ẽrei judío Tesalónica pegua reta uicuaa yave Pablo umɨmbeu Berea pegua reta pe vi Tumpa iñee, yugüɨraa joco pe omboemboe umambeco vaerã joco pegua reta. 14 Jayave upurugüɨrovia vae reta omondo Pablo ɨ guasu cotɨ. Ẽrei Silas jare Timoteo upɨta Berea pe. 15 Jare Pablo jupíe yugüɨraa vae reta güɨraa tenta guasu Atenas pe. Jayave Pablo oyocui jae reta umɨmbeu vaerã Silas jare Timoteo pe yugüeru vaerã icotɨ ɨmambae, ipuere yave. Jayave jae reta yugüeru ye Berea cotɨ.
Pablo Atenas pe
16 Jare Pablo uãro oĩ rambueve Atenas pe, uecha yave jeta tumpa-raanga reta ñugüɨnoi tenta guasu rupi, uyemɨpɨa'ã. 17 Jayave uyeaca judío reta itupao pe judío reta jare ĩru umbɨadora Tumpa vae reta ndive. Jare uyeaca vi opa ara plaza pe joco pe ñugüɨnoi vae reta ndive. 18 Jare amocue iyaracuaa vae reta uyeaca Pablo ndive. Jae reta co Epicúreo jare Estoico jee vae reta. Amocue jei:
—¿Mbae ra uipota jei cua iyemɨnguetase vae?
Jare ĩru vae reta jei:
—Aramoi jae umɨmbeu ĩru tumpa yaicuaa mbae vae reta regua.
Echa'ã Pablo umɨmbeu chupe reta ñee icavi vae Jesús regua, jare quirãi jae icove ye ou umanocue vae reta ipɨte güi. 19 Jare jae reta güɨraa Pablo ɨvɨtu Areópago jee vae pe. Jare jei reta chupe:
—Emɨmbeu oreve mbae nunga moromboe ipɨau vae ra cua nemiari jese vae. 20 Echa'ã cua nemɨmbeu ma oreve vae jaeramo nduyandu. Jáeramo nduipota nduicuaa mbae ra uipota jei cua —jei reta.
21 Echa'ã opaete Atenas pegua reta jare quetɨ güi yugüeru yugüɨreco joco pe vae reta jaeño ma yugüɨreco imiari vaerã jare uyapɨsaca mbae ipɨau vae re.
22 Jayave Pablo uyemboɨ Areópago pe jeta vae reta ipɨte pe, jare jei chupe reta:
—Cuimbae Atenas pegua reta, aecha ma pe reta pembɨadora co tumpa reta. 23 Echa'ã aguata rambueve tenta guasu rupi, amae jocua pembɨadora vae reta re, jare aecha penti yembɨadorarenda, jare jese uyecuatía oĩ cuarãi: ‘Tumpa yaicuaa mbae vae’. Jucuarãi uyecuatía oĩ. Jáeramo tamɨmbeu peve pe reta picuaa'ã reve pembɨadora vae —jei—.
24 Tumpa uyapo ɨvɨ jare opaete oĩ pɨpe vae. Jae co ara jare ɨvɨ iYa. Jae ico'ã yembɨadorarenda vae rupi yande yayapo vae reta pe. 25 Tumpa ueca'ã etei ɨvɨ pegua reta umee vaerã mbae chupe. Echa'ã jae etei co umee yandeve tecove, jare ñaneputũé, jare opaete mbaembae —jei chupe reta—.
26 Jare Tumpa uyapo penti cuimbae, jare opaete ɨvɨ pegua reta iñemoñaa reta co. Jucuarãi Tumpa uyapo, jae reta yugüɨreco vaerã opaete ɨvɨ iárambo. Tumpa etei co umee quirãi yave ɨvɨ pegua reta yugüɨreco vaerã, jare umbɨyaoyao ɨvɨ chupe reta yugüɨreco tee tee vaerã —jei Pablo—. 27 Opaete cua Tumpa uyapo, ɨvɨ pegua reta ueca vaerã Tumpa, jare aramoi uvãe vaerã iyupe. Echa'ã añetete jae mbɨrɨ'ã oĩ penti penti güi. 28 Jese yaicove jare ñamɨ, yaico vaerã. Jare jucuarãi vi amocue pepɨte pe oĩ vae jei uicuatía vae pe: ‘Echa'ã jese yaico’ —jei, jei—. 29 Jare Tumpa umee yandeve tecove ramo, icavi'ã yae vaerã Tumpa co jae oro pegua, ani corepoti pegua, ani ita pegua. Echa'ã cuimbae reta uyapo cua nunga iyaracuaa rupiño. 30 Aracae ɨvɨ pegua reta uicuaa'ã ramo, Tumpa umaeño jese reta. Ẽrei añave jae oyocui opaete ɨvɨ pegua reta ueya vaerã iyemɨngueta icavi mbae vae ipɨa pe oĩ vae —jei chupe reta—. 31 Echa'ã Tumpa uiparavo ma penti ara uãaca vaerã jupi rupi ɨvɨ pegua reta jocua cuimbae jae uiparavo vae pe. Jare cua uicuaaca opaete ɨvɨ pegua reta pe. Echa'ã Tumpa umbɨjecove ye jocua uiparavo vae güeru umanocue vae reta ipɨte güi —jei.
32 Jare uyandu reta yave icove ye ou umanocue vae reta ipɨte güi vae regua, amocue vae oyoyai. Ẽrei ĩru vae reta jei Pablo pe:
—Nduyapɨsaca yeta nderé ĩru ara pe cua re.
33 Jayave Pablo oo chugüi reta. 34 Ẽrei amocue vae güɨrovia Tumpa iñee, jare uñemɨĩru Pablo ndive. Cua reta ipɨte pe ñugüɨnoi penti Areópago pegua Dionisio jee vae, penti cuña Dámaris jee vae, jare ĩru vae reta.