12
María upɨyere mbae ipiche cavi vae Jesús ipɨ re
(Mt 26.6-13; Mr 14.3-9)
Seis araño ma uata pascua uvãe vaerã. Jayave Jesús oo ye Betania pe. Echa'ã joco pe ico Lázaro tenonde yave umano vae Jesús umbɨjecove ye güeru umanocue vae reta ipɨte güi vae. Pɨ̃tu ma yave Lázaro jenta pegua reta uyapo Jesús jou vaerã. Marta güeru tembíu, jare Lázaro uguapɨ ucaru mesa pe Jesús ndive. Jayave María güeru penti libra mbae ipiche cavi vae nardo jee vae jepɨ ete vae jare upɨyere Jesús ipɨ re. Jayave umɨtini ipɨ ía pɨpe. Jare opaete o ipiche cavi. Jayave penti Jesús jemimboe Judas Iscariote jee vae - jae co Simón taɨ - jae co umeeta Jesús jovaicho reta pe vae - jei:
—¿Maera pa umee'ã cua mbae ipiche cavi vae trescientos ara mbaravɨquɨ jepɨ pegua pe? Echa'ã ipuereta tẽi co umee corepoti iparavete vae reta pe —jei.
Ẽrei jae ipɨatɨtɨ'ã iparavete vae reta re. Echa'ã jucuarãi jei imonda ramo. Echa'ã jae güɨnoi corepoti ĩru vae reta umee chupe reta vae jɨru, jare jecuaeño uequi vɨari chugüi corepoti iyupeguarã. Jayave Jesús jei:
—Emaeño jese. Penti ara añeñotɨcata co. Jocua ara peguarã uñuvatu cua mbae ipiche cavi vae —jei—. Iparavete vae reta yugüɨrecoñotai co pe reta ndive. Ẽrei che ndarau aicoño pe reta ndive —jei.
Uyemɨngueta reta uyucaca vaerã Lázaro
Jare jeta judío reta uicuaa Jesús joco pe oĩ. Jáeramo yugüeru. Jare yugüeru'ã Jesús joco pe oĩ ramoño. Ẽrei yugüeru vi umae vaerã Lázaro re. Echa'ã Jesús umbɨjecove ye Lázaro güeru umanocue vae reta ipɨte güi. 10 Jayave sacerdote reta itenondegua reta uyemɨngueta vi quirãi uyucaca vaerã Lázaro. 11 Echa'ã Lázaro jeco pegua jeta judío reta yugüɨraa chugüi reta. Echa'ã güɨrovia ma Jesús re.
Jesús uique Jerusalén pe
(Mt 21.1-11; Mr 11.1-11; Lc 19.28-40)
12 Pɨareve pe jeta ete pascua pe yugüeru ma vae uicuaa Jesús outa ma co Jerusalén pe. 13 Jayave uequi reta carandaɨ joquɨ yugüɨraa oovãiti vaerã Jesús.
—¡Icavi co! —jei reta—. Tuyembɨadoraca yandeYa jee re ou vae. Tuyembɨadoraca Israel pegua reta juvicha guasu —jei reta.
14 Jare Jesús uvãe penti mburica taɨrusu vae, jare opo jese. Echa'ã Tumpa iñee pe uyecuatía oĩ cuarãi:
15 Agüɨye pequɨye, Jerusalén pegua reta.
Mase, co ou ma peruvicha guasu.
Opo ou mburica taɨrusu vae re. Jucuarãi uyecuatía oĩ.
16 Jocua ara Jesús jemimboe reta uicuaa cavi'ã cua regua. Ẽrei Jesús oo ye ma ara pe yave, imandúa reta cua re. Echa'ã jucuarãi Tumpa iñee pe uyecuatía oĩ jese, jare jucuarãi uyeyapo chupe.
17 Jare amocue joco pe ñugüɨnoi vae jei:
—Ore noĩ Jesús ndive, jae umbɨjecove ye yave Lázaro güeru umanocue vae reta ipɨte güi jare oyocui oẽ vaerã teõgüerɨru güi —jei reta.
18 Jáeramo jeta vae yugüɨraa oovãiti Jesús. Echa'ã uicuaa ma uyapo cua mɨacañɨ. 19 Jayave fariseo reta jei uyupe:
—Mase, mbaetɨ mbae yandepuere yayapo. Echa'ã opaete que rupi rupigua reta yugüɨraa umae vaerã jese.
Griego reta ueca Jesús
20 Jare amocue griego reta yugüeru ma pascua pe ĩru vae reta ndive umbɨadora vaerã Tumpa. 21 Jae reta yugüeru Felipe Betsaida pegua pe - jocua Betsaida Galilea pegua co - jare jei chupe:
—Carai, nduipota nduecha Jesús.
22 Jayave Felipe oo umɨmbeu Andrés pe. Jayave mocui reve yugüɨraa umɨmbeu Jesús pe. 23 Jayave Jesús jei:
—Ara uvãe ma che ayeyapo cuimbaerã vae ayembɨadoraca vaerã. 24 Añete che jae peve, penti trigo jãɨcue uñeñotɨ'ã yave, jaeño upɨta. Ẽrei uñeñotɨ yave, jeta uñemoña —jei—. 25 Uyerau vae ndarau uyembɨasaca. Ẽrei uyerau'ã cua ɨvɨ pe vae uyembɨasacata co. Güɨnoita tecove opa mbae vae —jei—. 26 Uyeyocui cheve vae too cherupíe. Cherembiocui oĩta che aĩta vae pe. Jare cheRu umbutuichacata uyeyocui cheve vae —jei Jesús—.
Jesús umɨmbeu umanota co
27 Tuicha chepɨatɨtɨ aĩ. Ẽrei chepuere'ã jae: ‘CheRu, cherepɨ cua ora pe uyeyapota cheve vae güi.’ Echa'ã uvãe ma cua ora cua uyeyapo cheve vaerã —jei—. 28 CheRu, iyapo cheve ɨvɨ pegua reta nembɨadora vaerã —jei.
Jayave ñee uyendu ara güi:
—Ayapo ma mbaembae nde rupi ɨvɨ pegua reta chembɨadora vaerã, jare cuarãi ayapo yeta co.
29 Jeta joco pe ñugüɨnoi vae reta uyandu ñee jare jei ara co jɨapu. Ĩru reta jei:
—Penti ángel ombou iñee chupe.
30 Jayave Jesús jei:
—Cua ñee uyendu pereco pegua - chereco pegua'ã co. 31 Uñeãa ma ɨvɨ pegua reta, jare jae reta juvicha uyemombota co —jei—. 32 Jare ĩru vae reta chereupi curusu re yave ɨvɨ güi, arurucata opaete ɨvɨ pegua reta checotɨ —jei.
33 Cua jei Jesús uicuaaca vaerã chupe reta quirãita co umano. 34 Jayave jae reta jei Jesús pe:
—Mboroyocui pe uyecuatía oĩ vae umɨmbeu oreve Cristo imeñoi ico. ¿Mbae pa uipota jei jocua nde ndere vae? Echa'ã nde ndere ĩru vae reta uupita ɨvɨ güi cuimbaerã uyeyapo vae. ¿Quía pa co jae cuimbaerã uyeyapo vae? —jei reta.
35 —Tembipe imeño ico pe reta ndive —jei Jesús—. Ẽrei ndarau ɨma upɨta pe reta ndive. Peguata tembipe ico pe reta ndive rambueve, agüɨye vaerã pɨ̃tu peve. Echa'ã pɨ̃tumimbi pe uguata vae uicuaa'ã quetɨ oo —jei—. 36 Tembipe pe reta ndive ico rambueve, perovia tembipe re, pe reta peĩ vaerã tembipe rami —jei chupe reta.
Cua jei ma yave, Jesús oo chugüi reta, jare ipuere'ã ma uvãe chupe.
Judío reta güɨrovia'ã
37 Ẽrei yepe tẽi Jesús uyapo jeta mɨacañɨ reta jae reta jovaque uicuaaca vaerã tẽi chupe reta quía co jae, ẽrei jae reta güɨrovia'ã jese, 38 uyeyapo vaerã Isaías uicuatía vae - Isaías co jae Tumpa iñee aracae umɨmbeu vae. Echa'ã Isaías uicuatía cuarãi:
“CheYa, ¿quía pa güɨrovia numɨmbeu vae?
¿Quía nunga vae pe pa ndicuaaca nembaepuere?”
Jucuarãi uicuatía Isaías aracae. 39 Jáeramo jae reta ipuere'ã güɨrovia. Echa'ã Isaías uicuatía vi cuarãi:
40 “Tumpa uyapo reta jesa mbae vae reta rami jare umɨpɨatanta,
agüɨye vaerã uecha cavi reta,
jare agüɨye vaerã uicuaa cavi reta,
jare agüɨye vaerã uyerova icotɨ.
Echa'ã uyerova yave Tumpa cotɨ, Tumpa umbaita tẽi imbaeyoa reta.”
Jucuarãi uicuatía Isaías. 41 Isaías cua jei, uecha yave yembutuicha ara pegua. Jáeramo imiari jucuarãi jese.
42 Ẽrei amocue mburuvicha reta güɨrovia Jesús re. Ẽrei uipota'ã jei jae co Cristo fariseo reta jeco pegua. Echa'ã jucuarãi jei yave, fariseo reta omombota tẽi co judío reta itupao güi. 43 Echa'ã jae reta uipota ete japicha reta pe uyembutuichaca vaerã Tumpa umbutuichaca vaerã tẽi güi.
Jesús iñee reta uãata ɨvɨ pegua reta
44 Jayave Jesús iñeeãta reve jei:
—Cheré güɨrovia vae chereño'ã güɨrovia. Güɨrovia chembou vae re —jei—. 45 Cherecha vae uecha vi chembou vae —jei—. 46 Ayu ɨvɨ pe amee vaerã tembipe ɨvɨ pegua reta pe, agüɨye vaerã cheré güɨrovia vae upɨta pɨ̃tumimbi pe —jei—. 47 Chiñee re uyapɨsaca vae uyapo'ã yave che jae vae rupi, che aãa'ã. Echa'ã che ayu ambɨasa vaerã ɨvɨ pegua reta. Ayu'ã aãa vaerã —jei Jesús—. 48 Jocua güɨrovia'ã cheré jare uyapo'ã che jae chupe uyapo vaerã vae uñeãata co. Echa'ã ara taɨcuegua vae pe cua che jae vae uãata —jei chupe reta—. 49 Echa'ã cheporomboe chembaeño'ã co. Cheru chembou, jare jae cheocui mbae jae vaerã, jare quirãi chemiari vaerã —jei—. 50 Jare aicuaa cheRu cheocui vae tecove opa mbae vae pegua co. Jáeramo che jae peve cheRu jei cheve vae —jei.