18
Jesure peresu yoaha
(Mt 26.47-56; Mr 14.43-50; Lc 22.47-53)
To ã niri baharo Jesu sã cʉ̃hʉ to buheina Cedrõ wama tiri mare pahã, olivo wama tia yucʉri ti toari wesepʉ sʉi. Payʉ tahari tí wesei, tí yucʉ docai sã Jesu mehne cahmachua tii. Ã jiro Juda Jesure ñʉ tuhtiinare ñohtiro tí wesere masire. Ã masino pʉa curua surarare mʉ tã tare tí wesepʉ Jesure ñono taro. Cʉ̃ curua surara waro jire. Pa curua surara Cohamacʉ wʉhʉre cohtaina jire. Tina sacerdotea pʉhtoa, fariseo curua macaina ti warocaina jire surara, Cohamacʉ wʉhʉre cohtaina mehne. Ã taa sihãa pocare, sihãa yucʉri cʉ̃hʉre sihã tare. Ti wamoa cʉ̃hʉre cjʉare tina. Tí wesepʉ ti wihiri baharo Jesu to ñano wahahtore masino, tinare piti boca, õ sehe ni siniture:
—¿Noare macana nijari mʉsa? —nire Jesu.
—Jesu Nazare macarirore macaja sã —ni yʉhtire tina.
—Tiro tjija yʉhʉ —nire Jesu.
Juda sehe, Jesure ñaha dutiro ñoriro tina mehne jire. Ã jia “Tiro tjija yʉhʉ”, Jesu to nichʉta tina sehe cʉaa waha, yahpapʉ du siti mʉa bora caha sʉre. Ti ã wahachʉ ñʉno tinare pari turi õ sehe ni siniture Jesu:
—¿Noare macana nijari mʉsa? —nire.
—Jesu Nazare macarirore macana nija sã —ni yʉhtire tina tjoa.
—“Tiro tjija”, ni tuhsʉmahicʉ yʉhʉ mʉsare. Ã jina yʉhʉre ñahana, ahrinare yʉhʉ mehne macainare peresu yoaena tjiga mʉsa —nire Jesu.
à sãre cahĩno ne cʉ̃irore butichʉ yoaerare. à yoaro tó pano Cohamacʉre to niriro seheta yoaro nire tiro. “Yʉhʉre mʉ warinare ne cʉ̃irore boerahi”, to niriro seheta yoaro nire Jesu. 10 Ã yoa Simo Pedro ñosari pjĩne cjʉaro, tí pjĩne tʉã we naroca, sacerdotea bui pʉhtoro cahamacʉno Malco wama tiriro cahmonore cjã pahrẽnocare. To poto bʉhʉsehe macari cahmonore cjã pahrẽnocare. 11 Ã to cjã pahrẽchʉ ñʉno Jesu tirore õ sehe nire:
—Mʉ ñosari pjĩne wihboga. Yʉ Pʉcʉ yʉhʉre to ñano yʉhdʉ dutiriro seheta ñano yʉhdʉihtja yʉhʉ —nire Jesu Pedrore.
Sacerdotea bui pʉhtoro cahapʉ Jesure naaha tina
(Mt 26.57-58; Mr 14.53-54; Lc 22.54)
12 To ã ni tuhsʉchʉta surara, ti pʉhtoro mehne, Cohamacʉ wʉhʉre cohtaina surara cʉ̃hʉ Jesure ñaha, tirore dʉhtere. 13 Dʉhte tuhsʉ Ana cahapʉ naa mʉhtare tina. Ana sehe Caifa marechʉno jire. Caifa sehe tí cʉhmare sacerdotea bui pʉhtoro jire. 14 “Judio masa ya cjihtire cʉ̃iro masʉno yariachʉ noana”, niriro cjiro jire Caifa sehe.
“Jesure masieraja”, niha Pedro
(Mt 26.69-70; Mr 14.66-68; Lc 22.55-57)
15 Ã jina yʉhʉ Simo Pedro mehne Jesure yoa cureropʉ ñʉ nʉnʉ tii. Yʉhʉ sehe sacerdotea bui pʉhtoro to ñʉ masiriro jicʉ Jesu baharo pʉhtoro wʉhʉi jiri sahrĩnopʉ sãa wahai. 16 Yʉ ã sãachʉ Pedro sehe sahrĩno sopacai tjuarʉcʉ sʉre. Ã jicʉ majare wijaa ta, sopacare cohtaricorore sinitu ñʉi “Ahriro Pedro sãa ta masijari”, nicʉ. Yʉ ã sinitu tuhsʉchʉ ticoro Pedrore sãa ta dutire. To sãa ta dutiri baharo yʉhʉ Pedrore na sãa wahai. 17 Yʉ ã na sãachʉ ñʉno sopacare cohtaricoro sehe Pedrore õ sehe ni siniture:
—¿Jesu buheina mehne macariro jierajari mʉhʉ? —nire ticoro Pedrore.
—Jieraja yʉhʉ —ni yʉhtire Pedro sehe.
18 Sã sʉhto pano tó macaina cahamaca, surara mehne ti sohmahti pichacare wijã tuhsʉri jire. Yʉsʉa nire. Ã jia tina tí pichaca dʉhtʉ cahai ducua, sohmaa nire. Ti ã sohmachʉ ñʉno, Pedro cʉ̃hʉ waha, sohmare.
Sacerdotea pʉhtoro Jesure sinituha
(Mt 26.59-66; Mr 14.55-64; Lc 22.66-71)
19 Ã yoa sacerdotea bui pʉhtoro Jesu buherire, sãre to buheina cʉ̃hʉre sinitu ñʉri jire Jesure. 20 To ã sinituchʉ Jesu sehe õ sehe ni yʉhtiri jire tirore:
—Jipihtinare buhecʉ ti panoi ducuhi. Ã buhecʉ judio masa mari buhea wʉhʉsei Cohamacʉ wʉhʉ cʉ̃hʉre ã buherucuhi. Mʉsa ñʉenoi buherahi yʉhʉ. 21 ¿Dohseacʉ yʉhʉre sinitujari mʉhʉ? Sinitu duacʉ yʉ buheinare sinitu ñʉga. Yʉ buherire tina masina —ni yʉhtiri jire Jesu.
22 To ã nichʉ tʉhoro tói ducuriro surara sehe to wamomaca mehne Jesure cjãri jire.
—Ã nii tjiga sacerdotea bui pʉhtorore —niri jire surara sehe Jesure.
23 To ã nichʉta Jesu õ sehe niri jire:
—Ñano yʉ ni durucurire yahuga yʉhʉre. ¿Potocãta mʉsare yʉ yahupachʉta, dohseacʉ yʉhʉre cjãjari mʉhʉ? —niri jire Jesu surarare.
24 Baharo Ana Jesure paina ti dʉhterirore Caifa sacerdotea bui pʉhtoro cahapʉ warocari jire.
“Jesure masieraja”, pari turi niha Pedro
(Mt 26.71-75; Mr 14.69-72; Lc 22.58-62)
25 Ã yoa Simo Pedro pichaca dʉhtʉ cahai ducuro, sohmano nire. Ã to sohmarucuchʉ ñʉa, tó macaina tirore õ sehe ni siniture:
—¿Mʉhʉ cʉ̃hʉ Jesu buheina mehne macariro jierajari mʉhʉ? —nire tina Pedrore.
—Jieraja yʉhʉ —ni yʉhtire Pedro.
26 Tuhsʉ, sacerdotea bui pʉhtoro cahamaca mehne macariro, Pedro to cahmono cjã pahrẽriro coyeiro sehe Pedrore õ sehe ni siniture:
—¿Jesure ti ñahari wesei yʉ jichʉ mʉhʉ cʉ̃hʉ tiro mehne jierapahte? —ni siniture tiro Pedrore.
27 —Yʉhʉ tiro mehne jierahi —nire Pedro. To ã nichʉta caraca dure.
Jesure Pilato sinituha
(Mt 27.1-2, 11-14; Mr 15.1-5; Lc 23.1-5)
28 Ñamiwacũnu jichʉ Caifa ya wʉhʉpʉ jirina Jesure naa wijaa, tí maca macaina pʉhtoro Pilato ya wʉhʉpʉ naa wahare tina. Ã wahapahta to ya wʉhʉpʉ sãaerare. Pascua dachori jichʉ tina tí bose nʉmʉri macaare chʉhtina jia õ sehe nire: “Judio masʉno jierara Pilato. To ã jiriro jichʉ to ya wʉhʉre sãana, mari dutiare yʉhdʉrʉcana niboca. Ã jina mari sãachʉ marine bose nʉmʉri macaa chʉare chʉ dutierahca”, nire tina. Ã nia pʉhtoro Pilato ya wʉhʉre sãaerare Jesure naahrina sehe. 29 Ti ã sãa taerachʉ ñʉno Pilato tina cahapʉ, wʉhʉ sopacapʉ sʉrʉcʉ sʉro, tinare õ sehe ni siniture:
—¿Yaba buhirire ahrirore yahusã duajari mʉsa? —nire Pilato tinare.
30 —Ahriro to noariro jichʉ mʉhʉre sã waeraboa. Ñariro jira tiro —ni yʉhtire tina.
31 Ti ã nichʉ Pilato õ sehe nire:
—Mʉsa sehe tirore naahga. Ã jina mʉsa ya dutia ti niriro seheta tirore buhiri dahrega —nire Pilato tinare.
—Mʉsa Roma macaina ya dutia sehe sãre masʉnore wajã dutierara —nire tina Pilatore.
32 Ã nia Jesure judio masa ti wajã duarire masichʉ yoaa nire. Jesu sehe crusapʉ to yariahtore tó pano to yahuriro seheta ã waharo nire. 33 Ti ã ni durucuri baharo Pilato sehe wʉhʉpʉ majare sãa, Jesure pjirocari jire. Pjiroca tuhsʉ, tirore õ sehe ni sinituri jire:
—¿Judio masa ti pʉhtoro tjijari mʉhʉ? —ni sinituri jire Pilato.
34 —¿Mʉ mʉ sʉrota ã sinitui nijari mʉhʉ yʉhʉre? ¿O paina sehe yʉhʉre ti yahusãri baharo tíre sinitu ñʉjari mʉhʉ? —niri jire Jesu Pilatore.
35 —Judio masʉno jieraja yʉhʉ. Mʉ ya yahpa macaina, sacerdotea pʉhtoa cʉ̃hʉ mʉhʉre ware sãre. ¿Yabare ñano yoari mʉhʉ ti ã buhiri dahre duachʉ? —niri jire Pilato.
36 —Ahri yahpa macariro pʉhtoro jieraja yʉhʉ. Ahri yahpa macariro pʉhtoro yʉ jichʉ yʉ buheina yʉhʉre yoadohoboa. Judio masare yʉhʉre ñaha dutieraboa. Yʉ pʉhtoro jia ahri yahpa macaa jierara —niri jire Jesu Pilatore.
37 —¿Ã jicʉ pʉhtoro jijari mʉhʉ ã nicʉ? —niri jire Pilato.
—Mʉ nino seheta pʉhtoro tjija. Masa ti pʉhtoro jihtiro cjihto masa bajuai yʉhʉ. Ã jicʉ ahri yahpapʉ tai ti pʉhtoro jicʉ tacʉ, potocã jiare yahucʉ tacʉ. Jipihtina potocã jiare tʉho duaina, yʉ yahuare tʉhora —niri jire Jesu.
38 —¿Yaba baro jijari potocã jia? Potocã jiare masihto basioerara —niri jire Pilato.
Judio masa Jesure wajã dutiha
(Mt 27.15-31; Mr 15.6-20; Lc 23.13-25)
à ni tuhsʉ Pilato judio masa cahai majare tjua waha, tinare õ sehe ni yahure:
—Ahriro Jesure yaba buhiri mariahna. 39 Cʉhmaripe pascua jichʉ cʉ̃iro peresui jirirore mʉsa wio dutirucura. ¿Ã jicʉ ahriro Jesureta mʉsa pʉhtoro cjihto mʉsare wiobasabocari yʉhʉ? —nire Pilato judio masare.
40 To ã nichʉ tʉhoa judio masa õ sehe ni sañurucure:
—Tirore wioi tjiga. Barrabá sehere sãre wiobasaga —ni sañurucure judio masa Pilatore.
Barraba sehe yaca bʉcʉro jire.