16
Que müranutanierixü 'umierieca
(Mateu 28:1‑10; Rucaxi 24:1‑12; Vani 20:1‑10)
Mericüsü 'uxipiya tucari 'utixücu, Mariya Mararatanacari, Mariya Cacuvu müvarusieyatücaimatü, Sarumematü, 'uhaye visi mu'üa menecunaneni, memüyehucü meheitavirienique caxari. Ximeri cuitü 'atinecu tau semana mexüacame tucarisie, teuquiyapa meneta'axüani. Müpaü meteniyucu'ivaviyacaitüni, Quepai tete pütasiheuhüvirieni teuquiya quitenie meuca. Mana me'utaneniereca mecanixeiya tete heuhüiyacame, 'amünecai. Hicü teuquiyapa meneutahaxüani. Vaserieta 'acaime temaicü meniuxeiya, mutuxa 'amütevi 'anacatücüme. Meniutimamani. Mücü müpaü tinivarutahüave, Xepücamamaca. Quesusi xepücuvautüve Nasaretitanaca curuxisie mucaviya. Cananucuquetüarieniri, 'uva pücayeca. Neuxei 'uva meniteni. Hicüri xequenehu. Müpaü xequetenivaretahüavi teyü'üquitüvametemama Pecurumame, quename niu xe'anuyehaitüiyaxü, Carereyapai hetüa, quename mana xeheixeiya, que mütixe'utahüavixü. Hicü teuquiyapa mevayecüneca meniyuta'una. Me'utiyüyüacatü me'umamatü menacüne. Xeime tüma 'asimepücate'utahüavixü memümamacaicü.
Quesusi masiücütü que mürayuyeitüa, Mariya Mararatanaca 'ixeiyacacu
(Vani 20:11‑18)
Hicü semana mexüacame tucarisie 'anutaniereca Quesusi ximeri, masiücütü nayuyeitüani meri Mariya Mararatanaca 'ixeiyacacu. Que mü'ane meripai memiviyacai cacaüyarixi 'axa memü'anene 'atahutatü, Quesusi müvarayenü'a, mücü Mariya canihücütücaitüni mixei. 10 Mücü heyaca, yatinivarutaxatüani müme hamatüana memu'uvacai, meyuhiveriecacu me'utisuanacacu. 11 Müme me'u'enanaca quename 'ayeyuricai, quename mücü 'ixei, yuri mepücate'uta'eri.
Quesusi masiücütü que mürayuyeitüa, teyü'üquitüvametemama me'ixeiyacacu yuhutatü
(Rucaxi 24:13‑25)
12 'Arique masiücütü nayuyeitüani yücü 'anetü, yuhutatü müme yeutapai memuhucai me'ixeiyacacu. 13 Müme yu'utüma menecüne, hipame teyü'üquitüvamete yametenivaretahüave que mütiuyü. Mümeta 'acuxi yuri mepücatevaruta'eriri.
Quesusi que mütivaruhüritüa nü'arisixi
(Mateu 28:16‑20; Rucaxi 24:36‑49; Vani 20:19‑23)
14 'Imatüriecata masiücütü nayuyeitüani Tamamata Heimana Xevitü teyü'üquitüvamete me'ixeiyacacu metecuacacu. Nivarutatieni yuri memücate'eriecaicü, yu'iyarisie memüsese'icaicü, yuri memücatevaruta'eriricü müme memixei 'anucuquecu. 15 Hicü müpaü tinivarutahüave, Naisarie cuiepa xequeneutayeixüa. Niuqui 'aixüa manuyüne xequetenivacuxaxatüvani yunaime queyupaümetü memunetüarie. 16 Que mü'ane yuri mütita'erieni müca'üyarieni, mücü nitavicueisitüariemücü. Que mü'ane yuri mücati'erie, 'isücame ninenamücü hesiena mürahüivacü. 17 'Ipaü 'anenetü 'inüarite canitixuaverimücü haque meme'uva müme yuri memüte'erie. Nehesüa memümiemetecü menivarayenü'axüacuni cacaüyarixi 'axa memü'anene. Menitiniucuni niuqui mühehecuacü. 18 Cuterixi xüca mevaranucu'üni, mümüiya xüca me'anu'ieni, tixaü 'asipücavayurieni. Tecuicuicate vahesie xüca me'utimeni müme mepanayexürieni.
Que müranutitüa
(Ruxaci 24:50‑53)
19 Mericüsü Ti'aitame Quesusi müpaü tivarutahüaveca, taheima nanutivitüquieni, Cacaüyari serieta nayerüni. 20 Naisarie meneutayeixüani müme metecuxatatü, Ti'aitame vapareviecacu vaüca tiyurienecacu vaniuqui seiriyacacu 'inüari que mütivapitüacai. Müpaü xeicüa cani'aneni.