5
A nikakana turu ualesala
Alimiu a galapien a ma tsomi tere Sunahan na limiu go kato here mien. E Iesu e tatagi koru rira me mate sil rena ra. A tou mate i tanen e here nei u hats te masi uana tere Sunahan be Sunahan te hanige nen. E kato uana teka ba limiu te hiangilngilmiu. Alimiu u barebana tere Sunahan na limiu go ma ranga tun has nami a tsikolo nu hirata u omi na hihigul. E moa tu hahatei tu omi na e moa tu ranga tu omi. Na limiu go ma hihiunga homi hasmi. E ma niga nei te go mar kato uam limiu teka, alimiu u katun tere Sunahan. Alimiu go haniga noa has uam tere Sunahan. U mana alia e hatei rago limiu, a mar katun teka e ma tatei lu korue nei romana ta toa ta makum tara Nipepeito tere Kristo na tere Sunahan: a katun te tsikotsikolona na katun te hirata homina na katun te hihiguluna. A katun a hihigul e omi here nei a katun te hatsunonena u keisa. Hanei sil iam te go gamo meri ta katun alimiu u ranga pinopino. Nonei a mamana ka teka te kato haraharahena e Sunahan, be Sunahan te hahuna rena romana u mar katun teka te hipus naren. Na limiu go ma kapiena has rami u mar katun teka. Alimiu u roron ka has mia turu kuhil. A ka teka e haharoei nena a markato a omi. Kaba i romana alimiu e ka tala mia turu ualesala tara Tsunono. Ba limiu te kato heremi u katununa turu ualesala. Taraha, u ualesala e habutsena a mamana ka te nigana na te matsköna na te manana. 10 Na limiu go torohanan atei niam a ka te hamanganena a Tsunono. 11 Alimiu go ka halehana ba neiam a markato turu kuhil. E ma habutse nei ta ka ta niga. Na limiu go haruto niam te omi uana a markato teka. 12 Te go ranga tun talasi meni lia a man ka te kato hamouse ren, ba lia te matsingologu. 13 Te haruto namia limiu ta ka turu ualesala, bu katun te tatei tarer a saha koru nonei a ka. 14 Taraha, a ka te tarena a katun e kana turu ualesala. Nonei te ranga beiena u Buk u Goagono ba te poiena:
“Alö te sohom, tagule!
Takei ba poutsin a tou mate i tamulö.
Be Kristo te hale noi lö u ualesala.” 15 Ba limiu te tara kap haniga namiu a mar kaka i tamilimiu. Alimiu go ma heremi a katun a tutu, kaba limiu go heremi a katun te hakats hanigana. 16 E moa ta toa ta poata te ga ski, taraha nonei a poata a omi teka. 17 Alimiu go ma tutumi kaba limiu go torohanan atei niam a ka te ngilena e Sunahan. 18 Na limiu go ma spakmi. A markato teka e kato hohomiena a katun. Kaba alimiu go saputu meiam u Namnamei tere Sunahan. 19 Na poata te ka hoboto mia limiu ba limiu te kömemiu u sam nu köman lotu nu köma te köma ria turu namnamei. Alimiu go köma menami u köman lotu tara Tsunono ba torimilimiu hoboto te soloseie nen. 20 Alimiu go haniga mia tere Sunahan e Tamarara tara mamana ka na tara mamana poata, ba limiu te katoe mien tara solona e Iesu Kristo a Tsunono i tarara.
A man munmun tahol
21 Alimiu go haruto niam te hapan mena milimiu e Kristo ba limiu te 22 Alimiu a tohaliou e go haka pute iam a peisamilimiu tara pal tson i tamilimiu te kato has uami limiu tara Tsunono. 23 Taraha, a tson e pan nena a tahol i tanen te kato has uana e Kristo e pan nena a hun barebana i tanen. A hun barebana tere Kristo e hereri a tuanreinen. Hena, nonei e hakui ranen e here nei u baku te hakuiena u tuanrei. Ne Kristo a Nihitaguhu tara hun barebana i tanen. 24 A hun barebana tere Kristo e ka puta ria tere Kristo. Na tohaliou e gi kato has u i iesana ba te ka puta nitoa ria tara pal tson i taren. 25 Alimiu a pal tson e go ngil riam a tohaliou i tamilimiu te kato has u e Kristo e ngil a hun barebana i tanen ba te mate sil ranen. 26 Nonei e mate sil te ga baptais merien a hun barebana i tanen, ba te kato hagogoso mera neien u ranga tere Sunahan, ba te kato hagoagono ranen. 27 Nonei e kato a ka teka te go lu beme rien a hun barebana i peisanen te taratara haniga nitoar. A hun barebana tere Kristo e moa te gi ka meni ta ka i taren te omina i matana e Kristo. Nonei e ngilena a hun barebana i tanen e gi niga nitoa. 28 A tson e ga ngil hereni a tahol i tanen te ngil pouts mena neien a tuanreinen. A tson te ngilena a tahol i tanen e ngil hasena a peisanen. 29 E moa ta katun te ga rama poutsin a tuanreinen. E moa. Nonei e hanoue nen ba te tara kap has nanen, te kato has uana e Kristo. Nonei e tara kap haniga rena a hun barebana i tanen. 30 Taraha, ara e here rei a man makumun tuanrei tara tuanreina e Kristo. 31 Nu Buk u Goagono e poe hasena, “E kato uana teka ba tson te la ba nanou romana e tamanen ne tsinanen ba te na ka gono mena a tahol i tanen. Ba nori u mun tahol teka te here roi romana a toa katun.” 32 Nonei u panina u ranga teka te haharoeina ba te haruto nena e Kristo na hun barebana i tanen e hereri a toa katun. 33 A ka te ranga negu lia e kato uana teka: a tson e ga ngil korui a tahol i tanen te mar ngil pouts mena neien a peisanen, na tahol e ga hapan hasi a tson i tanen.