Pita
anêŋ kapya môŋ
Abô môŋ
Pita ma Yisu anêŋ aposel laumiŋ ba lahavuju takatu te. Hato kapya êntêk ek embatho ŋê êvhaviŋ takatu ba avômalô vi êv malaiŋ lomaloma hadêŋ i loŋ. Ma hato ek injik loŋôndê atu ba Wapômbêŋ lahaviŋ ŋê êvhaviŋ nesopa. Hato ek avômalô Islael lôk avômalô loŋ buyaŋ haviŋ.
Hato kapya êntêk hadêŋ 64 AD la.
1
Pita anêŋ lamavi
1 Ya Pita, Yisu Kilisi anêŋ aposel, yahato kapya êntêk hadêŋ Wapômbêŋ anêŋ avômalô takatu ba bôk halam i yôv ba êsôv mayaliv ba i êmô loŋ luvuluvu anêŋ Pontus lo Galesia ma Kapadosia lo Esia ma Bitinia.
2 Wakamik Wapômbêŋ bôk hayala môlô lôkthô ba bôk halam môlô yôv. Ma Lovak Matheŋ hadum ba ubitak matheŋ ma bôk hapaliv Yisu anêŋ thalaleŋ ek nosopa Wapômbêŋ. Ma wapôm lôk labali êmbôlô môlô kapôlômim siŋ.
Alalô aêv maleŋiŋ ek naja bulubiŋ
3 Nambô Wapômbêŋ alalôaniŋ Anyô Bêŋ Yisu Kilisi anêŋ Lambô Wapômbêŋ. Yani hêv kapô ek alalô bêŋ anôŋ ba hik Yisu Kilisi liŋ hêk ŋama ek embathu alalô esak loŋbô ek namiŋ lôklokwaŋ ba nanêm maleŋiŋ
4 ek naja lôkmala atu ba ŋama lôk lelaik mi ba miŋ hatôm ekapok ami. Ma yani hayabiŋ lôkmala êŋ hamô malak leŋ.
5 Alalô aêvhaviŋ ba intu anêŋ lôklokwaŋ hakalabu alalô siŋ ek nêm alalô bulubiŋ endeba pik lo leŋ anêŋ daŋ ma avômalô sapêŋ tem nêgê.
6-7 Aêŋ ba môlô lemimmavi anêŋ dôêŋ. Gol ma pulusikna ba tem mi. Ma atum hathaŋ gol êŋ ek injik anôŋ thô. Ba êvhaviŋ anêŋ mavi hamôŋ ek gol. Ba intu malaiŋ lomaloma hamô vauna ba hadum ek injik unim ôêvhaviŋ anêŋ anôŋ thô ek Yisu endelêm ma tem nêm môlô athêŋ bêŋ lôk deda lôkmaŋgiŋ ma nêm môlô liŋ.
8-9 Môlô lemimhaviŋ Yisu ba ôêvhaviŋ yani ma doŋtom miŋ bôk ôyê yani ami. Ma lêk owa êvhaviŋ anêŋ anôŋ ma bulubiŋ atu ba Wapômbêŋ tem nêm êndêŋ môlô. Ba intu lêk môlô lemimmavi anôŋ ba ôbôam.
10 Sêbôk ma plopet enaŋ abô hathak wapôm atu ba tem êlêm êndêŋ môlô. Ma bulubiŋ êŋ, ma thêlô leŋiŋhabi lôklokwaŋ lôk êbôlêm auk hathak.
11 Ma Kilisi anêŋ Lovak Matheŋ atu ba hamô thêlôniŋ kapôlôŋiŋ hik auk thô hadêŋ i ba hanaŋ hathak vovaŋ takatu ba tem Kilisi enja vêm ka enja athêŋ lôkmaŋgiŋ embeŋ yam. Ma plopet êbôlêm auk hathak wak alête intu nôm êŋ tem imbitak ba imbitak aisê?
12 Ma hik abô takêŋ thô hadêŋ plopet nena ku taksêbôk bôlada idum ma miŋ idum ek nêm thêlôda iyom sa ami. Mi. Nêm alalô lôkthô sa. Ma doŋtom lêk hêv Lovak Matheŋ anêŋ leŋ ba halêm ek enaŋ Wapômbêŋ anêŋ Abô Mavi takêŋ lôkthô bêŋ êndêŋ môlô. Ma aŋela vovaŋ ek neja auk takêntêk imbiŋ.
Nômô matheŋ
13 Ba intu nôpôpêk am lôk nupuk am loŋ ma malem endahaliŋ Yisu Kilisi anêŋ waklavôŋ atu ba tem endelêm ek noja wapôm atu ba tem nêm êndêŋ môlô.
14-16 Môlô nômô êtôm avômena takatu ba ethak esopa abô hatôm bôk eto nena,
“Ya matheŋ. Ba intu nômô matheŋ.” Wok Plis 11:44-45
Yani ma matheŋ. Aêŋ ba môlô nômô matheŋ êtôm yani atu ba halam môlô. Ma miŋ nosopa thethaŋak êtôm sêbôk atu ba môlô ŋê auk mi ami.
17 Pik êntêk ma hatôm unyak kudum iyom ba unim unyak anôŋ ma hamô buyaŋ. Aêŋ ba ôpatu ba olam nena Wakamik intu nômô tiŋiŋ êmô yani vibiŋ ek malê nena yani hathak hatitiŋ avômalô lôkthô iniŋ ku ba miŋ hathale ŋê loŋ buyaŋ thô ma hêv anêŋ avômalô liŋ ami. Mi.
18-19 Libumi iniŋ bôk lo loŋ sêbôk ba esopa ma miŋ hik anôŋ mavi ami. Ma doŋtom lêk oyala nena Wapômbêŋ hapole môlô vê hathak Kilisi anêŋ thalaleŋ atu ba anêŋ vuli bêŋ ba hatôm boksipsip atu ba anêŋ kambom lo palê mi lôk miŋ hapole môlô hathak nôm pulusikna hatôm seleva lo gol ami.
20 Sêbôk atu ba epesaŋ pik ma Wapômbêŋ halam Kilisi. Ma doŋtom lêk pik lo leŋ anêŋ daŋ ba Wapômbêŋ bôk hik yani thô yôv ek nêm môlô sa.
21 Yani iyom intu hik Kilisi liŋ hêk ŋama ba hêv athêŋ lôkmaŋgiŋ hadêŋ yani ek môlô nônêmimbiŋ lôk nônêm malemim êndêŋ Wapômbêŋ. Aêŋ ba Kilisi intu hadum ba môlô ôêvhaviŋ Wapômbêŋ.
22-25 Môlô bôk osopa Wapômbêŋ anêŋ abô avanôŋ lôk ôvôkwiŋ am yôv. Ma lêk môlô lemimhaviŋ môlôviyaŋ katô anôŋ. Ma Wapômbêŋ anêŋ abô anêŋ lôkmala hamô ba tem êmô wak nômbêŋ intu sapêŋ. Ma hadum ku ba havathu môlô hathak loŋbô. Ma anêŋ vêk atu ba môlô upup habitak miŋ vêk ŋama ami ma mi anôŋ. Yaŋ vêk êŋ intu ida hamô lôkmala wak nômbêŋ intu sapêŋ hatôm bôk eto nena,
“Anyô lôkthô ma hatôm kavik dahô,
ma iniŋ lôkmaŋgiŋ ma hatôm thiliŋ vuak;
kavik dahô hakapok
ma thiliŋ vuak êv yak
ma doŋtom Anyô Bêŋ anêŋ abô tem ida êmô aêŋ wak nômbêŋ intu sapêŋ.” Aisaia 40:6-8
Aêŋ ba lemimimbiŋ am lôk nônêm kapôlômim êndêŋ am. Ma abô êŋ iyom intu bôk anaŋ hadêŋ môlô yôv.