6
Ena amaperuana, náimerecayarehi eta náuriva nayehe ena ticachichana
Étiripa eti amaperuana, yátupina eta esuapa­ji­raivaina nayehe ena ticachi­chaheana, taicha titupa­ra­cahehi ene ecahe­yarehi eta éhisirahi ema Viáquenu. 2-3 Ema Viya tíjara­cavapa tíjara­ca­heyare eta iúrica­ca­revaya eti esuapa­ji­rahiana, taicha ani tacahe eta máechaji­riruva: “Epicau­chayare ena ticachi­chaheana. Te esuapa­jirahi éti, nucaju­ru­caheya te apaquehe. Tájina íchira­vaimahi, iúrita­re­si­rainapa” macahepa. Tétavi­cavahi eta tasuapa­ca­revahi eta juca mavanairipi ema Viya ­ eta eyehe.
Ena náiyana, náenana, táurini eta náimitusiravacaina ena nachichanaveana
Éneri­chuvare, eti náiyana, náenana, vahi ecuimi­yu­semaca ena echicha­naveana tayehe eta evane­sirana. Tauri eta ecava­nai­ripira, apaesa napicaurahi eta najuru­siraina, énaji­vayare ticara­ta­cavana. Ímitu­cavaca tamutu eta máimitu­rapiana ema Viáquenu, apaesa nasuapa­jirahi.
Ena ticaquenurecana, táurini eta nacaemataneasiraina
Éneri­chuvare eti ecaque­nu­recana, titupa­ra­cahehi esuapa­ji­ra­hiyare nayehe ena iáquenuanahi. Epicau­cha­va­ca­yareva, émuna­ca­yareva. Táurivai­nahini eta ecaema­ta­nea­sirahi, tacutirichu eta táurivahi eta ecaema­ta­nea­sirahi ema Cristo. 6-7 Evapi­na­va­yarehi te esamureana eta ecaema­tanera, vahi tacucarichu te natiarihi ena iáquenuanahi te emirahu. Vahi ecuya­cu­ji­ririha. Evapi­na­va­ya­resera eta ecaema­ta­nea­sirahi éna, taicha émari­chuvare ema Viáquenu ema ecaema­ta­nearuhi. Ímere­ca­vayare eta yátupirahi mavana­rahehi éma. Tacahe­yarehi eta ítauchi­rayare eta mavara­ha­queneana ema Viya. Taicha écharipahi émutu éti, vijaca­payare eta vícuchihi mayehe ema Viáquenu te vítauchahi tamutu eta táuriqueneana. Vahi manere­ji­caimahi nácani líbreanahi énapa ena ticaque­nu­re­canahi; vínuna­yarehi tayehe eta vícuchihi.
Énapa ena náquenuana, tituparacavaca eta náurivaina nayehe ena nachanerana
Éneri­chuvare eti náquenuana, titupa­ra­cahehi iúriyareva nayehe ena echanerana, ejapa­nuyare éna tayehe eta evane­sirana. Vahi ípica­ra­re­re­caimahi te evane­sirana. Ínuna­yarehi échava eta matiari­hirahi ema Iáquenu­hivare éti apanava, ema tiávihahi te anuma. Taicha éma, nájina máepuru­quenéna ena acha­ neana.
Yátupina eta vicasiñavairahi me Viya; vétumechavavare eta véhisirahi
10 Puiti nutupa­ra­ca­hevare, nupara­pe­naveana, ecasiñava yátupina mayehe ema Viáquenu apaesa máijaracahe éma eta matumeva étapa eta máitupa­ji­jia­sirava. 11-13 Nuvaraha numetacahe eta juca: Ema Váinaraji ticana­ra­havihi víti machane­ra­na­havihi ema Viya. Tétavi­cavahi eta mavarairahi tiáquipai­cahavi. Tásiha, titupa­ra­cahavi eta véchapa­ji­ri­si­ravaya eta vicatiu­chi­ravaya mayehe éma. Natiari­hivare ena camuri­queneana majupahana, énapa ena masuntarurana. Váhisera achanea­nai­nahini, váhivare viparae­pi­ya­nai­nahini. Éreananahi éna, váinara­ji­que­neanahi. Tétavi­cavahi eta nasimu­tuvahi éna. Tétavi­ca­va­hivare eta náitupa­ji­jia­si­ravahi étapa eta natumeva eta nacaema­tanera tayehe eta juca apaquehe, tamapi­cu­quenehi náicha. Eta tacahe, échapa­ji­ri­ca­vayare eta ecatiu­chi­ra­vayare tayehe eta mavayua­raquiana ema Váinaraji. Étumechava eta éhisira. Ecuti ema suntaru ticasi­ñavahi tayehe eta mamuiriha vahi tasiapa­ha­caimahi eta espada. Tásiha, erata­hayare ecamicha tamutu eta ecata­ji­vairana. Vahi ecaina­ji­ru­vaimahi. Iáquipai­ca­yareva namutu ena machamuriana ema Váinaraji. 14 Yátupi­na­hisera esuapa eta vímitu­rapiana yátupi­queneana. Vahi ecucha­va­cué­jechava. Átupi­ru­vahini eta ítare­sirahi. Ecutiyare ema suntaru, manacahi eta máitijuhe, étapa eta fiérromehi tiávicha­yarehi eta matupa, tájina­sarepa náicharaca ena mánarana. 15 Vahi tacuechuquiha eta ecame­ta­rai­rui­rayare eta majaca­piraya ema Viya namutu ena achaneana. Etanu­ca­yareva eta eparu­pevaya apaesa erataha eta epaisi­rayare te acheneana eta íteca­pi­rayare tayehe eta tayere­hi­queneana avasareana. 16 Tacutiquene eta ticamu­nu­ca­rehicha, yátupinahi eta ecasi­ña­vairaina mayehe ema Viya. Eta ecasi­ña­vai­rayare táimicu­ti­ji­ri­cavahi iávihui­nahini eta ticaema­hae­que­ne­ha­yarehi eta tamurui­rapahi eta mayucaraqui ema Váinaraji. 17 Tacutiquene, ecasi­ñavahi yátupina eta iúchucui­rayare, tácuti eta macasi­ñavaira ema suntaru eta mayehe casco te machuti. Iúnacahi eta máechaji­riruva ema Viya, máimitu­re­he­quenehi ema Espíritu Santo. Eta juca tímicu­ti­ji­ri­cavahi eyehe­nahini espada eta ecatiu­chi­ravahi. 18 Te eyujaraca, eyaseacaya ema Viya máijaracahe eta etumevaina. Eta eyuja­ra­sirana, tacuija tahapa­pi­ricahe eta máimitu­si­rahehi ema Espíritu Santo. Vahi ecuyacuji eta eyaseu­chi­ravaca namutu ena vichamuriana, majanea­ca­va­cahini ema Viya, táurivaina eta náehisirahi. 19 Éneri­chuvare, te eyuja­ra­sirana, eyaseu­cha­nuhini me Viya, apaesa máijara­ca­nuhini éma eta nuvapi­nairava, tacuijavare tahapa­pi­ricanu eta néchaji­si­rayare ena achaneana. Nuvaraha tasuapa­ca­rehini nayehe eta najaca­pa­ca­revahi mayehe ema Viya. 20 Ema Viáquenu tinacanuhi núti námayarehi eta máechaji­riruva, nucuti­yarehi mácani achane embajador mayehe ema aquenuca Emperador. Éta tíchanuhi ticaviu­renuhi eta napresu­chi­ranuhi puiti. Eta tacahehi, nutupa­racahe eyuja­rauchanu, eyaseuchanu me Viya, máijara­ca­nuhini eta nutumevaina eta nucame­ta­rai­rui­ra­yarehi nayehe namutu ena achaneana te avasareana, váhivare nucuya­cu­jihini eta nucame­ta­rai­rui­ra­yarehi.
Eta táichecuaraqui eta macartane ema Pablo
21 Tiuri puiti, máimaha­he­ri­nesera ema vémuna­ru­quenehi vichamuri Tíquico. Éma, títame­ta­ca­heyare tamutu eta níchara­ra­cávahi núti. Tétavi­cavahi eta máimica­ta­si­ranuhi eta vicaema­ta­nea­sirahi ema Viáquenu. 22 Eta tacahe, névatacahi éma eta ara eyehe. Títame­ta­ca­heyare eta víchara­ra­cavahi, tétume­cha­he­yareva éti eta éhisiraya ema Viáquenu.
23 Puiti nuyaseacahi ema Vicaiya­quenehi émapa ema Viáquenu Jesucristo, náijara­ca­hehini eti nuchamuriana eta enara­sirahi te esamureana tamutu eta epane­reruana, tajuru­ca­hi­varéni eta ecasi­ña­vairahi eta nayehe, étapa eta émuna­si­ra­cacahi. 24 Nuyaseu­cha­hevare táetaviu­chahini eta iúrica­cá­revaya emutu eti yátupihi éta émuna­sirahi ema Viáquenu Jesucristo.
Tamutupa eta néchaji­ri­ru­vanahi ­ eyehe.