12
Esu María susipa­pevacha ema Jesús te perfumea­ma
(Mt 26.6-13; Mr 14.3-9)
Séisirinehi sache eta piéstayarehi eta Pascua. Tichava­varepa ema Jesús tayehe eta avasa­rechicha Betania, mávasahi ema Lázaro, ema macaeche­purehi te máecari. Tacahe, ena máemuna­ca­sareana tiúrisa­mu­rea­na­rinehi eta náimairahi eta máiteca­pirahi ema Jesús eta nayehe. Ticache­ru­jianapa náenica­yarehi. Ema Lázaro macachanehi te mesa eta nanisirahi. Esu Marta téchapa­ji­ri­ca­vacahi. Tacahe, esu María suámapaipa eta táijiyequene perfumeama te bótechicha. (Te navírare eta juca perfumeama te nasucure ticaijare nardo.) Tétavi­cavahi eta tasiva­chavahi. Ticutia­ma­cacahi te botella eta tasiamavahi. Tacahe, suépusa­pe­vachapa ema Jesús, suájape­vachapa te suchutimaca. Eneva­nerine táinicajuecha eta peti eta táijiyevahi. Matiarihihi ema vichamuri Júlasi. Ema maca émarichu tíjara­re­ca­yarehi ema Jesús. Témecha­ji­cavapa éma:
—¿Tájaha tacayema váhivaréyapa tacaija­ra­re­ca­sihini eta juca tasiva­cha­quenehi perfumeama? Vivehahini eta camuriquene plata, tásiha, vímica­ta­si­hahini ena páureana —macahepa.
Ema maca Júlasi, vahi étainahini eta majapa­nui­rai­nahini ena páureana. Étachuchanéni mavarairahi mayumuruca eta plata, taicha ema tiámerahihi. Títecapa émari­chu­hivare tiúnare­carahi eta plata. Tacahe, ema Jesús máichapa:
—Pésamirica esu suca esena. Suíchachaha ésu eta suvara­haquene taicha nícumu­nuichuhi eta juca tayehe­yarehi eta nécari. Ena páureana, tamutuchucha sácheana eta ecacha­ne­ra­va­cayare éna. Te jácani ávara­ha­papuca ímica­ta­cayare, nararihi ena ticamunuana. Nútisera vahi nánasiquenémahi eta eyehe —macahepa.
Ema Lázaro, navara­havare nacapaca­
Tacahe, camuriana ena tisamai­ri­ri­canahi eta matiari­hirahi ema Jesús te Betania. Tiyananapa náimaha­pa­na­yarehi. Éneri­chuvare náimaha­pa­na­ya­rehiva ema Lázaro, ema máechepurehi te máecari. 10 Tacahe, ena tuparai­rucana napane­re­cha­varepa nacapa­ca­yarehi ema Lázaro. 11 Taicha émavenehi tíchahi eta nasuapi­raipahi ema Jesús ena camuri­queneana achaneana. Vaipa nasuapahini eta navanai­ripiana ena tuparai­rucana.
Títecapapa ema Jesús te Jerusalén
(Mt 21.1-11; Mr 11.1-11; Lc 19.28-40)
12 Te apanapa sache, ena nani achaneana táimiya­na­que­neanahi eta piéstayarehi eta Pascua, nasamai­ri­ricapa eta máiteca­pi­ra­yarehi ema Jesús tayehe eta avasare. 13 Tiúrisa­mu­rea­na­rinehi. Eta náurisa­mu­revahi, navehapa eta tajuru eta cáchipaca. Tiyananapa nácapahi éma. Eta napiara­si­rapahi, ánipa nacahe:
—¡Yare, Tata! ¡Piti yátupiquenévihi rey viyehe viti israelítana! ¡Asulupaya! ¡Piti vanáirucaquenévihi me Viya! ¡Ichape eta vicuna­chiravi piti! ¡Viva ema Viáquenu! ¡Viva! —nacahepa.
14 Ema Jesús ticape­rapahi eta burricu eta masiapirahi, taicha ene tacahehi eta táechaji­ri­ruvahi eta Sagrada Escritura: 15 “Eti ecava­sanahi te Jerusalén, vaipa ecupica, taicha márajapa ema eyeheyare Rey. Tímati­ca­re­yarehi éma, ticape­rayare eta burricuchicha. Mámapahi eta iúrita­re­si­ra­yare” tacahehi eta Sagrada Escritura.
16 Eta juca ajureca eta vimacai­cu­tia­ra­quenehi viti máimitureana. Tapaenumava te máechepucapa ema Jesús, vicaicu­tiarahi eta tacayemahi eta Sagrada Escritura, táechaji­si­hairahi éma, étapa eta tamutu eta apamuriana máichara­ra­ca­vanahi.
17 Tiuri puiti, ena apamuriana achaneana tímara­ra­ca­naripa ema Jesús eta macaeche­pu­sirahi ema Lázaro te máecari, náechaji­si­haipahi éna eta náimaha­quenehi. 18 Eta tacahe, camuri­que­neanahi ena achaneana tiyananahi nácapahi éma, taicha navarahahi náimati ema tíchahi eta tiáramicare. 19 Tásiha, eta náimairahi ena fariséoana eta camuria­nairahi ena tiácapanahi, náichacacapa:
—¡Váhichara víturu­caimahi taicha tétavi­cavahi eta nasimu­tuvahi ena téhicanahi éma!
Ena apava­sa­queneana navara­havare náimati ema Jesús
20 Natiari­hivare ena apamuriana achaneana apajue­cu­ruhana tayehe eta Jerusalén. Énerichuhi éna tímite­canahi tiyuja­ra­pa­nanahi te jena piéstairahi. 21 Tiyananapa napauchahi ema vichamuri Felipe. Ánipa tacahe eta nayasea­sirahi:
—Tata, víti apanava vivaraha vímati ema Jesús —nacahepa.
22 Tacahe, ema Felipe tiyanapa mametacahi ema Andrés. Tásiha, ena apinana tiyananapa nameta­panahi ema Jesús. 23 Tásiha, ema Jesús máichavacapa:
—Jéhevare puiti, tiánehipa eta népeniraya nuti Manere­ji­runuhi ema Viya. Nápecha­va­ya­resera nítareca, apaesa nucuna­cha­ca­reyare eyehe. 24 Nutupiruva numetacahe: Te vahi vicuevaca eta evaraqui te apaquehe, vahi téjapa­caimahi. Tanasi­ya­reichuhi eta tasimutuva eta evaraqui. Téhesera vévacahi, tétavi­cavaya eta táejapa­siraya. 25 Nácani téñama­vanahi eta náitaresira, tiávami­rahuana eta náehisiranu, énaji­vayare ticami­tie­que­ne­ha­va­nayare eta náitaresira. Nácani tíjara­ca­va­nayare eta náehisi­ra­nuyare, tájinavare vahi náeñama­vahini eta náitaresira te juca apaquehe, tiúchucu­ha­nayare éna. Máichecua­ra­qui­reyare eta náitare­si­rayare. 26 Éneri­chuvare nácani tivara­ha­nayare ticaema­ta­nea­canuana, tacamunu tímere­ca­va­nayare yátupi eta náehisi­ranuhi. Tásiha, núti nucaeja­ca­va­cayare éna te néjasi­hayare núti. Ena nani, tétavi­ca­vayare eta macuna­chi­rayare ema Tata.
Ema Jesús tímereuchava eta máepeni­raya­
27 Ema Jesús táimipa­ne­re­recahi eta máepeni­rayare. Ánipa macahehi eta máechaji­ri­ruvahi:
—Tiánehinapa eta népeniraya. ¡Ichape eta nupisirahi! ¿Tiúripuca nuyaseaca ema Tata macatiu­chanuini apaesa vahi nucuca­ta­jivaini? ¡Váhiquene nuyasea­caimahi, taicha núti tímite­canuhi te juca apaquehe eta népeni­na­vacaya ena achaneana!
28 Tacahe, macahe­varepa:
—Tata, pímereca eta pítupa­jijiásirava apaesa nacunachavi ena achaneana —macahepa.
Tásiha, tíjahúchavapa nasamahi eta mahu ema Viya te anuma. Ánipa macahe:
—Nímere­caripa eta nítupa­jijiási­ravahi. Jéhesare, nápecha­va­yareva nímere­cayare —macahepa.
29 Tacahe, ena achaneana natiari­hi­que­neanahi nasamahi eta máechaji­sirahi ema Viya. Váhisera nácaicu­tia­rahini, náimija­chaichucha tirureca. Tásiha, ena apamuriana, ángelepuca éma téchajicahi nacahevare.
30 Ema Jesús máichavacapa:
—Vahi nútivenéna eta juca esama­quenehi. Ema Tata tímisa­mahehi, mavarairahi esuapayare. 31 Achichu juca sácheanayare, ticapa­ca­nua­nainapa ena achaneana téhicanahi ema Váinaraji. Eta nacapa­si­ranuya, tacaviu­reyare namutu ena achaneana te juca apaquehe eta náicuñayare. Eta népeni­rayare nuvacha­chainapa eta nurata­hairaya nucuchu­cu­havaca nácani ticasi­ña­vanahi nuyehe. Téqueca­va­nainapa eta nuyehe ena machane­ra­nainihi ema Váinaraji. 32 Eta tacahe, te nacatu­pi­hanupa te anuquehe te crusu, te nacaicu­tiarapa ena achaneana apana­pa­ne­nejiana eta nasamai­ri­ri­siraya, énaji­vainapa tipaucha­nuanaya téhica­nua­nainapa —máichavacapa.
33 Eta juca máichira­vacahi ema Jesús, mavarahahi nacaicu­tia­ra­yarehi eta táichara­ra­ca­va­yarehi eta máepenira. 34 Tacahe, ena achaneana tisama­ra­ra­canahi najicapapa éma:
—¿Tájahasica tacayema eta péchaji­sihahi eta pépeniraya te crusu? Viti vímija­chaipahi pítiripa ema Cristo, piti Manere­ji­ruvihi ema Viya. Víti visamahi eta Sagrada Escritura te náechajicuha máichecua­ra­qui­re­yarehi eta máitare­siraya ema Cristo. Vahi ­ vicaicu­tia­rahini —náichapa.
35 Ema Jesús máichavacapa:
—Ecama­purava esama­ra­racanu mapurare nutiari­hichaha eta eyehe. Numicau­cha­hechaha taicha ánipirine eta juca ímaira­nuyare apaesa vahi ecuca­yutete tayehe eta timapicu. Taicha nácani tájinahi náechaquenénahi, ticayu­te­tua­nayare. 36 Esuapanu eta juca numicau­cha­he­richaha apaesa ímitu­recaya éti apanava, iámayare eta juca tajara­hiquene —máichapa.
Te títapi­ricapa ema Jesús eta máichira­vacahi, tiyanapa majuni­ji­mu­rihapa. Vaipa máimere­ca­vahini eta nayehe.
Tétavicava eta namura­ca­sa­mu­re­vanahi ena ticava­sanahi te Jerusalén
37 Ichape­murihi eta náimairahi ena ticava­sanahi te Jerusalén eta tiárami­careana máichaque­neanahi ema Jesús, váhique­nesera nasuapahini éna. 38-39 Étahisera tacahehi títaucha­va­yarehi eta májucha­que­neanahi te ajureca ema profetaini Isaías tayehe eta tamura­cavahi eta namasua­pi­rayare. Ani tacahehi eta táechaji­ri­ruvahi: “Tata Viáquenu, nájina ticaicu­tia­ranaina eta péchaji­ri­ru­vanahi vímitu­ra­pianahi víti. Píti pímere­ca­ripahi eta pítupa­ji­jia­si­ravahi, váhique­nesera nasuapa­vi­hini”.
Éneri­chuvare ani tacahehi eta májucha­que­neanahi ema Isaías: 40 “Ema Viya, eta máimairahi eta namura­ca­sa­mu­re­vanahi, máisapahi tiápajucava eta namasua­pa­ji­rai­ravahi, tímicu­ti­ji­ri­cavahi púchuquiana éna. Váhiquene tétupi­ri­sa­mu­re­cha­va­naimahi. Váhivare navara­haimahi nacasi­ña­vahini me Viya, apaesa macana­ra­ca­va­ca­hini” tacahehi eta májucha­quenehi ema víyarahaini Isaías. 41 (Ema profetaini Isaías, tiáramecahi eta máimairahi te mavapure eta táetavi­siraya eta majaraiva ema Cristo, étapa eta masantuvahi eta te máejasihahi.)
42 Narari­hi­hisera ena aquenu­ca­rahana tinere­ji­ca­va­na­ripahi ena tisuapanahi. Váhisera návara­hahini náimere­ca­vahini eta náehisirahi, napisirahi nacaqui­jihini eta te návacureana. 43 Taicha étachucha náuricahi eta nacuna­cha­ca­revahi nayehe ena nachamuriana, ena fariséona. Tasapi­haichucha náepuruhi eta nacuna­cha­ca­re­va­ya­rehini me Viya.
Tímicu­ñarahi te vahi visuapa eta máechaji­ri­ruvana ema Jesús
44 Ema Jesús tijaranupa eta máechaji­si­ra­vacahi ena achaneana. Máichavacapa:
—Nácani navarahahi tisuapanuana, tímati­ca­rea­naripa eta nasuapi­ra­hivare ema Tata, ema tivane­canuhi. 45 Tacutiquene nácani tímati­nuanahi eta nímitu­rapiana, náimati­pa­hivare eta mapane­reruana ema Tata. 46 Taicha núti yátupiquenénuhi eta numicau­chi­ra­vacahi ena téhica­nuanahi te juca apaquehe. Váipasera tavehaimahi eta timapicu. 47-48 Tacutiquene núti, vahi étaina táimite­ca­nuhini te juca apaquehe eta nícuña­ca­hehini eti achaneana. Eta tímite­canuhi, nucuchu­cu­ha­he­yarehi. Nácanisera nasamai­ri­ri­ca­ri­pahinénipuca eta néchaji­ri­ruvana, váhisera nasuapa­nuhini, nasapiha tépuru­nuanahi, muraca­yarehi eta náicuñayare. Eta náepuruirahi eta néchaji­ri­ruvana, étaripa tiviucha­va­cainapa te jena sácheyare nacaya­se­se­rehipa te mamirahu ema Viya. 49 Taicha vahi nútiji­ri­ru­vai­nahini eta nímitu­re­sirahi. Ema Tata tivane­canuhi, éma tíjara­canuhi eta nímitu­ra­pia­na­yarehi. 50 Eta tacahe, numeta­cahehi puiti tamutu eta numeta­ca­si­vanahi. Vahi nuhapa­pi­caimahi, taicha nímatihi tacaita­re­ca­yarehi nácani tisuapanahi eta máimitu­rapiana ema Tata —macahepa.