16
Núti numetacahe eta juca apaesa vahi ecuarami eta nacatia­na­sirahe, váhivare ecuina­jicava eta éhisi­ranuhi. Taicha tiáquiji­ca­hea­nayare tayehe eta viúruji­si­ra­revana. Éneri­chuvare navara­hayare ticapa­caheana. Éna, náimija­cha­yarehi tiúriyarehi eta náichirayare te mamirahu ema Viya. Éna, náichayare eta juca táichavene eta namáimatirahi ema Tata, váhivare náimati­nuhini núti. Numetacahe eta juca apaesa te táitecapapa eta íchava­que­nevaya, vaipa ecuarameca. Échainapa eta numeta­si­rahehi.
Ema Espíritu Santo tímica­ta­ca­ha­vihi­
Puiti tiánehinapa eta nuyaniraya nuchava eta me Tata. Eta nucacha­nei­rahehi, ticatia­na­ca­nuanahi núti ena achaneana. Puítisera eta májinai­ra­nuyare, ticatia­na­ca­hea­nainapa éti. Eta juca tacahehi, nupaenumava numeta­cahehi puiti. Étisera németeaca vuíchaha ecaicutiara eta numetarapi, taicha váhivare eyase­re­ca­nuhini eta nítame­ta­si­rayare, étahinéni eta nucaiju­heyare. Esapiha éti ecati­sa­mu­revahi taicha eta juca numeta­si­rahehi eta nuyaniraya. Tayanapane vahi eyase­re­ca­nuhini, nutupi­ru­vasera numetacahe: Tatupa­racahi eta nuyaniraya nuchava mayehe ema Tata, taicha te vahi nucuyana, vahi títecaimahi ema nuvaneruya. Éma tiúricha­heyare, tímica­ta­ca­heyare, ticuri­sa­mu­re­cha­he­yareva. Éneri­chuvare ena achaneana te juca apaquehe, manaca­sa­mu­rechaya eta nacatu­pa­ra­hairahi náichayarehi eta táuriqueneana, náehica­nuvare núti. Manaca­sa­mu­re­cha­va­ca­yareva éna eta náimatiraina eta nasipe­ca­tu­ra­raivahi. Taicha te vahi nacuvaraha náinajica eta tamauri­queneana, téhevare vahi nacuvaraha náehicanu núti, ticaicu­ña­nainapa te yucu. 9-10 Ema Espíritu Santo manaca­sa­mu­re­cha­va­cayare ena achaneana eta najaca­pa­ca­revaya me Tata nácani ticasi­ña­va­napuca eta nuyehe, taicha nuyanaya eta me Tata, néchajiu­cha­va­cayare éna. (Vaipa ímaha­nuimahi éti.) Nácanisera vahi nasuapa­nuhini núti, tanasi­quenehi eta napeca­tu­ranahi. 11 Manaca­sa­mu­re­cha­va­ca­yareva ema Espíritu Santo eta yátupina táiture­vayare éna eta máicuñayare ema Váinaraji náehiruhi te juca apaquehe. Éna apanava náepuju­qui­chainapa tayehe eta yucu infierno.
12 Mavera­cha­haneni eta juca nuvara­ha­que­neanahi numetacahe. Váhisera erata­haimahi ecaicutiara puiti. 13 Téhesera máitecapapa ema Espíritu Santo, éma tiámaya­repahi eta yátupi­queneana numaimi­tu­re­hea­na­richaha, émainapa tímitu­ca­heyare. Taicha mameta­ca­sivahi eta máechaji­si­ra­heyare, éneri­chuvare timeta­ca­he­yareva eta íchava­quenéva­nayare. 14 Ichapenapa eta nucuna­cha­ca­re­vayare máicha. Émainapa timeta­ca­heyare eta nuvanai­ri­pia­na­yarehi eyehe. 15 Taicha ema Tata titupa­ra­canuhi eta nútira­yarehi nécha tamutu. Eta tacahe, eta juca mameta­ra­pia­nayare ema Espíritu Santo tásiha­que­nea­nayare nuyehe.
Vahi tánasimahi ecati­sa­mureva. Tichavayare eta iúrisa­mu­re­vaya­
16 Ánipi­ya­rei­chusera eta emaimai­ra­nuyare. Téhesera táequenénapa, iápecha­vai­na­varepa ímaha­nuyare. Taicha nuyana­yarepa te mávihahi ema Tata.
17-18 Tacahe ena apamuriana nuchamuriana tiyase­re­ca­nuanapa:
—¿Tájahapuca tacayema eta juca mameta­rapihi, eta macahehi ánipirine eta vimaimai­rayare, tásiha, te táequenénapa viápecha­vai­na­varepa vímaha? ¿Tichava­va­nepuca eta mayani­rayare eta me Maiya? ¿Váhipuca mánasimahi eta machaviraya? Váipavare vácaicutiara eta ánipirine eta macaheyare eta viyehe —nacahepa.
19 Ema Jesús macaicu­tia­ra­vacahi eta navarairahi nayasereca. Máichavacapa:
—Núti numeta­cahehi eta ánipirine eta emaimai­ra­nuyare. Tásiha, te táequenénapa eta emaimai­ra­nuyare, iápecha­vai­na­varepa ímahanuya. Eta juca emacai­cu­tia­ra­quenehi. 20 Tásiha puiti, nutupiruva numetacahe eta íyahai­rai­na­samipa éti, ejapa­nu­vai­ra­yareva. Énasera ena apamuriana achaneana, tiúrisa­mu­rea­nainapa éna. Tásihasera te táequenénapa, vaipa íyahaimahi. Tétavi­ca­vasera eta iúrisa­mu­re­vainapa eta táitsivaya. 21 Eta juca tímicu­ti­ji­ri­cavahi te tínacayare esu esena. Ánipichuhi eta sucati­ru­havahi taicha eta suínasi­ra­yarehi. Téhesera te tamutupa eta suínasirahi, suémiti­si­cainapa eta sucati­ru­ha­vainihi. Tiúrisamuréinapa eta suímairahi eta suchicha, tajuru­si­ra­yarehi te juca apaquehe. 22 Ene ecaheya éti, ecati­sa­murehi puiti, ánipi­ri­chusera. Téhesera te viápechava vímaha­cacaya, tétavicava eta iúrisa­mu­revaya. Nájinai­na­varepa tihapa­picahémahi eta iúrisa­mureva.
23 Te jena sácheyare, vahi nútimahi eyase­recanu. Émasera ema Tata eyase­re­ca­yarehi. Éma, tíjara­ca­he­yarehi tamutu jácani eyasea­rua­nayare te níjare. 24 Puíticha tájinaichaha eyasea­ra­pi­nahini me Tata te níjare. Ticamu­nu­carehi eyasea­cayare. Éma tíjaracahénapa. Étainapa ticuri­sa­mu­re­re­ca­heyare ichape.
Numetacahe eta nucapa­que­chi­ra­va­cayare ena nánara­na­yare­
25 Núti nímicu­ti­chi­nahehi eta juca numeta­si­rahehi. Téhesera te táequenénapa, nutupi­ru­vainapa numeta­ca­heyare eta yátupi­queneana mapane­re­ruanahi ema Tata. 26 Te jena sache, eyasea­cainapa ema Tata te níjare. Váipayare tacamu­nuimahi nuyaseuchahe eta mayehe. 27 Taicha émaripa ema Tata témuna­cahehi éti, táichavénehi eta émuna­si­ra­nu­hivare núti. Éti esuaparipa eta yátupirahi eta mavane­si­ranuhi ema Tata. Tíjara­cahéna­vanepa eta eyasea­rua­nayare. 28 Núti, eta násihahi mayehe eta nítesirahi te juca apaquehe. Puítisera nujuni­ji­cai­na­varepa eta apaquehe, nuchavai­na­varepa mayehe ema Tata —máichahavipa.
29 Tacahe, viti máimitureana víchapa:
—Jéhevare puiti pitupi­ruvapa eta péchaji­sihahi. Vaipa pímicu­tia­ra­chinahávihíni. 30 Vímati­varepa eta yátupirahi pímatie­queneha tamutu. Jéhesare, pímatie­queneha tamutu eta vipane­reruana, étaripa eta juca vivarairahi viyase­re­ca­viyare. Visuaparipa puiti eta yátupi­quenéravihi Machichavi ema Viya —víchapa.
31 Tacahe, ema Jesús máichahavipa:
—Jéhepuca eta esuapiranu puiti. 32 Puítisera juca yati, títeca­painapa eta éjane­repáisi­rayare éti. Ejuni­ji­ca­nuinapa, nucari­chuinapa núti. Matiari­hi­ya­resera ema Tata. Éma, ticacha­ne­nuyare. 33 Numeta­ca­hevare tamutu eta juca apaesa vahi ecuarameca. Ácasiñava yátupina nuyehe apaesa tacuija ecuichi­ravaina, tayanapane ecata­ji­vayare muraca te juca apaquehe. Ácasi­ña­va­hisera eta nuyehe, taicha núti máijara­runuhi ema Tata eta nucapa­que­mu­ri­hai­rayare namutu ena nánaranahi —máichahavipa.