21
Eta sunaquiruva esu máimaru tacachuricahi eta nanaquiruvana ena rícoana
(Mr 12.41-44)
Ema Jesús máimara­racahi ena rícoana eta nanaqui­sirava eta plata tayehe eta chapama nanaqui­si­rareva eta námavahuana mayehe ema Viya. Éneri­chuvare máimahavare tinaquicava esu ésuna esena suépenai­maquene. Páurequenehi ésu. Sunaqui­ca­hisera eta apipe­chichahi eta suplatane. Tacahe, ema Jesús macahepa:
—Ímaha esu suca esena páurechicha. Ácuneucha eta suémuna­sirahi ema Viya. Jéhesare ésu, tímepa­návahi eta sunaquiruva, sucachu­ri­ca­vacahi namutu ena apamuriana achaneana. Taicha namutu éna tacarichu nanaquicahi eta náemacha­rajiana naplataneana. Ésusera esu suca páurehinéni, sunaqui­ca­hisera tamutu eta sucaye­he­quenehi. Suítahi eta sunica­va­cha­ya­rehini —macahepa.
Ema Jesús máimereucharipa eta táquipaisiravaya eta Templo
(Mt 24.1-2; Mr 13.1-2)
Natiarihihi ena téchaji­si­hanahi eta Templo. Náechaji­si­ha­hivare eta táurina­queneana tayere­ruvana nanaqui­ruanahi ena achaneana, étapa eta táurina­va­vacahi eta máriana tayeheanahi. Ichape­murihi eta táejeravahi te nacaema­ta­nénapa. Tacahe, ema Jesús máichavacapa:
—Járaja­payare eta sáchevayare ticaqui­pai­ca­sinapa tamutu eta juca Témplosami. Téjane­re­pai­cainapa tamutu eta juca táurina­que­neanahi ímaha­queneana puiti —macahepa.
Tatiarihiyare eta ecutiarareanaya te tánehipaicha eta táichecuiraya
(Mt 24.3-8; Mr 13.3-8)
Tacahe, nayase­recapa ema Jesús. Náichapa:
—Tata Maestro, ¿tájamu­hu­ya­re­hipuca eta náimiaqui­pai­si­rayare eta Témplosami? ¿Jarari­hi­ya­repuca eta ecutia­ra­reyare eta apana péchaji­si­ha­queneana? —náichapa.
Ema Jesús máichavacapa:
—Ecuneu­chavaicha yátupina, machu navayuacahe, taicha náraja­payare ena tépiya­ca­va­na­ya­repahi tímiva­si­cha­va­na­ya­repahi nuyehe. “Nútiripa Cristo” nacahénapa. Ena apamuriana nacahénapa: “Táiteca­pa­quenepa puiti eta sache”. Váhisera ecusua­pavaca, váhivare ecuehi­cavaca. Étaripa te esamai­ri­ri­capuca eta guerra, revolu­ciónpuca, váhivare ecuarameca. Taicha eta táinapua­ra­quia­na­yarehi eta júcana ecutia­ra­rea­nayare, vuíchahasera étaimahi eta táichecuiraya.
10 Ánivare macahe:
—Téhaca­ca­yareva eta ichape­queneana avasareana. Ticana­ra­ji­ri­ca­ca­nainapa eta apamuriana. 11 Tatiari­hi­yareva eta ichapeyare tayamu­ri­sirana eta apaquehe. Te avasareana tatiari­hiyare eta ecuha­mu­hu­yareva, jumare­mu­hu­yareva. Te anuma tímere­ca­vai­na­varepa eta ichape ecutia­rareya, tiámayare eta ecuña­ra­quiyare.
Ena achaneana napanajiricainapa ena téhicanahi ema Viáquenu
(Mt 24.9-28; Mr 13.9-23)
12 Tativa­nu­ma­ya­resera tipana­ji­ri­ca­hea­nayare éti, táichave­nénahi eta éhisi­ranuhi núti. Ticara­ta­ca­hea­nayare, tiámahea­nayare te náuruji­si­ra­revana, ecaya­se­re­hinapa nayehe ena juéseana. Ecaeva­tainapa te cárcel. Tásiha, etiari­hiyare eti tiámaheanaya te namirahu ena aquenucana, téhevare te namirahu ena Presidenteana gobiernoanahi, ecaviu­re­vayare táichavenehi eta éhisi­ranuhi. 13-14 Étume­cha­vasera. Te námahepa te ecaya­se­re­hiyaya, ecama­pu­ra­vainapa échaji­sia­nuyare. Váhi ecueñamava eta ecaye­mayare ecatiu­chi­ravaya. 15 Nímaha­héinepa núti, níjara­ca­heyare eta ítusi­rayare ecatiuchava. Nájina ácutimahi eta ítupa­ji­jia­si­ravaya. Ichape ecachu­ria­cayare ena iánaranaya. 16 Etiari­hiyare éti énaja­ca­ru­vainapa ena ticachi­chaheana tíjara­re­ca­heanaya énaripa nácani epara­pea­napuca, énaja­ca­ru­va­yareva tíjara­re­caheana, énaya­re­pai­chupuca ena ejaneanana, ítuna­ca­sareana. Enere­ji­ca­vainapa eti nacapa­ruanaya. 17 Namutu ena acha neana ticatia­na­ca­hea­nayare táichave­nénahi eta éhisi­ranuhi. 18 Tayana­pa­nesera nacapa­ca­hepuca, nímaha­héi­ne­pasera núti. Vahi émitie­que­némahi. Étaripa eta echuti­macana, tájinavare témitie­que­némahi. 19 Téhesera ecamichahi tamutu, ímiya­navahi eta éhisi­ranuhi, núti níjara­ca­heyare eta ítare­siraya.
20 Te ímahapa ena suntaruana nachayacapa eta Jerusalén, étana­que­ne­yarehi ejercito eta náichape­mu­rivaya, étainapa ícutiaraya eta táitavi­rayare eta avasare. 21 Tásiha, te ímahapa eta juca, táuricapa etátá­jinapa ejuna, eti etiari­hi­que­neanahi te Judea. Ecaiju­heyare eta te cérroana, étaina eyumu­ru­siavaya. Nácani tiávihanahi te tajuhe eta avasare Jerusalén, tavara­haipahi náuchucavane tayehe. Nácani tiávihanahi te vámahiana, vaipa távara­hahini nachavahini tayehe eta avasare. 22 Taicha táiteca­pau­chainapa eta tasache­ra­yarehi eta tacaicu­ñairaya, títaucha­vainapa eta tametarapi eta Sagrada Escritura. 23 ¡Páureanasami nácani esenana tachima­ra­rua­nayare, nácani ticaja­ria­na­hipuca, nácani esenana ticachi­chanahi eta amuya tiájicachaha! Támairi­ji­cainapa eta nacata­ji­vai­rayare namutu ena achaneana tiávihanahi te Jerusalén taicha eta náicuñayare. 24 Natiarihi ena tépenanaya te guerra, ena apamuriana nacara­ta­ta­ji­cainapa prisioné­roa­nainapa. Námava­cainapa te apana­queneana avasareana. Ema Viya máisapainapa tisiapana te Jerusalén ena apava­sa­queneana. Énapa téchanayare eta Jerusalén. Tiámainucava te máicutichapa ema Viya, macuchu­ca­va­cai­na­varepa.
Eta máitesiraya ema Manerejiruhi ema Viya
(Mt 24.29-35, 42-44; Mr 13.24-37)
25 Tacahe, tímere­ca­va­nainapa eta ecutia­ra­reyare te sache, te caje, étapa te jarairiquiana. Tipica­nainapa ena achaneana te juca apaquehe. Tiárame­ca­nai­na­varepa taicha eta nasami­rayare eta muracaquene táepacuruha eta ichapequene une. 26 Ena achaneana tiáquipai­ca­va­nainapa eta napisiraya, taicha eta náimairayare eta ecutia­ra­rea­nayare, váhisera náimatie­que­ne­haimahi tájahapuca eta náichara­ra­ca­va­yarehi. Éneri­chuvare tiyeje­ca­va­va­cainapa eta tiávihanahi te anuquehe anuma. 27 Nupaenumava nítecainapa nuchava núti Manere­ji­runuhi ema Viya. Namutu tímaha­nua­nayare eta núcupai­si­rayare. Tiámanui­napaipa eta úcaji. Níñehi­napaipa eta táetaviu­chi­rayare eta nujarai­va­ya­repahi. 28 Te ímahapa tanacu­chavapa eta juca ecutia­ra­rea­nayare, evapi­na­vainapa éti taicha tiánehiripa eta níteca­piraya nucatiu­chi­rá­heyare.
29 Máimicu­ti­ra­chi­navare eta máimitu­re­sirahi. Ánipa macahe:
—Ecauneyare eta jácani yucuqui. 30 Te ímahapa títsiva­cha­va­vacapa eta tapacajiana, tiánehiripa eta únemu­hu­yareipa. 31 Ene tacahehi, te ímaha­yarepa, ímatia­cainapa eta tánehi­raripa eta nítesi­rayare. 32 Numeta­ca­he­vanecha: Vuíchaha títava­naimahi ena achaneana náitare­rua­naichaha te táitecapapa eta juca ecutia­ra­reanaya. 33 Títava­yarepa eta anuma étapa eta apaquehe. Tativa­ya­resera títauchava tamutu eta ­ numeta­ruhehi.
34 Échapavaicha, machu tachima­racahe eta jena sache, vahi ecucuti ena tavayuaruana eta téracare, machu muraca­chu­tihéna táicha. Vahi ecueñamava eta ítaresira, machu tahapa­picahe eta éhisi­ranuhi. 35 Eta táiteca­pau­chi­rayare eta sache nuchavi­rayare tímicu­ti­ji­ri­cavahi eta táijahú­chirava eta táerata­sirava eta trampa. Ene nacaheyare ena achaneana te tamutu avasareana eta namane­ca­pau­chi­ravaya. 36 Eta tacahe, etsecavaicha yátupina. Eyuja­rau­chavahi támutu sácheana, apaesa túmehénapa eta ecami­chiraina tamutu eta juca táichara­ra­ca­vayare, apaesa tacuija ecuichi­ravaina eta íteca­pau­chi­ranuya te numirahu nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya —macahepa ema Jesús.
37 Tiuri, tamutu sácheana tiyana eta te Templo ema Jesús. Tímitu­recahi. Te yátivare tiyanavare te avasa­rechicha Betania te táequenehi eta cerro Olivoquiji. 38 Ena achaneana, tamutu yática­rahiana, tiyanana te Templo, titseca­va­naripa eta nasama­ra­ra­si­rayare éma.