20
Ema Jesús máimicutichahi ema achane rico tiuri eta mavachachira ena ticaemataneyechana
Te jena sácheyare te níjara­ca­hénapa eta ícuchiyare eti nuchanerana, tacuti eta mavacha­chirahi ema émana achane ticayehe eta ichape quinta úvaquiji nayehe ena ticaema­ta­nea­rahiana. Ema maca mayatiruhi tipaica matanuca ena achaneana ticaema­ta­nea­na­yarehi mayehe. Tírere­ca­na­yarehi eta uva. Te títucavapa ena ajairana, mameta­ca­vacapa eta mavacha­chi­ra­yarehi étana reale te sache. Tiúrihi eta mavacha­chi­ra­vacahi. Mavane­ca­vacapa tiyanana tayehe eta náirere­si­ha­yarehi. Tásiha, macamu­nui­chahava ena apamuriana achane. Te las nuévepa sache, tiyana­varepa te plaza. Máimahai­nevare ena apamuriana ajairana máemata­ne­reanahi. Máechajia­ca­varepa eta náirere­si­ra­yarehi. Mameta­ca­va­ca­varepa eta táuriva­yarehi eta mavacha­chi­ra­yarehi. Tiyana­na­varepa éna, tírere­canahi. Te las dócepa sache, tiyana­varepa matanuca ena apamuriana. Títuca­vavare, máevata­mu­ri­havare tírere­ca­nayare. Te las trespa sache, tiápecha­vavare tiyana títuca­vavare ena apamuriana, éneri­chuvare tírere­ca­na­yarehi. Te las cíncopa sache, tiyanavare tiúchucahi tayehe eta plaza. Títuca­vavare ena apamuriana ajairana máemata­ne­reanahi. Tásiha, máichavacapa: “¿Tájaha tacayema tájina émata­ne­nahini puiti jena sache?” Éna najicapapa: “Nájina náechejia­ca­ha­vihini”. Tásiha, ema máichavacapa: “Eyana éti apanava írereca ánaqui te nuyehe quinta úvaquiji”. Mameta­ca­varepa eta táuriva­yarehi eta mavacha­chiraya. Tacahe, te yátipa, mametacapa ema mayehe empleado máichuha­vacapa namutu, mavacha­cha­va­ca­yarepa. Mavarahahi náinapuca nacavacha ena náequene­re­ruanahi ticaema­taneana. Nasapihapa téquene­hanahi ticavachana ena náinapu­reanahi. Tásiha, ena nasiapa­que­neanahi te las cíncopa sache, mavacha­cha­vacapa ema achane eta étape­vacahi eta reale, tacuti­richuhi eta navachahi ena ticaema­ta­neanahi tamutu sache. Énapa ena nasiapa­que­neanahi te las trespa sache, éneri­chuvare eta étapevaca reale eta navachahi. 10 Tacahe, te ticava­chanapa ena náinapu­reanahi tisiapana, náimahapa éna tacuti­richuhi eta navachanahi ena náequene­re­ru­que­neanahi. 11 Tásiha, tisemanapa mayehe ema náquenuhi. 12 Ánipa nacahe: “Ena nani náequene­re­ruanahi títecapana, vicuti­va­cha­va­caichuhi eta navachahi, étanai­ne­hinéni hora eta nacaema­ta­nerahi. Tacuti­ri­chu­hisera eta vivachahi viti vínapu­reanahi. Váhiquene táuricaimahi eta juca, taicha ichape­murihi eta vicami­chirahi víti eta táijureva muracaquene eta sache. Táurica vicachu­ri­ca­va­ca­ya­rehini éna eta navachahi” nacahepa. 13 Émasera ema náquenu majica­pa­vacapa: “Váhira nucaete­ma­hémahi éti. Énaripa ena náequene­re­ruanahi, váhivare nucaete­ma­va­caimahi. Tínunahi eta nuvacha­chi­rahehi étape­vacahi eta reale níjaracahe. Vahi ecusema. 14 Ésami­ri­ca­vachucha. Evehachucha eta juca evachahi. 15 Núti néchinava taicha nuyehe­richuhi eta plata. Nuvaraha ácuti­ca­cahini eta evachana emutu. ¿Éti ecapi­na­ru­nu­papuca eta núrivahi nayehe ena nani?” máichavacapa.
16 Ema Jesús macahe­varepa:
—Ene nacaheyare te jena sácheyare, nácani náequene­re­ruanahi téhicanuana, éna nasapi­hayare tínapucana. Tásiha, nácani náinapu­reanahi, nasapi­hayare téquene­ha­na­yare* —macahepa.
Ema Jesús tiápechavavare máechajisiha eta máepenirayare
(Mr 10.32-34; Lc 18.31-34)
17 Tacahe, eta vipaisi­rapahi te achene te vicaijuhepa eta Jerusalén, típutsia­ca­havipa ema Jesús viti dócequeneana apóstoleana. Máichahavipa:
18 —Ímaha puiti, viyanai­napaipa vicaiju­heyare eta Jerusalén. Ánaqui nucaija­ra­re­ca­siyare nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya. Ticara­ta­ca­nua­nainapa ena tuparai­ru­cana. 19 Tímica­pa­ca­nua­nayare taicha tíjara­re­ca­nua­nainapa nayehe ena suntaruana romanoana. Éna, nájina najapa­nu­quenéna. Ticaeca­hi­nua­nainapa. Téstaca­nua­na­yareva. Tétata­ca­nua­na­yareva te crusu. Tásihasera, te mapana­que­nenapa sache, néchepu­cainapa te nécari —máichahavipa.
Esu naena ema Jacobo émapa ema Juan suyaseaca ema Jesús eta macajupahavahini ena suchichanaveana
(Mr 10.35-45)
20 Tásiha, témeña­havapa esu naena ena vichamuriana ema Jacobo émapa ema Juan, suámava­ca­paipahi éna. Tépuyucapa ésu te mamirahu ema Jesús, suyasea­ca­yarehi énainahini majupa­ha­nai­nahini ena suchicha­na­veanahi. 21 Éma mayase­recapa:
—¿Tájahasica ecamunu, nuchicha?
Ésu suíchapa:
—Nuvaraha pácachanéni ena nuchicha­naveana tayehe eta péjasi­hayare picava­cu­reraya. Náejacahini te pichacaya, eñi éñina te pivaure, eñi apana te sapa —suíchapa.
22 Ema Jesús majica­pa­vacapa éna:
—Éti, vahi ímati tájahapuca eta nátaji­vayare nácani nujupa­ha­nayare. ¿Erata­ha­ya­repuca ecamicha eta íchava­que­né­vayare ecata­ji­vai­rayare, ecuti­nu­ya­repuca eta nucami­chi­rayare núti? —máichapa.
Éna najicapapa:
—Virataha vicamicha —nacahepa.
23 Tásiha, máichapa:
—Yátupi ichape eta ecata­ji­vairaya, vicuti­cacaya eta nacapa­si­ra­ha­viyare. Étapasera eta éjasi­rayare eta te nuchacaya, vaipa nútina necha nucaeja­ca­hehini. Ema Tata Nucaiyaquene, émahi tinere­ji­ca­yarehi ena nujupa­ha­nayare —máichapa.
24 Tacahe, eta visamirahi viti diésqueneana mayeheana apóstole, visemapa nayehe ena apinana. 25 Émasera ema Jesús máichahavipa. Ánipa macahe:
—Écharichuhi éti ena aquenucana tayehe eta avasare, muraca eta nacava­nai­ripira. Énaripa ena tuparai­rucana, tétavi­cavahi tisuapa­ca­reanahi eta nacava­cu­rerahi. 26 Váhisera ecucahehi éti nayehe ena echamuriana. Mácani tímere­cavahi ticapi­ca­hupana, tacamunuhi máitati­va­cayare ena apamuriana. 27 Te etiari­hi­va­repuca eti evarahahi ínapuca, tacamunuhi ímere­cavaya navana­ra­he­yarehi ena echamuriana. 28 Ecuti­nuyare nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya. Vahi étaina tímitecanu nucaita­ti­ca­sihini. Nútiyarehi nítatihe. Éneri­chuvare níjara­ca­va­yarehi nímica­pacava íchave­ne­que­nea­nainahi éti camuri­que­neanaya nucuchu­cu­reanaya —máichahavipa.
Ema Jesús macaimairiricavaca ena apinana púchuquiana
(Mr 10.46-52; Lc 18.35-43)
29 Tacahe, te vijuni­ji­ca­varepa eta avasare Jericó, camuria­na­hivare ena achaneana ticava­sanahi tayehe, téhica­ha­vianahi. 30 Natiarihi ena apinana ajairana púchuquiana. Téjacanahi te achene­chacaya. Te nasamapa ema Jesús eta mánucui­rapahi, tipiara­re­canapa. Ánipa nacahe:
—¡Tátachicha! ¡Pítique­neripa yátupi­que­névihi Cristo! ¡Picata­ji­ca­ha­vipaini pájapa­nuhavi!
31 Natiari­hisera ena achaneana vahi náuricahini eta napiara­sirahi ena púchuquiana. Navarahapa nacama­tinaca. Énasera napiara­caichucha:
—¡Tátachicha! ¡Pítique­neripa yátupi­quenévi Cristo! ¡Picata­ji­ca­ha­vipaini pájapa­nuhavi! —nacahepa.
32 Tacahe, ema Jesús eta masami­ra­vacahi, titupihapa. Máichuha­vacapa ena púchuquiana. Mayase­recapa tájaha­hipuca navarahahi.
33 Éna najicapapa:
—Tátachicha, vivaraha pípuhau­qui­cha­havini apaesa vímairi­ri­capaini —nacahepa.
34 Tacahe, ema Jesús majapa­nu­va­cainehi. Máemama­hau­qui­cha­vacapa. Eneva­ne­rinehi tímairi­ricana. Tásiha, téhica­ha­vianapa.
* 20:16 Te jácani apa­nana versióneana, tatia­rihi eta juca táecha­ji­ri­ru­vana “porque muchos son llamados, pero pocos son esco­gi­dos”. Táji­na­sera eta juca táecha­ji­ri­ru­va­nahi te libro anti­vu­pa­nahi. Eta tacahe, ví­ma­tie­que­neha vahi mana­ca­hini ema Mateo. Mácani apana achane mave­ju­chahi eta juca te Mateo 22.14.