22
Ema Jesús tímicutichava mácani rey te máichuhavacapa ena machimaranaya, máichayarehi eta ichape piesta
Ema Jesús máimitu­cavare ena achaneana eta apana máimicu­ti­chaquene. Ánipa macahe:
—Ema Viya, macutihi mácani rey te máimiye­na­chayare ema machicha, máichayarehi eta ichape piesta. Mavanecapa ena mavanarana náichuha­pa­navaca ena machima­ranaya. Váhisera návara­hahini nayanahini éna. Tásiha, ema rey máevata­cavare ena apamuriana mavanarana. Ánipa máichavaca: “Eyanavare étipava ímita­ta­ji­ri­cavaca ena níchuha­que­neanahi, náiteca­vanepa. Nucapa­re­ca­ripahi eta vaca nirureyare nésina­ruanahi. Tiúrinapa tamutu eta juca tinicacare. Énanecha nucuchapahi náiteca­vanepa” macahepa.
Énasera ena máichuha­que­neanahi vahi nasuapahini. Nájina nayanahini. Ema émana tiyanapa te máesane. Ema apana máimahapana eta mayehe tienda. Ena apamuriana nacara­tacapa ena vanairu­ca­nainihi, náehavacapa, nacapa­ca­vacapa. Tacahe, te máechapa ema rey, tisemapa. Mavanecapa ena masuntaruana nacapa­pa­navaca ena ticapa­hianahi. Náijuchavare eta tamutu eta napenanaini. Tásiha, máichava­ca­varepa ena apamuriana mavana­ranahi: “Tiúripa tamutu eta juca tinica­careana. Váipasera nuvaraha náiteca ena náinapu­reanahi níchuha­que­nea­nainihi. Eyana te tamutu cálleana. Íchuha­va­cayare namutu nácani ecainu­na­que­nea­nayare” máichavacapa. 10 Tacahe, ena mavana­ranahi tiyananapa, náchehu­pa­ne­vacapa. Nacuru­ji­ca­vacapa namutu nácani nacainu­na­que­nea­napahi: nácani achaneana tiúriana énapa ena súnsusu­rujiana. Camurianahi. Tínica­na­rinehi eta te táviha­yarehi eta piesta.
11 Tacahe, ema rey tisiapapa, máimaha­yarehi ena machima­ranahi. Máimahapa ema émana achane ema matiari­hi­quenehi vahi manacahini eta namuirihasa te ticaichu­hasiana. 12 Tacahe, máichapa: “Ajaira, ¿tájaha tacayema vahi pinacahini eta múiriare níjara­ru­heanahi tayehe­yarehi puiti juca piéstayarehi?” Émasera ema achane vahi majica­pahini. 13 Tacahe, ema rey mavane­ca­vacapa ena mavanarana: “Eveha ema maca. Ítijivaucha, ítiápe­chavare. Íyara­cu­hapana te timapicu tayehe eta máiyauchia­vayare macapi­ti­quia­he­chia­vayare” macahepa ema rey.
14 Ema Jesús máichavarepa:
—Numetacahe puiti: Camurianahi ena níchuha­que­nea­na­paipahi. Ánimu­ria­na­ri­chusera ena títaura­hia­nayare —macahepa ema Jesús.
Navaraha náemejecapavacha ema Jesús tayehe eta impuesto
(Mr 12.13-17; Lc 20.20-26)
15 Tacahe, eta nasamirahi ena fariséoana, tisema­na­rinehi. Tiyananapa ticuru­ji­ca­canapa, navarahaipa náemeje­ca­pa­va­cha­yarehi apaesa étaina­hi­pucaini taviuchahini ema Jesús. 16 Tacahe, navanecapa ena nachamuriana énapa ena políti­coana. Nayase­re­panahi ema Jesús. Te náiteca­pauchapa, ánipa nacahe:
—Tata maestro, vímatihi eta tatupi­ru­vairahi táurivahi eta juca pímitu­ra­pianahi. Yátupihi eta pímitu­si­ra­vacahi eta táurinaquene achene ticaijuhe me Viya. Váhivare pipica­ca­ra­ca­vahini eta péchaji­si­hairahi eta náichava­que­né­vanahi nácani achaneana, tayana­panehi aquenucahi. 17 Vivara­ha­hisera viyase­re­ca­viyare eta pipane­reruhi: ¿Táurica­hipuca vivachacha eta viyasehana impuesto mayehe ema Presidente Emperador romano? Taicha víti, machane­ra­havihi ema Viya, ¿masi? —náichapa.
18 Émasera ema Jesús máimatia­ca­vacapa eta tamauri­vapahi eta napane­reruana. Tacahe, máichavacapa:
—¡Apimi­ra­he­tataji! ¿Tájaha tacayema evaraha ímiaqui­paicanu? 19 Nímahaseji, iáminanu étapena eta reale —máichavacapa.
20 Eta náijara­sirapa, éma máichavacapa:
—¿Nájaha ticaijare eta juca? ¿Nájahavare ticava­simahi eta juca mirare eta te juca reale? —máichavacapa.
21 Éna najicapapa:
—Mayehe ema Presidente Emperador —náichapa.
Tacahe, éma máichavacapa:
—Tiuri, táuricahi íjaraca ema Presidente Emperador eta juca mayehe­richuhi éma. Tásiha, íjara­cavare ema Viya eta mayehe­ri­chu­hivare éma —máichavacapa.
22 Te nasamapa ema Jesús eta majica­pi­ra­vacahi, ichape­rinehi titsiri­ha­ca­vanahi. Náramipa eta máitupa­ji­jia­si­ravahi. Tiyananapa tichavanahi.
Nayasereca ema Jesús náicharacavayarepuca ena náepenaqueneana eta náechepusirayare
(Mr 12.18-27; Lc 20.27-40)
23 Étarichu te jena sache, nacahe­paipahi ena saducéoana. Ena nani saducéoana, apana­hivare eta náimitu­rapiana. Éna, vahi nasuapa eta náechepu­si­rayare ena náepena­queneana. Tiyananapa náimaha­panahi ema Jesús. Natanucahi eta táetsera­ru­va­yarehi náicha. Ánipa nacahe:
24 —Tata maestro, ema víyarahaini Moisés, manaquicahi eta máechaji­ri­ruvahi eta viyehe: “Te máepenae­que­ne­ha­hipuca ema achane esu mayena, tásiha nájina­hipuca manaquie­que­ne­ru­vai­nahini machichai­nahini; te matiari­hi­hipuca mácani maparapehi, mavehayare esu machine­nae­quenéni, apaesa émainapuca macachicha eta suyehe, máitsivainahi ema maparapéni”. 25 Tacutiquene te juca vitaracu, natiari­hinihi ena siétequeneana ticapa­ra­pe­ji­ri­cacana. Tacahe, ema náechavimuri títauchavapa. Máepenáe­que­ne­ha­pasera esu mayena. Nájinahi machichai­nahini. 26 Tacahe, ema maparape máitauchavare esu machinenaini. Éneri­chu­va­resera máepenae­que­ne­havare, nájinavare máchichai­nahini. Ema émana maparape máitauchavare ésu. Éneri­chuvare máepenae­que­ne­havare. Namutupa ena siétequeneana navehahi ésu, tásihasera náepenae­que­ne­hapaipa, nájina émanai­nahini macachi­chahini eta suyehe. 27 Te táequenepa, tépenapa esu esenaini. 28 Tacahe puiti, te apana­papuca eta náitare­si­rayare ena nani, ¿nájahapuca ena siétequeneana ema yátupi­quenehi suímaquenehi esu esena, taicha ena siétequeneana namutuhi suímanarihi? —náichapa.
29 Tásiha, ema Jesús majica­pa­vacapa:
—Éjecapava éti. ¿Tájaha tacayema vahi ácaicu­tia­rahini eta táimiturapi eta Sagrada Escritura? ¡Váhivare evara­hahini esuapahini eta tamutuirahi marataha ema Viya! 30 Ánaqui te apana náitare­siraya, vaipa nácamu­nuimahi esu esena. Énaripa ena esenana, váipavare nácamu­nuimahi ema ajaira. Nacutinapa ena ángeleana tiávihanahi te anuma eta namaepe­na­ca­cairahi. 31 Éti váhiva­repuca ácaicutiara eta yátupirahi eta vahi táepenahini eta náchanevana ena náepena­queneana. Váhipuca ácaicutiara eta máechaji­riruva ema Viya. Ani macahehi éma: 32 “Nútira yátupi­que­nenuhi Viya, macasi­ña­quenehi ema Abraham, ema Isaac émapa ema Jacobo” macahepa ema Viya. Nutupi­ruvahi numetacahe: Ema Viya, éma téchahi eta náitare­sirana ena téhicanahi, tayanapane tépena­naripa. Eta náchanevana, tímiya­na­va­richucha títareca te mamirahu. Éti, ichape eta éjeca­pi­ravahi —máichavacapa ema Jesús.
33 Tacahe, eta nasamirahi ema Jesús, ichape­rinehi eta náramirahi ena achaneana eta máimitu­rapihi.
Eta tisuapacarepanahi te mavanairipiana ema Viya
(Mr 12.28-34)
34 Tacahe, ena fariséoana eta náimairahi macama­ti­na­si­ra­vacahi ema Jesús ena saducéoana, ticuru­ji­ca­canapa éna. 35 Tásiha, tiyananapa náemeje­ca­pa­va­cha­yarehi ema Jesús. Ema émana ticaina­pu­cavapa, máestrohi éma tayehe eta nayehe­repiana. Mayase­recapa éma:
36 —Tata maestro, nuvaraha pimeta­canuini ¿tájahapuca eta vanairipi tisuapa­ca­re­panahi tayehe eta mavanai­ripiana ema Viya? —macahepa.
37-38 Ema Jesús majicapapa:
—Eta máechaji­riruva ema Viya te Sagrada Escritura, ani tacahehi: “Yátupina eta émuna­si­ranuina nuti Iáquenu. Iúnaca te esamureana. Yátupina eta ecacha­ne­vai­ranuina núti. Epanerecha eta nímitu­rapiana tamutu sácheana, yátiana”. Étara eta juca eta vanairipi tisuapa­ca­re­panahi. Éta tativayare ítauchayare, tínapuca tayehe eta apamuri vanairipiana. 39 Eta apana táehiruhi eta juca, ánivare tacahe: “Pémuna­cayare ema piparae­piyahi, tácuti eta pémuna­si­ravahi píti”. 40 Eta juca apinaquene vanairipi, éta máehicahi ema víyarahaini Moisés tayehe eta apamuriana mavanai­ri­pianahi éma. Énaripa ena apamuriana profetana, étari­chuvare náehica­hivare éna tayehe eta náimitu­ra­pianahi.
Yátupi ema Cristo mámariéquenénihi ema rey David, Víyahivare éma
(Mr 12.35-37; Lc 20.41-44)
41 Tacahe, eta náurujia­si­raichaha ena fariséoana te machacaya ema Jesús, 42 máichavacapa:
—Puiti, nuvaraha nuyase­recahe eti: ¿Tájaha tacayema eta epane­reruana éti mayehe ema Cristo ema ecucha­pa­quenehi? ¿Tájaha eta ícutia­rayare eta ímati­ra­yarehi éma te máimere­cavapa? —máichavacapa.
Éna najicapapa:
—Vímatinapa éma taicha tiúchucayare mámarie­que­neyare ema víyaraháini rey David —nacahepa.
43 Majica­pa­varepa:
—Yátupihi ema Cristo achane­quenehi eta máimahi taicha mámarie­que­ne­yarehi ema víyaraháini David. Nuvara­hasera epane­rechaya eta juca máechaji­ri­ruvahi ema David te májurehi Salmo, ani macahehi: 44 “Ema Viya máichapa ema Tata Náquenu Cristo: Yare, péjaca te nuvaure, eta picucha­pi­hayare eta nucaepu­yu­siraya te pimirahu ena ticatia­na­ca­vianahi” macahepa. 45 Ema David, eta máimija­re­chirahi ema Cristo “Tata Náquenu”, ¿tájahapuca eta macaye­ma­quenehi? Núti németeaca Víyahivare ema Cristo. ¿Tájaha íchahi éti? —máichavacapa.
46 Eta nasamirahi eta juca, nájina náijara­ca­vahini najica­pahini. Eta tacahe, nájinapa napatsi­ca­vahini nápechahini nayase­re­cahini.