16
Paulo Listera kamânân âi Timoteo diigi âiwet.
1 Paulo sot Sila zet âimŋâ Derebe sot Listera kamânân takâwet. Oi Listera kamânân Yesugât kâmurân a ŋâi ândeip, kutŋâ Timoteo. Mamŋâ Yuda ambân, Yesugât kâmurân gok. Ibâŋâ Grik a.
2 Yesugât kâmut Listera sot Ikonioŋ kamânân ândiwe, zen Timoteogât nâŋgâne âlipŋâ oi Paulo dukuwe.
3 Dukunetâ Pauloŋâ zâk sot ândibapkât dukuip. Oi hân zoren Yuda a ândiwe, zen katep zorat ibâŋâ Grik a zo nâŋgâwe. Pauloŋâ zeŋgât opŋâ Mosegât gurumin den lum kwabâ kwâkŋaŋgip.
4 Oi Yesugât kâmut kamânŋâ kamânŋâ ândiwe, zen den Aposolo ziŋ sâm ekabân kulemguwe, zo lubigât dâzâŋgom âiwe.
5 Yatâ op tuunetâ Yesugât kâmut kamânŋâ kamânŋâ, zeŋgâren nep tuum âine nâŋgâm pâlâtâŋziŋ kâtigeip. Oi sirâm dâp a ambân Yesugât kâmurân târokwatziŋgâm âiwe.
Pauloŋâ Makedonia a ŋâi egip.
6 Oi Asia hânân siŋgi âlip sâm âinâ sânetâ Tirik Kaapumŋâ pâkekoi Pirigia sot Galatia hân walâm âiwe.
7 Âimŋâ Misia hân ginŋan takâm Bitinia hânân âinâ sâne Yesugât Kaapumŋâ mân âibigât sâip.
8 Oi Misia hân murukŋan âim Taroa kamânân takâwe. Kamân zo saru sâtŋan tâip.
9 Zoren takâm ŋâtigân Pauloŋâ uman ŋâi itâ egip. Mâkedonia a ŋâi muyagem itâ sâm dukuip, “Zen Makedonia hânân gam tânnâŋgobi.”
10 Pauloŋâ uman zo egi itâ sâwen, “Anutu zâk Makedonia hânân âi den siŋgi âlip dâzâŋgonatkât sap.” Yatâ sâm âinam urâwen. (Taroa kamânân Luka, nâŋâ Paulo sot Sila sot Timoteo târokwatziŋgâwan.)
Lidia Kembugât ambân oip.
11 Oi waŋgâyân zâim Taroa kamân birâm Samorake hân saru tânâmŋan takâwen.
12 Haŋsâi waŋgâyân âimŋâ Neopoli kamânân takâm waŋgâyân gâbâ gem Pilipi kamânân âiwen. Kamân zo Makedonia hân zoren kamân patâ ŋâi. Roma a ziŋâ kamân mariŋâ op ândiwe. Kamân zoren sirâm nâmbutŋâ ândiwen.
13 Ândeindâ Yuda a zeŋgât kendon oi kamân âkŋan too ŋâi zeip. Zoren itâ sâm geiwen, “Ziren Yuda a ziŋâ ninâu sâme, zorat kabâ ŋâi ziap mo buŋâ? Gei iknâ.” Yatâ sâm geimŋâ ambân mindum tatne muyageziŋgâm ge tapŋâ den siŋgi âlip dâzâŋgowen.
14 Zeŋgât osetziŋan ambân ŋâiŋâ Anutu mâpâsem ândeip, kutŋâ Lidia. Ambân zo Tiatira kamânân gokŋâ. Zâkŋâ sâŋgum neuleŋoot pâi kwâlâmarâwe. Ambân zo Kembuŋâ okŋaŋgi umŋâ pâroŋsâi Paulogât den nâŋgâm kwâtâteip.
15 Oi zikŋâ sot a ambârâpŋâ too saŋgonziŋgindâ itâ sâm dâtnâŋgoip, “Zen nikne nâŋgâm pâlâtâŋnoot uangât nâgât mirin zâi tâtat mâme upi.” Yatâ sâm kâtigem diiniŋgi zâiwen.
Paulo sot Sila tâk namin zâparâwe.
16 Narâk zoren ninâu sânam giarindâ kore ambân ŋâi muyageniŋgip. Ambân zo wâkeŋoot ândimŋâ a kwâkŋan ândim zâibi, zorat topŋâ nâŋgâm dâzâŋgoi mâirâpŋâ kât sikum ziŋgâmarâwe.
17 Ambân zorâŋâ muyageniŋgâm nen sot Paulo moliniŋgâm den itâ sâip, “A zi ziŋâ Anutu u patâgât kore a ândim Kembugât mâtâp, zorat dâzâŋgom ândie.”
18 Den zorik sirâmŋâ sirâmŋâ sâm zari Paulo den zo nâŋgâm âkonzigi âburem wâke itâ sâm dukuip, “Nâ Yesu Kristogât sâtkât dâgoga ambân umŋan gâbâ takâm âi.” Yatâ sâi takâm arip.
19 Oi ambân zo patârâpŋâ zen kât sikum memarâwe, zorat mâtâp dooŋgoip, zo nâŋgâm Paulo sot Sila gâsuzikâwe. Oi diizikâm kamân sombemân Roma a sâtŋâ mâteziŋan zâparâwe.
20 Zâpanŋâ Roma a sâtŋâ itâ sâm dâzâŋgowe, “Zet Yuda aŋâ neŋgât kamânân gam den sâitâ bâliŋâ uap.
21 Zet mân orotŋâ upi sâm ândiabot. Roma a neŋgâren yatâ zo mân upmen, zo uabot.”
22 Oi a kâmut patâ kirâwe, zen um kâlak nâŋgâzikâne a sâtŋâ ziŋâ sâne kâwali a ziŋâ hâmbâzik kwâkâm lapitzikâwe.
23 Doŋbep lapitzikâm tâk namin zâpamŋâ galem a zâk hângi dooŋgum dâŋ galem otzikâbapkat dukuwe.
24 Dukune tâk namâ tânâmŋan umŋâ ŋâin, zoren zâpam kinzikŋâ nagân saaziki ziwet.
Tâk namâ galem aŋâ Kembugât a oip.
25 Ŋâtik tânâmŋan Paulo sot Sila zet Anutu mâpâsem kep mem tarâwet. Yatâ oitâ a tâk namin tarâwe, zen kwamit nâŋgâm tarâwe.
26 Oi wâriŋ patâ mem namâ zo mem sânsân pâi mâtâp aksik pâroŋsâip. Oi tâk namin tarâwe, zeŋgât bitziŋan tâk olaiyaŋgip.
27 Oi tâk namâ galem a, zâk umanân gâbâ nâŋgâm zaat egi mâtâp pâroŋsâm kiri tâk namâ a âim naŋge sâm petŋan zemba sâmbum sâkŋâ tâmbetkubam oip.
28 Yatâ upâ sâi Pauloŋâ den kambâŋ sâm sâip, “Sâkkâ mân tâmbetku. Nen aksik zi hâlâluyâk ten.”
29 Sâi galem a zâkŋâ âsakŋaŋgât sâi pindâne namâ kâligen zâim sânâm sâmbui Saulo sot Sila kinzik topŋan ge zeip.
30 Zemŋâ namâ umŋan gâbâ diizikâmŋâ mâsikâzikâm sâip, “Patâzatnâ, Nâ dap op Kembugât a upat?”
31 Oi zet itâ sâm dukuwet, “Gâ Kembu Yesu Kristo nâŋgâm pâlâtâŋ kwap Kembugât siŋgi upan. A ambârâpkâ zen yâtik.”
32 Yatâ sâm zâk sot a ambârâp Anutugât den dâzâŋgoip.
33 Ŋâtik zorenâk galem aŋâ diizikâm mârum kâmbamŋâ zâkone use oip, zo saŋgonzikâwe. Oi zikŋâ sot a ambârâpŋâ too saŋgonziŋgâwet.
34 Oi zet mirâŋan diizikâm zâim nalem zikip. Oi zâk sot a ambârâp Anutugâren nâŋgâm pâlâtâŋ kwarâwe, zorat umziŋ âlip oip.
Paulo sot Sila tâk namin gâbâ gem gawet.
35 Haŋsâi a sâtŋâ zen kâwali a sâŋgonzâŋgoi âim tâk namâ galem a itâ dukuwe, “A zagât zo olaŋzikâna arit.”
36 Oi galem a zorâŋ nâŋgâm Paulo itâ sâm dukuip, “Nâ olaŋzika âibabotkât a sâtŋâ den pane gaap. Zorat zet gemŋâ âim um lumbeŋan ândibabot.”
37 Sâi Pauloŋâ kâwali a itâ sâm dâzâŋgoip, “Net Roma a bonŋâ op ândiet. Den nebân mân nâpanŋâ laŋ a mâteziŋan kâmbamŋâ lapitnikâm tâk namin nâparâwe. Oi net tik âiratkât se? Zo yatâ buŋâ. Ziiŋâ a ambân mâteziŋan diinikâm âi nâpâne âirat.”
38 Paulo zâk den yatâ sâi kâwali a ziŋâ âburem âi a sâtŋâ dâzâŋgone zen a zagât zo Roma a bonŋâ op ândiwet, zo nâŋgâm pârâkparâwe.
39 Pârâkpam zekâren gamŋâ um lumbe den dâzâkom tâk namin gâbâ diizikâm gei kamânziŋ birâm âibabotkât dâzâkowe.
40 Oi zet tâk namin gâbâ gem Lidiagât mirin zâim Yesugât kâmut ziŋgit Kembugâren kâtigem ândibigât dâzâŋgomŋâ âiwet.