18
Pauloŋâ Korinti kamânân siŋgi âlip nep tuugip.
1 Pauloŋâ Ateŋ kamân birâm Korinti kamânân arip.
2 Zoren Yuda a ŋâi muyageip, kutŋâ Akwila. Zâk Ponto hânân gokŋâ. Oi ambinŋâ Pirisila zâk sot Italia hânân ândeitâ Roma a kutâ Kalaudio, zâkŋâ Roma kamânân Yuda a ambân tarâwe, zo moliziŋgip. Oi zet zo birâm Korinti kamânân âiwet.
3 Paulo zâk zekât mirin zâri tâtat mâme urâwe. Wangât, zet nep ârândâŋ tuumarâwet, zorat zekâren zari tarâwe. Zeŋgât nep ko hâmbâ silep tuumarâwe.
4 Yuda zeŋgât kendon dâp Paulo zâk mâpâmâpâse namin zâim Yuda a sot Grik a siŋgi âlip dâzâŋgoi nâmbutŋâ zen Yesugât kâmut urâwe.
5 Oi Sila sot Timoteo zet Makedonia hânân gâbâ gâitâ Paulo siŋgi âlip nep zorarâk nâŋgâm ândeip. Zâkŋâ Yuda a itâ sâm kâtigem dâzâŋgoip, “A bâliŋan gâbâ mâkâniŋgâbapkât mârum sâsâŋ, Kristo, zâk Yesu.”
6 Yatâ sâi Yuda a zen diŋâ birâm kâsa okŋaŋgâne zâkŋâ hâmbâŋan gwapgwap koi gei itâ sâm dâzâŋgoip, “Tâmbetagobi, tosa zo nâgât buŋâ. Ziiŋâ upap. Zorat nâ kândâtzâŋgom hân ŋâin gok zeŋgâren âibat.”
7 Yatâ sâm a ŋâi kutŋâ Titeo Yusito, zâk Grik aŋâ Yuda a zen sot ândim Anutu hurat kwâkŋaŋgâm ândeip, zâkkât mirâ zo Yuda zeŋgât mâpâmâpâse namâ ginŋan kirip. Pauloŋâ zâkkât mirin âi tâtat mâme oip.
8 Mâpâmâpâse galem a kutŋâ Kirispo, zâk sot a ambârâpŋâ zen aksik siŋgi âlip nâŋgâm Kembugâren nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâwe. Oi Korinti a zeŋgâren gâbâ doŋbepŋâ siŋgi âlip nâŋgâm Yesugât kâmut utne too saŋgonziŋgâwe.
9 Pauloŋâ ŋâtik ŋâin uman egi Kembuŋâ itâ sâm dukuip, “Gâ mân keŋgât otnan. Siŋgi âlip sâm mân birâban. Sâmŋik ândiban.
10 Nâ galem otgiga aŋâ mân gobi. Kamân ziren nâgât siŋgi a doŋbep ândie.”
11 Yatâ sâm dukui Pauloŋâ kamân zorat a Anutugât den dâzâŋgom ândei kâin kiin nâmburân karâmbut âkip.
Paulo sâkŋanâk sâne a sâtŋandâ dinziŋ birip.
12 Oi Galioŋ zâk Grik hânân a sâtŋâ patâ op ândei Yuda a zen um kânok opŋâ Paulo kâsa okŋaŋgâm gâsum diim a sâtŋaŋgâren âiwe.
13 Diim âim Paulogât itâ sâm dukuwe, “A zi zâk Anutugât gurumin den komŋâ mâtâp uŋakŋan âim Anutu mâpâsibigât sâmap.”
14 Yatâ sâne Pauloŋâ den hâuŋâ sâbam oi Galioŋâ Yuda a itâ sâm dâzâŋgoip, “O Yuda a, a zi bâliŋ op tosa patâ muyagei sâi dinziŋâ nâŋgâbam.
15 Zen sâkurâpziŋâ zeŋgât den kâtik sot den nâmbutŋâ âragum diim ge, zorat nâ mân kubikpat. Ziiŋak kubikpi. Zo nâgât nep buŋâ.”
16 Yatâ sâm moliziŋgi gem âiwe.
17 Oi a zen aksik patâ mâpâmâpâse galem a kutŋâ Sostene gâsum lumŋâ a sâtŋaŋgât mâteŋan kom mem ŋâi ŋâi utne ziŋgitŋâ mân nâŋgânâŋgâ oip.
Paulo zâk âburem Antiokia kamânân arip.
18 Paulo zâk Korinti kamânân ândim zâim Yesugât kâmut kândâtziŋ kelik Siria hânân âibam arip. Pirisila sot Akwila zet zâk sot ârândâŋ âiwe. Kenkereai kamânân takâm kâukŋâ mânâŋgârip. Zorat mârumŋan Anutu mâteŋan den sâm kâtigem kâukŋâ mân mânâgât ândeip.
19 Zobâ waŋgâyân zâim Epeso kamânân takâm kâsâpagowe.
Oi Pauloŋâ mâpâmâpâse namin zâim Yuda a zen sot den siŋgi âlip âraguwe.
20 Oi zen sot ândibapkât sâne itâ sâm dâzâŋgoip,
21 “Anutuŋâ sâi nâ du zeŋgâren âburem gâbat.” Yatâ sâm kelikmelik otziŋgâm waŋgâyân zâim Epeso kamân birâm arip.
22 Âimŋâ Kaisarea kamânân takip. Zoren takâm Yesugât kâmut kândâtziŋ kelik den dâzâŋgom Antiokia kamânân âburem arip.
23 Paulo zâk Antiokia kamânân mâik ŋâi ândim zâmbamŋâ siŋgi âlip nebân du arip. Oi Galata sot Pirigia hânân kamânŋâ kamânŋâ Yesugât kâmut ândiwe, zo sâm kâtikŋan kwatziŋgâm arip.
Apolo zâk Epeso sot Korinti kamânân siŋgi âlip nep tuugip.
24 Oi Epeso kamânân Yuda a ŋâi gâip, kutŋâ Apolo. Zâk Alesandiria kamânân gok. A zo nâŋgânâŋgâŋâ patâ. Zâk Kembugât den ekabân sâlâpkum nâŋgâm naŋgip.
25 A zo Kembugât topŋâ zo dukune nâŋgâm naŋgip. Too saŋgon nep ko Yohanegârâk nâŋgipŋâ Yesugât siŋgi imbaŋâŋoot dâzâŋgom ândeip.
26 Zâk Yuda a zeŋgât mâpâmâpâse namin zâim siŋgi den keŋgât buŋ, lâu bâbâlaŋ sâm dâzâŋgoip. Zoren siŋgi âlip sâi Pirisila sot Akwila zet nâŋgâm buku okŋaŋgâm diim âi Anutugât den nâmbutŋâ dukum naŋgâwet.
27 Oi Apolo zâk Grik hânân âibâ sâi Yesugât kâmut zen ekap ŋâi kulemgum Yesugât kâmut Grik hânân ândiwe, zeŋgât pindâne mem arip. Ekap zoren den itâ zeip, “Zen a zi buku okŋaŋgâbi.” Den yatâ kulemgum pindâne arip. Âimŋâ Korinti kamânân takâm Anutuŋâ tângoi Yesugât kâmut itâ betziŋan meip.
28 Kembugât den ekabân gâbâ Yuda a den dâzâŋgom sâip, “A bâliŋan gâbâ mâkâniŋgâbapkât mârum sâsâŋ, Kristo, zâk Yesu.” Zâkŋâ minduminduyân den yatâ sâm Yuda zeŋgât den zo mem ge kwatziŋgip.