2
Tirik Kaapum gem gâip.
1 Yuda zeŋgât kendon ŋâi kutŋâ Pentekos narâk oi Yesugât a ambârâpŋâ zen mirâ kânogân mindum tarâwe.
2 Tatne sumbemân gâbâ kwamit ŋâi pibâ patâ kwamit yatâ kwamiragom geip. Gemŋâ mirâ tarâwe, zoren zâi piksâip.
3 Zen tap iknetâ kârâp bâlam yatâ âsagem âbâŋgum kâukziŋan ge tap arip.
4 Oi Tirik Kaapumŋâ umziŋan gei piksâm imbaŋâ ziŋgi den gându ŋâi ŋâi sâm âiwe.
5 Narâk zoren Yerusalem kamânân a hân dâp ga ândiwe. A zo, zen Anutu mâpâsemarâwe.
6 Oi a doŋbep patâ zen kwamit zo nâŋgâm mindune Aposolo zen dinziŋâ dâp sâne nâŋgâm kwakmak op kirâwe.
7 Oi imbaŋâziŋ buŋ oi itâ sâwe, “A den se, zen aksik Galilaia a.
8 Dap op den yatâ sâne nâŋgindâ dinniŋâ yatâ uap?
9 Nen zi Mende a, Pata a, Elam a, Mesopotamia hânân gok, Yudaia hânân gok, Kapadosia hânân gok, Ponto hânân gok, Asia hânân gok.
10 Pirigia hânân gok, Pampilia hânân gok, Aigita hânân gok, Libia hânân Kirene zeŋgât kamân goot goot, zoren gok. Nâmbutŋâ nen Roma kamânân gok.
11 Oi nen Isirae sot kamân ŋâin gâbâ Anutu mâpâsimen. Nâmbutŋâ nen Keret a sot Arabia a. Nen yatâ zorâŋ ândimŋâ dinniŋâ dâp Anutu kut ŋâi ŋâi âlipŋâ oip, zorat siŋgi sâne nâŋgen.”
12 A zen yatâ sâm imbaŋâziŋ buŋ oi kwakmak op kin âragum sâwe, “Zi topŋâ dap yatâ?”
13 Oi a nâmbutŋandâ mem ge kwâkwat den itâ sâwe, “A zi too kâtik nem um gulip op se.”
Peteroŋâ zorat topŋâ dâzâŋgoip.
14 Petero zâk bukurâpŋâ kiin kânok, zen sot kin den kâtikŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Yerusalem kamân mâirâp sot Yuda a nâmbutŋâ, zen aksik nâ den sa kindap kwap nâŋgânek.
15 A zi kinze, zeŋgât itâ se, ‘Too kâtik nemŋâ um gulip ue.’ Yatâ buŋâ. Mirâ mân kâtigei nen dap op too kâtik nimbem.
16 Zorat Propete Yoeleŋâ den ŋâi itâ sâm kulemgoip. Den zo bonŋâ muyagiap,
17 ‘Anutuŋâ itâ sap, “Gâtâm hângât narâk âkâbâ sâi nâ Kaapumnâ a ambân aksik ziŋgâbat. Ziŋga ko nan bârarâpziŋâ zen Propete ziŋâ den sâme, zo yatâ sâbi. A sigan, ziŋâ kut ŋâi ŋâi sen mârât ikpi. A ambân sombâ, ziŋâ uman bonŋâ nâŋgâbi.
18 Narâk zoren kore a ambân gakânâ Kaapum ziŋga Propete a yatâ op den sâbi.
19 Oi nâ sa sumbemân sen pup kulem muyagibap. Ombeŋan hânân top lâkulâku kulem muyagibap. Gilâm sot kârâp sot kâbak, zorâŋ hân kwârakubap.
20 Mirâsiŋ sumunkumbap. Kâin siŋâ kuriŋkom gilâm yatâ upap. Oi Kembugât narâk mâte upap. Kembugât narâk âlipŋâ âsakŋoot muyagibap.
21 Oi narâk zoren ŋâi zâk Kembu konsâbap, zâk bâliŋan gâbâ mâkâbap.” ’ ”
Peteroŋâ Yesugât topŋâ sâm kâkŋan kwâip.
22 Yatâ sâmŋâ Peteroŋâ itâ sâip, “Isirae a, nâ dâzâŋgua nâŋgânek. Anutuŋâ Yesu Nasarete kamânân gokŋâ mam okŋaŋgi osetniŋan ândim nep patâ sot sen mârât kulem tuugip. Zâk Anutugâren gâbâ gâip. Nep tuugip, zorâŋâ topŋâ sâm muyagei igâwe.
23 Mârum Anutuŋâ zâkkât nâŋgi zeipkât mâtâp zo sâm pindip, zo yatik zen kut ŋâi ŋâi okŋaŋgâm Kembugât gurumin den kukuŋ a ziŋgâne âi poru nagân kune moip.
24 Ka Anutuŋâ mumuŋaŋgât tâk olaŋ diim sumbemân zarip. Mumuŋandâ dap yatâ aŋgân kârâbap?
25 Zorat Dawidiŋâ zâkkât den kânŋan sâm itâ kulemguip,
‘Nâ Kembu mâteyâk ek ândiwan. Zâkŋâ âsâbâŋ bitnâ bongen tâi mân loribat.
26 Zorat ko umnâ âlip oi nâmbâlamnandâ sâm sâtâre okŋaŋgâman. Sâknandâ mom zaatpapkât mambât ândibat.
27 Anutuŋâ, Gâ mân birâniban, zorat ko mumuŋâ zeŋgâren mân âi ândibat. Gâ tirik agâ mân birâniban, zorat ko momŋâ mân alâgibat.
28 Gâ ândiândiŋ mâtâp tirâpnogin. Mâtegan ândia otninandâ sâtâre kwâkŋan ândibat.’ ”
29 Peteroŋâ yatâ sâmŋâ itâ sâip, “O bukurâpnâ, nâ sâkuniŋâ Dawidi, zâkkât den sapsum ziŋgâbâ. Zâk moi hanguwe. Oi kwakŋâ ek nâŋgâm ândime.
30 Zâk Propete a ândim itâ nâŋgip, ‘Anutu zâk kiurâpnâ zeŋgâren gâbâ ŋâi gâsum sâlâpkoi nâgât a kutâ tâtarân tâpapkât sâm kâtigeip.’
31 Zo nâŋgâm Kristo zaatzaatŋaŋgât itâ sâip, ‘Zâk mumuŋâ zeŋgâren ândibapkât Anutuŋâ mân birâbap. Momŋâ sâkŋâ mân alâgibap.’
32 Oi Anutuŋâ Yesu mâŋgei zaari sinniŋandâ igâwen.
33 Oi Anutuŋâ Yesu âsanŋâ bongen a kutâ kwânâŋgi tâi Tirik Kaapum siŋgi kwatniŋgip. Yesuŋâ zo mem niŋgi kwamit nâŋgâm ikse.
34 Dawidiŋâ sumbemân mân zarip op ko laŋ den itâ sâip,
‘Kembuŋâ nâgât kembu itâ sâm dukuip, “Nâgât âsannan tâtnan.
35 Tâtna kâsarâpkâ minduziŋga kiŋgaŋgât kombâŋ upi.” ’
36 Isirae a aksik patâ itâ nâŋgâbi. Yesu poru nagân kuwe, zâk Anutuŋâ Kembu sot a bâliŋan gâbâ mâkâniŋgâbapkât mârum sâsâŋ, Kristo, kwânâŋgi ândiap.”
A doŋbep umziŋ melâŋne too saŋgonziŋgâwe.
37 Peteroŋâ den yatâ sâm dâzâŋgoi nâŋgâm umziŋ bâliŋ oi Petero sot bukurâpŋâ itâ sâm mâsikâziŋgâwe, “Bukurâpniŋ, nen dap oindâ dâp upap?”
38 Sâne Peteroŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Umziŋ melâŋne Yesu Kristogât korân too saŋgonziŋgindâ tosaziŋ buŋ upap. Yatâ utne Anutuŋâ Tirik Kaapum ziŋgâbap.
39 Ziiŋâ sot kiurâpziŋâ sot kârebân ândie, Kembu Anutuŋâ diiziŋgâbap dâp, Tirik Kaapum zeŋgât siŋgi sâsâŋ, zo ziŋgâbap.”
40 Petero zâk den yatâ sâm den târokwap den girem itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen bâliŋ mâme a osetziŋan gâbâ gane Anutuŋâ gâsuziŋgâbap.”
41 Sâi sirâm zoren a ambân 3 tausen yatâ, ziŋâ Peterogât den nâŋgâm umziŋâ gâsui too saŋgonziŋgâne Yesugât kâmut, zeŋgâren târokwarâwe.
Ninâugât âsâbâŋ mindumarâwe.
42 Oi Aposolo, zen siŋgi âlip dâzâŋgone nâŋgâm ândiwe. Oi umziŋâ gâsâyagom ninâu sot nalemgât âsâbâŋ mindumarâwe.
43 Oi Aposolo ziŋ Yerusalem kamânân sen mârât kulem top top tuumarâwe. Oi a ambân, zen aksik keŋgât op naŋgâwe.
44 Yesu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâwe, zen kut ŋâi ŋâiziŋâ kânogâk zeip.
45 Oi hân sot sikumziŋ pane sâŋgân mem a gigiŋâ kâsâpkum ziŋgâmarâwe.
46 Zen sirâmŋâ sirâmŋâ um kânok op tirik namin zâi mindumarâwe. Oi mirâziŋan nalem ârândâŋ nemarâwe. Oi nalem zo sâtâreyân nemarâwe.
47 Oi Anutu sâm âlip kwâkŋaŋgâwe. Yatâ utne a ambân, zen ziŋgit umâlep urâwe. Oi Kembu zâk sirâmŋâ sirâmŋâ a ambân Yesugât kâmurân târokwatziŋgâmâip.