3
Yesu sot Nikodemo den den urâwet.
1 Parisaio a ŋâi ândeip, kutŋâ Nikodemo. Zâk Yuda a zeŋgât a patâ, zeŋgât buku op ândeip.
2 A zorâŋ ŋâtigân Yesugâren gam itâ sâm dukuip, “Patâ, nen gâgât topkâ nâŋgen. Gâ a patâ, Anutugâren gâbâ gâin. Gâ sen mârât kulem top top tuumat, zorat itâ nâŋgan. Anutuŋâ gâ sot mân ândei sâi ko mân tuubat.”
3 Sâi Yesuŋâ mâburem dukuip, “Nâ perâkŋak dâgobâ. Ŋâi zâk âsaâsagiŋ uŋakŋâ mân âsagem ândibap, zo ko Anutugât um topŋan mân bagibap.”
4 Sâi Nikodemoŋâ pârâkpam itâ sâm mâsikip, “A ŋâi mârum patâ opŋâ dap op âsaâsagiŋ uŋakŋâ âsagibap? Zâk mam kâmboŋan âburei dum zagâtŋâ mimbapkât sat?”
5 Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Nâ perâkŋak dâgoba. Ŋâi zâk Kaapum sot too umŋan mân âsagibapŋâ Anutugât um topŋan mân bagibap.
6 Agât kâmboyân âsaâsagiŋ, zâk ayâk. Ka a ŋâi, zâk Kaapumŋâ umŋan muyamuyagiŋ, zâk Kaapumgâren gokŋâ.
7 Zen âsaâsage uŋakŋâ âsagibigât sa nâŋgâna mân kwakmak upap.
8 Pibâ zâk laŋ komap. Oi kwamitŋâ nâŋgâme. Ikâ gâbâ gâmap, oi ikâ âi âkâmap, zo zen mân nâŋgâme. Oi ŋâi zâk Kaapumgâren muyageip, zâkkât topŋâ yatâ.”
9 Sâi Nikodemoŋâ mâburem itâ sâm dukuip, “Zo dap op yatâ orotŋâ?”
10 Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip. “Gâ Isirae a zeŋgât a sâtŋandâ kwaksat?
11 Nâ perâkŋak dâgobâ. Nen kut ŋâi ŋâi ek nâŋgâmen, zo dâzâŋgomen. Oi zen ko dinniŋâ birâme.
12 Nâ hânân Anutuŋâ nep tuumap, zorat topŋâ dâzâŋgua mân nâŋgâme. Oi sumbemân nep tuumap, zorat topŋâ dâzâŋgua dap dabân nâŋgâne âkâbap?
13 A zeŋgâren gâbâ ŋâiŋâ sumbemân mân zarip. Ka a bonŋâ nâ sumbemân gâbâ gem gâwan. Nâ kânok sumbemân gâbâ gem gâwan.
14 Mârum mirâ kamân kâtikŋan Moseŋâ mulum dâp tuum nagân mândip. Zo yatik narâk zi a bonŋâ, nâ nagân nom kwânâŋgânibigât sâsâŋ.
15 Oi a zen nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnibiŋâ ândiândi kâtik muyagibi.
16 Anutu zâk a zeŋgât umŋâ doŋbep gâsui nanŋâ kânok, nâ sâŋgonnogi gâwan. Oi zen nâ nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnimŋâ mân tâmbetagobi. Zen nâ nângâm pâlâtâŋ kwatnim ândiândi kâtik muyagibigât sâŋgonnogi gewan.
17 Nanŋâ nâ a zeŋgât tosaziŋaŋgât sâm kwâkâbatkât buŋâ. A tânzâŋgobatkât Anutuŋâ sâŋgonnogi gem gâwan.
18 Oi ŋâi zâk nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnibapŋâ zâkkât tosagât hâuŋâ mân mimbap. Ka ŋâi zâk nanŋâ nâ mân nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnibapŋâ tosa hâuŋaŋgât siŋgi op zimbap. Wangât, zâk Anutu nanŋâ kânok, nâgât mân nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnigip, zorat.
19 Hâuŋaŋgât topŋâ itâ ziap. Âsakŋâ nâŋâ hânân ga a ziŋ ŋâtâtikkât nâŋgâne bonŋâ oi âsakŋâ nâ kândâtnowe. Orot mâmeziŋ bâliŋâ zeip, zorat yatâ urâwe.
20 Ŋâi zâk bâliŋâ opmapŋâ âsakŋâ kândâtkomap. Bâliŋandâ âsakŋan muyagei ikpegât âsakŋan mân gâmap.
21 Ŋâi zâk den bonŋâ lubapŋâ âsakŋâ mâte upap. Oi kut ŋâi ŋâi opmap, zo Anutugât sâtkât opmap, zorat topŋâ muyagibap.”
Yohaneŋâ Yesugât topŋâ sâm muyageip.
22 Yesu sot arâpŋâ, nen Yerusalem kamân birâmŋâ Yudaia hân torenŋan âi ândiwen. Zoren Yesu sot arâpŋâ niŋâ a ambân too saŋgonziŋgâm ândiwen.
23 Yohane ko zâk hân ŋâi kutŋâ Aenon, Salim kamân naŋgâmŋan zoren a too saŋgonziŋgâm ândeip. Zoren too doŋbep zeipkât a zen zoren mindum gane saŋgonziŋgip.
24 Narâk zoren Yohane tâk namin mân parâwe.
25 Yuda a ŋâi sot Yohanegât arâp, zen bitziŋ too saŋgonsaŋgon zorat topŋâ sâm âraguwe.
26 Oi ziŋâ Yohanegâren gam itâ sâm dukuwe, “Patâ, gâ Yodaŋ too nâmbutken ândina a ŋâi muyagei topŋâ dâtnâŋgoin. Zâk narâk ziren ga a too saŋgonziŋgi a doŋbepŋâ zâkkâren arie.”
27 Sâne Yohaneŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Anutuŋâ a ŋâi kâwali mân pindi zikŋak dabân yatâ mimbap?
28 Nâ itâ sâm dâzâŋgowan, zo dap op kwâimbâbi. A bâliŋan gâbâ mâkâniŋgâbapkât mârum sâsâŋ, nâ zâk buŋâ. Nâ Kristo buŋâ. Nâ kândom okŋaŋgâm gaan.
29 Ambân siŋgi sâm pindâwe, zâkŋâ ambân mariŋâ. Oi ambân mem âkŋâle patâ oi bukuŋandâ nâŋgâm bekŋan mem umâlep patâ upap. Nâ yatâ op umâlep nâŋgâbatkât narâkŋâ zo mâte uap.
30 Zâkkât ko zâizâiŋ. Nâgât ko diim gibap.”
31 Ubâ geipŋâ walâniŋgâmap. Hânân gokŋandâ hângât siŋgi uen. Nen hângât kut ŋâi ŋâi zorat den sâmen. Ka zâk ko sumbemân gâbâ geipŋâ walâniŋgâm naŋgap.
32 Kut ŋâi ŋâi ek nâŋgip, zorat siŋgi sâmap. Oi a zen zâkkât diŋâ birâme.
33 Ka a nâmbutŋâ ziŋ diŋâ nâŋgâme, zen itâ nâŋgâbi, “Anutuŋâ sâi kâtikkâtigiŋ ândiap, zâk diŋâ zo tângumap.”
34 Anutuŋâ a sâŋgonguip, zâk Anutugât denâk sâmap. Oi a yatâ zo ko Anutuŋâ Kaapumŋâ imbaŋâ pindâmap.
35 Anutu Ibâŋandâ nanŋaŋgât umŋâ gâsui zâkkât bikŋan kut ŋâi ŋâi zo aksik pam naŋgip.
36 Ŋâi zâk nanŋâ nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândiap, zâk narâk ziren ândiândi kâtik mârum muyagiap. Oi ŋâi zâk nanŋâ kândâtkom diŋâ birâm ândibapŋâ ândiândi kâtik mân muyagibap. Buŋâ. Anutuŋâ kuk okŋaŋgi tap zâibap.