19
Sakaiogât den siŋgi.
Yesu zâk Yeriko kamân bagim âim tâip. Kamân zoren a ŋâi ândeip, kutŋâ Sakaio. Zâk kât mimiŋ a zeŋgât a sâtŋâ. Oi sikum mot doŋbep zemŋaŋgip. A zorâŋ Yesu ikpamŋâ okŋaŋgip. Oi zâk a pâŋkânok, gât ko a ambân mindune osetziŋan kin Yesu ikpam kwagip. Yatâ op sârârâk kârâm âi a walâziŋgâm Yesu ikpam wakum nak kwâkŋan zâi tâip. Yesu zâk mâtâp zorik gam âibam oip. Oi Yesu zâk nak zorat topŋan âi siŋâ pâi zari ekŋâ itâ dukuip, “Sakaio, gâ kek gem ga. Nâ itârâŋ gâgât mirin ga tâpat.” Sâi yatigâk gem gam umâlip opŋâ Yesu diim mirâŋan arip. Oi a zen zo ekŋâ nâŋgâm bâliŋ kwap sâwe, “Zâk wangât bâliŋ mâme a zirat mirin zâi taap? Zâk mân orotŋâ uap.” Oi Sakaioŋâ kin Kembu itâ dukuip, “Kembu nâŋgâ. Kât sikumnâ kâsâpkum torenŋâ a kanpitâ ziŋgâbat. Oi a nâmbutŋâ kât walâm betziŋan mewan, zo yatik nâŋâ hâuŋâ mem zâi pam walâm ziŋgâbat.” Sâi ko Yesuŋâ arâpŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “A zi Abaramgât kiunŋâ. Zâk sot ambin murarâŋâ, zen itârâŋ sumbemgât siŋgi ue. 10 A bonŋâ nâ a tâmbetagoagoŋan gâbâ kubikziŋgâbam gem gâwan. Kubikziŋga sumbemgât siŋgi upi.”
A kât ziŋgâziŋgâŋaŋgât den sumbuŋâ.
(Mt 25:14-30)
11 Yesu sot arâpŋâ, zen âim Yerusalem kamân goot goot utne a ambân Yesu moliwe, ziŋ itâ sâwe. “Anutu um topŋan ândiândigât narâkŋâ mâte uap.” 12 Sâne zorat Yesuŋâ den sumbuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “A patâ ŋâiŋâ hân kârebân âim kot patâ mem kamânân âburibat sâm ba arip. 13 Âibam kore arâp bâzagât minduziŋgâm kât ekap kânok kânok ziŋgip. Ziŋgâm itâ dâzâŋgoip, ‘Zen kât ekap zi mem nep tuunetâ laŋ kâri gâbat.’ 14 Dâzâŋgom ari kamân zorat mâirâpŋâ, zen zâkkât âkonziŋgipkât kore a sâŋongune âimŋâ a kutâ patâgâren âim itâ dukuwe, ‘Mân kembu otniŋgâbapkât nâŋgen.’ 15 A patâ zo ari ko a kutâ zâk laŋ hân galem sâm pindi âbureip. Âburem gamŋâ kore a kât ziŋgip, zo gabi sâi mindum gawe. Ganetâ itâ mâsikâziŋgip, ‘Kât ziŋgâwan, zo mem nepŋâ tune dabutâ âsagiap?’ 16 Sâi a ŋâiŋâ gamŋâ sâip, ‘Patâ, kât ekap kânok nigin, zorâŋ târokwap bâzagât âsagiap.’ 17 Sâi patâŋâ itâ dukuip, ‘Gâ âlip uat. Gâ kore a âlipŋâ, gât ko kamân bâzagât zeŋgât galem a op ândiban.’ 18 Yatâ sâi kore a ŋâiŋâ gam sâip, ‘Patâ, kât ekap nigin, zo mem nepŋâ tuuga bâtnâmbut âsagiap.’ 19 Sâi itâ dukuip, ‘Âlipŋâ. Gâ kamân bâtnâmbut zeŋgât galem a op ândiban.’ 20 Sâi kore a ŋâiŋâ gamŋâ sâip. ‘Kât ekap nigin, zo hâmbâŋâ kâpim pa ziap. 21 Nâ gâgât topkâ itâ nâŋgan. Gâ a bâliŋâ. Gâ kut ŋâi ŋâi mân tuum a nâmbutŋâ ziŋ tuune muyagei mimbatkât sâmat. Gâ gikak nep mân kârâm kâmitmat. Nâmbutŋandâ tuune bon mimbatkât sâmat. Zorat gâgât keŋgât op kâtkâ dâŋâk pa taap.’ 22 Sâi patâŋâ itâ sâm dukuip, ‘Kore a bâliŋâ gâ. Gikak den sat, zo mâburem dâgobâ. Gâ nâgât itâ nâŋgâmat. Nâ a bâliŋâ. Ninak kut ŋâi ŋâi mân muyagem meman. Oi ninak nep mân kârâm kâmitŋâ nâmbutŋandâ kârâm kâmitne bon oi nimbatkât sâman. 23 Gâ topnâ yatâ nâŋgâm kât giwan, zo kât a ziŋgâna nepŋâ tuune âburem ga târokwap membam.’ 24 Sâmŋâ a kirâwe, zo itâ dâzâŋgoip, ‘Zen kât ekap pindâwan, zo bekŋan mem bâzagât mem ândiap, zâk pindânek.’ 25 Oi ziŋâ sâwe, ‘Zâk bâzagât mem ândiap, zo ka.’ 26 Sâne sâip, ‘Nâ dâzâŋgua nâŋgânek. Ŋâi zâk kut ŋâi pinda mem ândei târokwâkŋaŋgâbat. Oi ŋâi zâk kut ŋâi pinda mân mem ândei, zo bekŋan mia yen ândibap. 27 Kâ kâsarâpnâ zi mân galemnâŋgobap sâwe, zo minziŋgâm gamŋâ mâtenanâk zâŋgom naŋgânek.’ ”
Yesu zâk doŋgi kwâkŋan Yerusalem kamânân zarip.
(Mt 21:1-11; Mk 11:1-11; Yo 12:12-19)
28 Yesu zâk den sâm kwâkâm Yerusalem kamân zâibam zarip. Oi kândom otziŋgâm zarip. 29 Âimŋâ Oliwa bâkŋan âim Betepage sot Betania kamân mâte otziŋgip. Oi arâp zeŋgâren gâbâ a zagât sâŋgonzâkom itâ sâip, 30 “Kamân nâmbutken, zoren arit. Âimŋâ doŋgi sigan tâgân saane kinzap, zo muyagibabot. Zo aŋâ kwâkŋan mân tâtatŋâ, zo uŋakŋâ. Oi zo olaŋ diim gâit. 31 Olaŋitâ a ŋâiŋâ wangât miabot sâi itâ dukubabot, ‘Kembuniŋaŋgâren nep muyagei zirat sap.’ ” 32 Sâi azatŋâ zet sâip dâp âi muyâgiwet. 33 Doŋgi olaŋ kiritâ mâirâpŋandâ mâsikâzikâwe, “Wangât olaŋsâbot?” 34 Sâne zikŋâ sâwet, “Kembuŋâ nep muyagei zirat sap.” 35 Yatâ sâm Yesugâren diim aritâ hâmbâziŋ doŋgi kwâkan pamŋâ Yesu aline doŋgi kwâkŋan zâi tâip. 36 Zâim ari hâmbâziŋ mâtâbân lâŋgat âiwe. 37 Oliwa bâkŋan gâbâ giari a ambân kâmut gakâŋâ, zen kulem top top tuugi igâwe, zorat sâtâre op kep mem Anutu sâm âlip kwâkŋaŋgâwe. 38 Oi itâ sâwe, “Oe, a kutâniŋâ zâk Kembugât sâtkât gaap. Zâk sâm âlip kwâkŋaŋgâm sânâ. Oe, u sumbemân Anutu sâm âlip kwâkŋaŋgânat. Sumbemân lumbeŋâ zimbap.” 39 Sâm âine Parisaio a nâmbutŋandâ a osetziŋan kin itâ dukuwe, “Patâ, arâpkâ sâna birânek.” 40 Sâne sâip, “Nâ dâzâŋgua nâŋgânek. Zen hiriŋsâne sâi ko kât ziŋ den sâm mâpâsenibe.”
Yesuŋâ Yerusalem kamângât iseip.
41 Yesu zâk âimŋâ Yerusalem kamân mâteyâk ek kin umbâla op iseip. 42 Isemŋâ Yerusalem mâirâp zeŋgât itâ sâip, “Lumbeŋâ ândim sâi ek nâŋgâbe? Sinziŋ bâpsâsâŋ, gât ko mân ek nâŋge. 43 Gâtâm narâk ŋâin kâsaziŋâ gamŋâ kamânziŋ dooŋgum ândine kwakpi. 44 Mirâ kamânziŋ kom kindiŋkândaŋ tuum ziŋâ sot murarâpziŋâ zâŋgom mem ŋâi ŋâi otziŋgâne mirâ kamân kwamen zimbap. Wangât, Kembuziŋâ nâ zeŋgâren ga mân nek nâŋgâwe, zorat kut ŋâi ŋâi zo muyageziŋgâbap.”
Yesuŋâ tirik namâ hâlâlu sâip.
(Mt 21:12-17; Mk 11:15-19; Yo 2:13-22)
45 Den zo sâm naŋgâm tirik namin zarip. Zari kut ŋâi ŋâi aŋgâgwaŋgâ op kine itâ sâm moliziŋgip, 46 “Namâ zirat Kembugât den kulem ŋâi ziap,
‘Namânâ zi ninau namâ upap.’
Ka zen ko utnetâ kâmbu a zeŋgât kât ki yatâ uap.” 47 Sirâmŋâ sirâmŋâ Yesuŋâ tirik namin zâim den siŋgi âlip dâzâŋgom ândeip. Oi tirik namâ gâlem a sot pâtârâpziŋâ, zen kune buŋ upapkât den sâm kâtâŋ urâwe. 48 Yatâ sâne a ambân yenŋâ, zen aksik Yesugât diŋâ nâŋgâne imbaŋâ opmâip, zorat patârâpziŋâ zeŋgâren kwagâwe.